1,179 matches
-
determină indicii de popularitate, componența guvernelor, ierarhiile în stat, calendarul și conținutul discursurilor publice. Cel puțin jumătate din timpul unui șef de stat și de partid e folosit pentru "comunicare". La Curte, "consilierul de imagine" îi înlocuiește pe tehnician, pe ideolog și pe scriitor în rolul de favorit, din simplul motiv că Prințul are nevoie de el clipă de clipă. Comunicarea, sau cum să te faci bine văzut, a devenit cea mai importantă calitate a meseriei. Din demonstrativă, strategia puterii a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rest. Experiența personală nu este, prin firea ei, încadrată ideologic. Ea scapă organic oricărui sistem. Naturalul funcționează după alte „sisteme“ decât cele ideologice, contrafăcute. Religia, în măsura în care se constituie ca sistem pe care îl poți îmbrățișa sau impune, cade sub domnia ideologi cului. Orice structură, configurație, sistem de idei încre me nit într o doctrină predicabilă devine, prin instrumentalizare, ideologie. Libere de orice miză „politică“, aceste structuri sunt doar expresia unei fenomenalități naturale, dezinte resate. Astfel sunt percepute, de exemplu, un tablou
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
politicului este mai puțin evidentă... Unii spun că sistemul educațional este puternic și produce indivizi programați (se face trimitere la educația în cel de-al III-lea Reich fundamentată pe ideologia hitleristă, rezumată în Mein Kampf și în lucrările unor ideologi germani). În democrația actuală, școala angajează elevii în competiție, dar nu spune că renunță la egalitatea șanselor. În acest context, dacă rezultatele excelente la învățătură nu garantează reușita profesională și socială, egalitatea și meritul devin contradictorii. Elevii sunt antrenați în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Destutt de Tracy, cât de imaginea ce a fost asociată practicienilor ideologiei sau "ideologiștilor", una a cărei conotație este prin excelență politică. Poate nu întâmplător, conotația politică a ideologiei a fost conferită de un om de stat: Napoleon îi numește "ideologi" pe practicienii "științei ideilor", aceasta din urmă fiind identificată, paradoxal, chiar cu metafizica pe care ambiționa să o înlocuiască, adăugându-i-se însă un nou atribut, acela de a fi "tenebroasă"8. Deranjat de criticile lui Destutt de Tracy (inițial
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială a grupului care o împărtășește. În acest sens, ideologia se poate manifesta în forma unei teorii sociale implicite cu privire la poziția unui grup în societate (la baza acestuia), dar și sub forma unei teorii explicite, sofisticate și consistente (la nivelul "ideologilor" grupului respectiv). Caracterul contextual-variabil al ideologiei, reieșit din faptul că ideologia poate influența, monitoriza sau controla practicile sociale, dar nu le poate determina la modul fundamental, din moment ce asupra acestora se exercită mulți alți factori de ordin personal, social ori sociocognitiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
privilegiat în care ideologia își manifestă prezența, câtă vreme teoriile contemporane conferă o poziție centrală acestui concept din perspectiva analizei discursului: "Regulile, regularitățile și principiile oricărei ideologii potrivit acestei linii de argumentare contemporane derivă nu atât de mult din intențiile ideologilor (adică din valorile și credințele lor), ci mai curând din normele lingvistice în spiritul cărora ei sunt formați. Este imposibil, așadar, să evaluezi valori, credințe, atitudini și principii independent de vorbirea sau de actele de vorbire prin care acestea se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realitate. Mai mult, ideologia are rolul de a transforma realitatea socială curentă, ideile pe care le conține fiind neconforme cu aceasta: "Termenul astfel utilizat sugerează pregnant că această lipsă de realism își are sursa în infatuarea sau interesul egoist al ideologului, considerat reprezentativ pentru un tip social sau pentru o colectivitate partizane, și că un asemenea ansamblu de idei îndeplinește doar funcții propagandistice, chiar dacă cei ce le vehiculează nu vizează în mod deliberat un atare scop"78. Cu alte cuvinte, dată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dificil de susținut, mai ales în condițiile în care tradiția de gândire marxistă își găsește și astăzi resursele în maniera negativă de înțelegere a ideologiei. Astfel, se susține că examinarea critică extinsă a textelor celor pe care Marx îi numește "ideologi" indică, la modul evident, ceea ce autorul consideră a fi problematic în metodele lor de gândire, concepând ideologia ca pe o practică definită de raționare și aflată într-o clară opoziție cu știința 87. Pe de o parte, ideologia se insinuează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acest punct, Mannheim apreciază că determinarea concretă a diferenței este extrem de dificilă, implicând participarea directă a observatorului, ceea ce poate reprezenta, potrivit anumitor exegeți ai scrierii mannheimiene, un indicator al plasării gânditorului în miezul dezbaterilor intelectuale specifice epocii sale, în care ideologii diferite încercau să-și impună principiile. Ceea ce putem constata este că Mannheim nu opune utopia realității "în sine", ci unei realități socio-istorice concrete, reprezentată de ideologia ordinii existente. Criticând această ordine existentă și, prin urmare, ideologia care o "întreține" în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
