863 matches
-
Ilie, o zi după aniversarea nașterii mele. Poate că de atunci să-mi fi rămas interesul față de carnavalescul existenței. A.B.În familie se vorbea ebraică în perioada aceea? În familia mea restrânsă s-a vorbit românește. Părinții știau și idiș, limba exilului și a Diasporei est-europene. Am avut niște rude, mai religioase și mai cultivate care știau și ebraică și, rareori, chiar vorbeau între ei limba sacră și veche. A.B.Ați declarat cândva că "exilul este o primă instruire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a încercat să scaneze toate cărțile importante omenirii, dar s-au oprit din muncă din pricina problemelor legale ivite. Mă sperie dispariția cărților. Eu am crescut într-o casă cu biblioteci până la tavan. Tatăl meu era poet, toți scriitorii în limba Idiș îi trimiteau volume, implorându-l să le traducă. Tata a șezut în bucătărie, pe când mama gătea și a tradus 13 volume din opera în lui IL Peretz. Peste 100.000 de copii au fost vândute. Dacă nu vom face ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română. Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea evreu care a intrat în uz în limba română
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
manifestat cu virulență mai ales în statele germane, deorece, după Fichte, națiunea germană se caracterizează prin limbă, „rasa” germană cea mai pură din grupul „arian” care se definește prin folosirea limbii indo-europene. Evreii, cu toate că (ori tocmai pentru că) vorbeau germana sau idiș, un dialect german al așchenazilor, subminau limba germană și națiunea germană. Această credință a devenit cu atât mai puternică în Austro-Ungaria, cu cât aici germanii erau ei înșiși o minoritate față de unguri și slavi. În cealaltă Germanie, adică în Prusia
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
răsunet în rândul evreimii ieșene l-a avut mișcarea hasidică Babod (preluată în fonetica locală sub numele de Habod), care promova studiul intensiv alături de trăirea religioasă profundă. La Iași, între anii 1843-1849, au apărut inclusiv cărți hasidice în ebraică și idiș, la Tipografia “Albina”, aparținând lui Gh. Asachi. La jumătatea secolului al XIX-lea, în cadrul comunității evreiești din Iași, se prefigura o mișcare de emancipare a evreilor. Ei erau chemați să renunțe la portul lor tradițional polonez, să învețe limba țării
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Zelter), Dr. L. Ghelerter, Max Wexler, (publiciști). Ei au creat premisele necesare apariției unei gazete evreiești în 1855, la Iași, “Korot Haitim”. La scurt timp (în 1859) a fost secondată de “Gazeta Română - Evreiască” a lui Feldman, care apărea în idiș și română și aborda, de pe o poziție haskalistă, problemele comunității ieșene. O parte din intelectualii evrei au fost colaboratori constanți ai revistei ieșene “Convorbiri literare” chiar de la primele sale numere (I. Brociner, D. Jurescu., L. Roman, V. Podeanu), iar alții
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
străin în lupta lor pentru obținerea cetățeniei a dus la răspândirea sentimentului că evreii, cu ajutorul puterilor din afara țării, ar căuta să limiteze suveranitatea statului român. Evreii din Transilvania și din Crișana-Maramureș, a căror majoritatea vorbea atât limba maghiară cât și idiș, erau văzuți ca „străini” nu doar fiindcă nu erau creștini dar și pentru că identitatea culturală și loialitatea lor politică față de Austro-Ungaria, de după 1867, erau îndreptate în mod evident spre majoritatea maghiară din Ungaria. Reprezentând 5% din populația Ungariei, evreii au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
război, permițând astfel ungurilor să se declare majoritari în acest stat. Evreii erau percepuți de către români ca fiind de acord sau potențial de acord, cu pretențiile revizioniste maghiare. Cei din Bucovina, îndreptați spre cultura germanilor din monarhia habsburgică sau vorbind idiș, erau de asemenea stigmatizați de către români ca „străini” care trăiseră bine într-o regiune a Moldovei istorice ruptă de Habsburgi în 1775 și revenită în granițele statului român abia în 1918. În sfârșit, evreii din Basarabia - numeroși, vorbitori în principal
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de asemenea stigmatizați de către români ca „străini” care trăiseră bine într-o regiune a Moldovei istorice ruptă de Habsburgi în 1775 și revenită în granițele statului român abia în 1918. În sfârșit, evreii din Basarabia - numeroși, vorbitori în principal de idiș și rusă, prezenți mai ales în localități rurale decât în alte regiuni ale țării - au servit ca model pentru stereotipul evreului străin, împotriva căruia antisemiții din Regat se agitaseră timp de decenii. În această atmosferă nu surprinde faptul că antisemitismul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
împotriva minorității evreiești. Jurnaliștii evrei au fost lipsiți de drepturile lor de ziariști din presă. Ziarele pe care guvernul le considera deținute sau dominate de evrei, inclusiv „Dimineața”, „Adevărul” sau „Lupta”, ca și ziarele evreiești care apăreau în provincie în idiș și ebraică, au fost închise. Evreii care primeau salariile din bani publici au fost concediați și toate ajutoarele acordate de stat instituțiilor evreiești au fost retrase. Acuzați că otrăvesc țărănimea și îndeamnă tinerele românce la prostituție, s-a considerat că
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
