1,611 matches
-
Dacă la activul popoarelor n-ar trebui puse decît marile acțiuni judecate la rece, atunci analele lumii ar avea puține de consemnat"117. Să mai adăugăm totuși că mulțimile pot fi cel mai simplu motivate dacă se face apel la idealismul lor colectiv. În sfîrșit, nu aflăm nici urmă de sminteală, nimic patologic în pretinsele nebunii, crazes sau iluzii în masă. Cu condiția să acceptăm ipoteza că ele se compun din inși normali ca voi, ca mine. Numai că, reuniți în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
al acestei științe. Sigur să ne referim la economia liberală. Astfel încît în caz de dezacord sau de conflict nimeni nu mai invocă marile opțiuni ale istoriei, ci natura lucrurilor. Celor care se opun li se impută ignorarea realităților, un idealism deloc în acord cu cifrele, o lipsă acută de simț al răspunderii. Indiferent dacă judecata aceasta e adevărată ori falsă, s-a ajuns să se vorbească și să se gîndească asemenea lui Tarde: "Guvernul și opoziția îmi amintesc, prin pendulările
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
exploatarea efectelor sale sunt rațiunea existenței unor indivizi, ea este o armă deosebit de redutabilă și de temut în mâinile acestora. Ar fi însă greșit să credem că toți teroriștii sunt niște psihopați. Mulți dintre aceștia sunt motivați de un puternic idealism fondat pe convingeri politice sau religioase și din aceasta cauză sunt gata să meargă pană la sacrificiul propriei vieți. Cauzele și motivația existenței terorismului de astăzi, mai ales a celui internațional, sunt însă mult mai complexe. Terorismul din zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și termenii săi afiliați artefact, invenție, fabricare au devenit concepte des utilizate în știința contemporană. Spre deosebire de pozitivism și materialism, care privesc lumea așa cum este ea dată, constructivismul vede lumea ca un proiect în construcție, mereu în transformare și schimbare. Spre deosebire de idealism, poststructuralism și postmodernism, care consideră lumea așa cum poate fi imaginată sau discutată, constructivismul susține faptul că nu toate afirmațiile au aceeași valoare epistemică și că există numai unele fundamente pentru cunoaștere care trebuie luate în considerare. În plus, în ciuda divergențelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
locale în care ea se înscrie; c) cunoașterea științifică și evaluarea sa se realizează în laboratoare. Programul de cercetare constructivistă trebuie să aibă în atenție și dezbaterile privind teoria raportului de forțe în concepția adepților realismului sau neorealismului și ai idealismului, dar și în disputele teoretice privind acest subiect dintre individualiști și holiști. Dacă pentru realiști și neorealiști, raporturile de forțe materiale care explică realitatea socială se referă, fie la natura umană (realismul clasic a lui Morgenthau), fie la distribuirea capacităților
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
intenția de cunoaștere, ceea ce asigură caracterul teleologic al epistemologiei, unde paradigma constructivistă se generează progresiv: "Meditația obiectului de către subiect ia întotdeauna forma unui proiect" (Le nouvel esprit scientifique, 1934). Astfel, între obiectivitatea prezumată a realismului sau pozitivismului și subiectivitatea atribuită idealismului sau convenționalismului se poate concepe o altă caracterizare a exercițiului intențional al rațiunii, care se cheamă "proiectivitate". Epistemologia constructivistă conține noi dezvoltări începând cu anul 1950, odată cu provocarea epistemologică a ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și statul centralizat 31. Fără îndoială, se pot pune aceste elemente în raport direct cu conceptul de securitate în scopul descoperirii dimensiunilor sale strategice. După Mario Telò, conceptul de securitate se impune prioritar în domeniul relațiilor internaționale, alături de realism, neorealism, idealism, neoliberalism, post-modernism etc. "Noi ne propunem (...) de a orienta cercetătorul în acest labirint teoretic: o reconstrucție critică a evoluției teoriilor relațiilor internaționale, atrăgând atenția asupra unei emergențe a crizei paradigmei westphaliene începând cu procesele transnaționale și cooperarea între state, în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
este reprezentat de constatarea că majoritatea încercărilor de a defini limbajul poetic au pornit de la un set de trăsături apriorice; pentru Hugo Friedrich, Gérard Genette, Jean Cohen, Roman Jakobson, Carlos Bousoño ț.a.m.d., poezia moderna înseamnă „metafizică, transcendență, magie, idealism, anistoricitate, profunzime, logos, sinteză, origine, orfism, totalizare, vizionarism, autoreflexivitate a limbajului, motivare a semnului și încă multe altele”188, în măsura în care acești remarcabili, de altfel, teoreticieni sunt cu toții atașați prejudecății - perpetuată printr-un susținut efort istoric - că ar exista o esență