renunțăm la unul dintre modurile esențiale ale înțelegerii fenomenelor politice 400. Ideologia este, în calitatea sa de "gândire-comportament", încastrată în limbajul scris și vorbit, înțelesul său depinzând de contextele de interpretare. Din această perspectivă, ideologia devine "plurală", contexte diferite producând ideologii diferite, acestea din urmă fiind reprezentate de "acele sisteme de gândire politică, relaxate sau rigide, deliberate sau neintenționate, prin care indivizii și grupurile construiesc și înțeleg lumea politică în care ei sau cei care le preocupă gândurile trăiesc, și care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a capta pasiunile și de a le canaliza, ulterior, în sfera politicului, opunându-se astfel rolului rațional asociat ideilor în gândirea iluministă: "Cercetarea filosofică abstractă a căutat întot-deauna să elimine pasiunea și persoana, pentru a raționaliza toate ideile. Pentru ideolog, adevărul răsare din acțiune, iar înțelesul experienței este dat de "momentul de transformare". Acesta apare nu din contemplare, ci "din concret". De fapt, s-ar putea spune că cea mai importantă funcție latentă a ideologiei este aceea de a capta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Hindess, "No end of ideology", în History of the Human Sciences, Vol. 9, No. 2, Sage, 1996, p. 81. 8 Așa cum specifică Lucien Bonaparte în lucrarea Mémoires sur la vie privée, politique et littéraire, "Bonaparte avea des pe buze cuvântul ideolog, cu care încerca să ridiculizeze oamenii în care el credea că întrevede o tendință către o perfectibilitate nedefinită, oameni pe care îi stima pentru moralitatea lor, dar îi privea ca pe niște visători care căutau un tip de constituție generală
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
402 Idem, p. 123. 403 În această direcție, Freeden deplânge maniera în care teoria politică a înțeles să trateze ideologia, indicând faptul că "(...) teoreticienii politici normativi nu au nicio intenție de a învăța din tehnicile și nous-ul politic al ideologilor, și din ceea ce de fapt are loc atunci când ideile politice plutesc printr-o societate. Ei ar fi putut deveni informați cu privire la metodele de diseminare a unor astfel de idei printr-o organizare politică eficientă și prin înțelesurile comunicării. Ei ar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
reconstruire a realității, ci una în esență și în sens simbolic. În căutarea adevărului esențial pe care o practică, mitul se aseamănă cu știința, dar abordarea adoptată este una poetică, iar prin viziunea integratoare, globalizantă, se apropie de filozofii și ideologii.223 De altfel, pentru a putea pătrunde în "inima" imaginarului, examinarea miturilor este indispensabilă, deoarece prin intermediul acestora se exprimă esențialul unei istorii, al unei civilizații, al unui sistem de gândire. Dar nu există la modul propriu un imaginar pur artistic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
românesc", apărut în 1974 în revista Secolul XX, și în care sunt reînviate discuțiile unor Eminescu ori Kogălniceanu, care deplângeau slaba vizibilitate a românilor, indiferent de valoarea lor, adesea superioară unor occidentali mai puțin merituoși, însă recunoscuți; în scurt timp, ideologii partidului au decretat originea dacică pură a poporului român, continuitatea culturală, istorică și politică împlinită de către Ceaușescu însuși, la pachet cu o "mentalitate de asediu" opusă celei tradiționale, pentru care cucerirea romană oferise beneficiile unei civilizații superioare, și superioritatea românească
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
soiul de cărți, și printre ele și cea a cărții vieții, cea a istoriei pe care o trăiesc, și cea a cărții naturii, în toate punctele vitale. A patra Evanghelie (Ioan, 8, 6-9) povestește, și tocmai de aceea sar acum ideologii zicând că pasajul e apocrif, că atunci când cărturarii și fariseii au adus-o la Isus pe femeia adulteră, El, plecându-se în jos, a scris cu degetul pe pământ, fără trestie sau cerneală, cu degetul gol, și-n timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și caută să-și reprezinte cum vor acționa hotărârile luate asupra țăranului Isidor sau asupra muncitorului Onufrie.“ Ceea ce nu vrea să spună altceva decât că Lenin a fost un istoric, un romancier, un poet, iar nu un sociolog sau un ideolog, un om de stat, iar nu un simplu politician.] A trăi în istorie și a trăi istoria, a mă face în istorie, în Spania mea, și a-mi face istoria mea, Spania mea, și cu ea universul meu, și eternitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
trebuit să se rezume la o singură efigie, care aglutinează artistic vaporoasa barbă a unuia, nasul cârn al amândurora și laconica statură a celuilalt. O sută douăzeci de pilule neînsemnate dau acestui tribut o notă de prospețime. O dată expediați ambii ideologi, iată-ne acum În fața marelui sacerdot al bucătăriei pure: Pierre Moulonguet. Primul său manifest datează din 1915: un Manuel Raisonné - trei volume in octavo mare - din 1929. Înălțimea lor doctrinară e atât de cunoscută, Încât ne vom mulțumi Deo volente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Garda de Fier la propaganda ei? Nu! A încetat Cuvîntul să scrie ce scria? Nu! A schimbat d. Goga linia d-sale de conducere? Iarăși nu!" Cuvîntul, plin de știri legionare, se îmbogățește în 29 noiembrie cu un nou colaborator, ideologul legionar Vasile Marin, fără ca prin asta să-și piardă vreun membru al redacției. În timp ce Adevărul și Dimineața făceau apel la calm și la nerecurgerea la arme în politică, iar la celălalt pol Nae Ionescu arăta că s-a intrat în
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
Românie", scrie Zelea Codreanu că i-ar fi fost ordonat României de către "iudeo-masoneria" internațională), și în articolul Atentatul contra Crăciunului, de Dem. Theodorescu, publicat chiar alături de Măcelul lui Nae Ionescu. Pentru cine cunoaște chiar și numai superficial ideologia legionară, insistența ideologului de la Cuvîntul pe jertfa "de răscumpărare" și pe aceea "de mărturie", insistența pe ideea de răscumpărare în avans a "nădejdilor noastre" etc. sună foarte legionar; în Măcelul, Nae Ionescu a făcut o lectură legionară a circumstanțelor istorice ale nașterii lui
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
fel, iar romanul plus prefața ar fi trecut, poate, aproape necomentate. Scandalul care a urmat, unul imens, s-a datorat, în primul rînd, faptului că era implicat Nae Ionescu, adică fostul favorit al regelui, care se metamorfozase de curînd în ideologul Legiunii și care fusese arestat, anchetat ș.a.m.d. La mijlocul lui iulie, presa de stînga - prin T. Teodorescu-Braniște, în Cuvîntul liber - a declanșat scandalul, și anume pornind de la Nae, de la prefața lui, iar nu de la Sebastian. Putem spune că în
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
T. Teodorescu-Braniște, în Cuvîntul liber - a declanșat scandalul, și anume pornind de la Nae, de la prefața lui, iar nu de la Sebastian. Putem spune că în realitate scandalul a fost al persoanelor implicate în el (Nae Ionescu-Sebastian), al combinației insolite dintre un ideolog antisemit, care prefațează în mod antisemit un roman evreiesc scris de un scriitor român, de origine evreiască, scriitor care a mai avut și "norocul nemeritat" de a fi redactorul lui Nae Ionescu. Bătălia s-a dat însă, bineînțeles, și la
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
Diaconu, Caius Dobrescu. Îngreunată puțin de permanenta tensionare ironică a paginilor, lectura este totuși profitabilă și delectabilă în egală măsură. Asistăm la un veritabil turnir critic, o competiție strânsă de concepte, stiluri și formule ilustrative, poate egal îndreptățite. Nefiind un ideolog cultural, ci un critic literar în toată puterea cuvântului, Al. Cistelecan nu utilizează o schemă conceptuală pe care s-o aplice rigid, solicitând expres conformitatea cu ea, sau, în caz contrar, penalizarea "disidenților". Analizând cărțile lui Gheorghe Perian, el chiar
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
ceasul al doisprezecelea. E un postmodernism de militanță, cu activiști care pretind să avem și noi faliții noștri; un postmodernism de cult, cu directive și ideologie; un postmodernism, așadar, de esență tare, a cărui propoziție centrală e Ťtrebuieť. Printre atâția ideologi și agitatori postmoderniști, Gheorghe Perian e, probabil, singurul postmodern în stare naturală; oricum, singurul care nu practică postmodernismul de amvon, ca pe o religie grabnică; singurul care nu operează prin prozelitism, ci prin toleranță și mai degrabă prin modestia Ťalternativeiť
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
am purces la cercetarea mai atentă a ziarelor și revistelor ieșene ale vremii, între care am inclus și cotidianul "Noutatea". Fără mari speranțe, se cuvine spus, întrucît el trebuie să fi fost explorat deja de Z. Ornea, meticulosul biograf al ideologului poporanist, de vreme ce el menționează existența, în primul număr, a unei informații privitoare la susținerea tezei de licență, precum și, în al treilea număr, a unui comentariu (scurt și oarecum tangențial)7. Și pentru că, înainte chiar, ziarul în cauză mai fusese cercetat
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]