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Interesează, În fond, mai puțin dacă morala este făcută sau dacă poetul se naște cu ea. Importantă este morala exprimată. În versuri, ea dă dualitatea de care aminteam Înainte: o ramă neagră În jurul lucrurilor, un obstacol serios În calea vizionarismului, idealismului recomandat de poet. Așadar, figurile energiei (transformatoare, vizionariste, „melioriste”) suportă În poemele lui Gr. Alexandrescu concurența figurilor conservatoare, demoralizante ale spiritului moral. Un avînt și o stingere, o Înăl(are, mărire și o Învăluire, Înlănțuire a obiectului atunci cînd obiectul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ioanide, nu e totul. Îndrăgostit sau căsătorit, bărbatul - vorbesc de cel normal - caută mereu altceva. Sunt femei cu prestigiu exclusiv fizic. Nu-ți vorbesc de simple mizerabile instincte, de femei căutate pentru voluptate. De fapt și în direcția asta tot idealismul lucrează. Bărbatul, în afară de aceea de a fi îndrăgostit... Pricepi? Întrebă autoritar și suplimentar Ioanide pe Erminia, pironind-o cu ochii lui albaștri. - Desigur! Îl asigură Erminia cu devotament. - Ei bine, în afară de faptul de a fi îndrăgostit mistic sau marital, bărbatul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părți distincte, care sunt separate temporal de război. Prima parte conține însemnări dintre ianuarie și martie 1914, din lunile de dinaintea izbucnirii primului război mondial. Poziția lui Marcel este remarcabilă în mai multe privințe. Marcel preia tema existenței în contextul prăbușirii idealismului neohegelian, avănd ca sursă de inspirație „existența factică a lui Schelling din perioada tărzie”. Într-un sens creștin în esență, G. Marcel dezvoltă, „într-o modalitate existențială proprie, o problematică reală a omului și a creației umane din epoca noastră
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
putere dură. După cum am văzut în primul capitol, un oraș strălucitor aflat pe culmea dealului este captivant, însă adesea acest statut nu este suficient pentru atingerea tuturor obiectivelor politicii externe. Wilsonienii dețin, de asemenea, multe resurse de putere blândă, dar idealismul lor îi determină uneori să dezvolte ambiții cu totul nerealiste. Primejdia cu care se confruntă ei o constituie faptul că vehiculul politicii lor externe are accelerație puternică dar frâne slabe, fiind în felul acesta predispus la a ieși în decor
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
A. Colonomos, Sociologie des réseaux transnationaux, L'Harmattan, Paris, 1999. 75 Cf. de exemplu S. Cordelier, La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris, 1997. 76 Bourdieu și Wallerstein, în Monde diplomatique. 77 Care poate duce la resurgența unui idealism oniric, refondând apodicticitatea revoluției și a comunismului într-o repetare mistică. Cf. M. Hardt & A. Negri, Empire, Exils, Paris, 2000. 78 A. Orléan, op. cit. 79 A. Giddens, Les conséquences de la modernité, L'Harmattan, Paris, 1999. 80 Difuzarea mediatică a mesajelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Okawara (1993) "Japan's National Security: Structures, Norms and Policies", International Security, pp. 17, 84-118. Katzenstein, P.J. și N. Okawara (2001) "Japan and Asian-Pacific Security: Regionalization, Entrenched Bilateralism and Incipient Multilateralism", Pacific Review, pp. 14, 165-194. Kawasaki, T. (1997) "Between Idealism and Realism in Japanese Security Policy: The Case of the ASEAN Regional Forum", The Pacific Review, pp. 10, 480-503. Kawasaki, T. (2001) "Postclassical Realism and Japanese Security Policy", Pacific Review, pp. 14, 221-240. Kennedy, P. (2001) "Maintaining American Power: from
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
denumire impusă mai târziu). Reprezentarea unei societăți divizate între o infrastructură materială și o suprastructură ideală se regăsește la diverși autori importanți: Karl Mannheim (1893-1947) și a sa sociologie a cunoașterii sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism cultural". Ea privilegiază punctul de vedere simbolic, care posedă o mare fecunditate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1971, pp. 4-5). În Regulile artei, Bourdieu critică direct teoria lumilor artistice, fiindcă aceasta nu plasează interacțiunile în spațiul luptelor și raporturilor de forță obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare între actori. El reproșează acestor teorii "subiectiviste" idealismul irealist (idealism pe care Blumer nu-l neagă deloc). Acest reproș îi este adresat și lui Habermas, care postulează universalul când ar trebui cercetați cei care au interesul să-l postuleze: "El reduce raporturile politice de forță la raporturi de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
4-5). În Regulile artei, Bourdieu critică direct teoria lumilor artistice, fiindcă aceasta nu plasează interacțiunile în spațiul luptelor și raporturilor de forță obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare între actori. El reproșează acestor teorii "subiectiviste" idealismul irealist (idealism pe care Blumer nu-l neagă deloc). Acest reproș îi este adresat și lui Habermas, care postulează universalul când ar trebui cercetați cei care au interesul să-l postuleze: "El reduce raporturile politice de forță la raporturi de comunicare [...] din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este forma ei radicală, care presupune că lucrurile au o esență care trebuie precizată. Performativ: se spune despre orice credință sau reprezentare care are efecte practice. În lingvistica pragmatică, un discurs performativ produce efecte reale, posedă o eficacitate. Realism: în contra idealismului (sau nominalismului), presupoziția realistă consideră că lumea există independent de subiectul cunoscător. Reflexivitate: atitudine intelectuală constând în întrebări despre actul pe cale de a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
eram încă foarte timid. Între 1945 și 1950 s-a petrecut lucrul care m-a făcut să ies deasupra istoriei filozofiei, să aleg și să mă simt liber. Poate începusem chiar înainte, cu cele Două introduceri și o trecere la idealism, dar decisiv am simțit schimbarea după ce l-am reluat pe Platon în original și am văzut că-l pot "citi" altfel. De aici a ieșit interpretarea la Lysis. Dacă am avut o reușită, în filozofie, singurul loc unde împlinirea e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
știu deloc de unde să apuc lucrul. Simt intens nevoia de a mă sfătui cu Noica. "Mă întreb mereu - îmi spune Noica - dacă nu te-ai grăbit cu Heidegger, dacă nu ai ajuns la el înainte de a fi trecut temeinic prin idealismul clasic german. Și mai am o rezervă în ce îl privește. Îl consider un pustiitor, din specia lui Nietzsche, din specia celor care te dezvață fără să te învețe ceva. El însuși a mărturisit că nu a ajuns nicăieri. Și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai într-un buzunar miracolul grec, iar în celălalat pe cel german. Să zicem că îl ai pe primul, deși un Aristotel temeinic făcut îți lipsește încă. În schimb, este die höchste Zeit pentru a-ți începe incursiunea profundă în idealismul german. Vei lăsa deci totul deoparte și iată ceea ce îți voi cere să faci. Știu pe cineva care are faimoasa ediție Kant, în unsprezece volume, a lui Bruno Cassirer. O vei cumpăra și timp de doi ani o vei citi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
după el nu a fost, cum s-a spus, o suită de note de subsol la filozofia lui, ci cu totul altceva, un viraj extrem, artificiul "gîndirii pure", o abstracție nefericită care a început cu Aristotel și a culminat cu idealismul german. Limbajul natural și imitația lui literară, care la Platon exista sub forma "dialogului", a fost spulberat și în locul lui a apărut "limbajul filozofiei", care a creat automat o disciplină, a prescris un timp necesar pentru deprinderea lui și i-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
această lege universală nu este în lume, ci afară de ea, s-au format monoteismul, prin care s-au personificat principiul universului printr-un antropomorfism subtil. Cu totul deosebit de aceste sisteme, al căror izvor a fost esperiența lucrurilor din afară, este idealismul lui Kant. Kant nu consideră legătura infinită între fenomene, ci supune cercetării însuși organul care le reproduce. Deosebind lumea de dinafară de intelectul ce o reflectează, Kant conchide că în sine lumea ne rămâne necunoscută, și nu avem înainte-ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu sunt considerate violente în anumite societăți, care nu sunt penalizate sau nu erau în trecut. Trebuie totuși să refuzăm studiul lor? A doua dificultate e mai complexă; ea ține deopotrivă de ignorarea evoluțiilor din pragmatica limbajului, care refuză orice idealism conceptual, și de o necunoaștere a mecanismelor de elaborare a unui vocabular în științele umane. Pragmatica limbajului, care merge în această privință pe urmele lui Wittgenstein, contestă chiar ideea de "concept": nu există definiție eternă într-un vocabular adecvat obiectului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca introduceri și se ocupau în exclusivitate de teme sau concepte specifice; de exemplu, studiul politicii puterii (Morgenthau 1947), al războiului (Waltz 1957, Aron 1962) sau al ordinii caracteristice politicii mondiale (Bull 1977). Realismul era definit negativ, în opoziție cu idealismul - de mai mult nici nu era nevoie. Astăzi, o abordare atît de simplă a realismului și a disciplinei relațiilor internaționale nu mai este posibilă. Anii '80 și '90 au marcat o perioadă de autoreflecție a acestei discipline, în urma căreia realismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]