retrase. Acuzați că otrăvesc țărănimea și îndeamnă tinerele românce la prostituție, s-a considerat că evreii nu sunt potriviți pentru a deține licențe de comercializare a băuturilor alcoolice și pentru a angaja slujnice neevreice cu vârsta sub 40 de ani. Idișul, folosit mult timp ca limbă în administrația din Basarabia și Nordul Moldovei, a fost declarat inacceptabil. (A fost proiectat și un decret care urma să interzică accesul juriștilor și avocaților evrei în barou, dar nu a fost promulgat). Unele proprietăți
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fi guvernatorul Transnistriei, a ordonat evreilor care își pierduseră cetățenia să se înregistreze și a sugerat că s-ar cuveni ca aceștia să-și vândă proprietățile și afacerile în decurs de 14 zile. De asemenea, el a interzis vorbitul limbii idiș în public, ceea ce a creat dificultăți pentru ca evreii din regiune să-și păstreze profesiunile, afacerile sau pur și simplu să trăiască normal. Măsuri administrative suplimentare au întărit eliminarea treptată la care erau supuși evreii. Celor care primiseră diplome universitare sau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a compus în Iași o poezie în limba ebraică intitulată Hatikvah, care ulterior a devenit imnul național al Statului Israel - melodia poartă influența muzicii populare românești. Tot în Iași, Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele primului teatru profesionist de limbă idiș. Pe lângă renașterea culturală evreiască, s-a manifestat și o intensificare a antisemitismului local și a acțiunilor violente împotriva evreilor, mai ales în cadrul universității locale. În 1930, evreii constituiau 30% din populația orașului, însumând 35 465 de persoane. Lazăr Rozin, un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Rozin, un supraviețuitor al Holocaustului, născut în Iași în 1927, își amintea că a avut „o copilărie lipsită de griji, în care mă jucam în curte cu ceilalți șase frați ai mei. Între noi vorbeam română, dar părinții noștri vorbeau idiș unul cu altul. Tatăl meu deținea un magazin în oraș, iar cel mai mare dintre frații mei învăța medicină. Nu eram foarte religioși, însă mențineam un mod de viață tradițional. Mergeam la școala locală din oraș, chiar și în zilele
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
altă deosebire între gramatica V2 germanică și gramatica V2 romanică este legată de disponibilitatea ridicării verbului la C în propozițiile subordonate: în gramatica V2 a neerlandezei, a germanei sau a limbilor scandinave continentale 19 (dar nu și în islandeză sau idiș, v. Zwart 1997: 88; Diesing 1990), regula V2 vizează exclusiv propozițiile principale, pe când în gramatica V2 romanică regula V2 se aplică într-o proporție mai mică și în propozițiile subordonate (v. Ledgeway 2007; Poletto 2014: 8, 34; Wolfe 2015a, 2015b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1.1). 17 Autori ca Vikner (1995: cap. III); Zwart (1997: cap. III) atrag atenția asupra variației de manifestare a aplicării regulii V2: de exemplu, în neerlandeză regula V2 se aplică doar în propozițiile principale declarative, pe când în islandeză sau idiș regula V2 vizează atât propozițiile principale, cât și propozițiile subordonate (v. Diesing 1990; Zwart 1997: 88). 18 Mulțumesc lui Luigi Andriani pentru ajutorul pe care mi l-a dat pentru a construi aceste exemple ilustrative și lui Jenneke van der
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rezultă, cel mai probabil, din deplasarea joasă a verbului (v. §4 pentru analiza românei vechi). 21 Limbile germanice în care regula V2 se aplică și în propoziții subordonate au primit o altă analiză sintactică. De exemplu, în analizele asupra limbii idiș datorate lui den Besten și Moed-van Walraven (1985) și Diesing (1990), gramatica V2 a fost analizată prin deplasarea verbului la I (deplasare V-la-I) și ridicarea constituentului preverbal în [Spec, IP]; acest specificator nu este specializat pentru găzduirea subiectului, ci este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
an părăsește definitiv România. Se oprește în Italia, îl cunoaște pe Ungaretti, care îi dă o scrisoare de recomandare către Jean Paulhan, viitor academician francez, astfel că ajunge în mult-visatul Paris. La acea vreme, Isou citea curent în franceză, engleză, idiș și rusă, dar cultura franceză îl atrăgea cel mai mult. Venise la Paris cu idei ciudate: se dorește un Mesia, îl laudă pe Stalin, visează să obțină Premiul Nobel, dar se apleacă mai serios asupra inițiativei de a crea "lettrismul
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
Festivalului In-teretnic de Teatru cu montarea „Mireasa din Messina“, de Friedrich Schiller, în regia lui Bernd Guhr, din Germania. Manifestarea bienală se desfășoară la fiecare ediție în câte un alt oraș, prilejuind întâlnirea companiilor teatrale de expresie maghiară, germană și idiș din România. Spectacolul Teatrului German de Stat Timișoara are loc sâmbătă, 11 martie, la ora 16, în sala Studio a Academiei de Teatru din Târgu Mureș. Imediat după revenirea trupei la Timișoara, o parte a acesteia se deplasează în turneu
Agenda2006-10-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284820_a_286149]
-
nu i-am găsit, deocamdată, nicio atestare în internet. Originea termenului husen a fost explicată convingător de Al. Graur, într-un articol - "Notes sur quelques mots d'argot" - din 1937; lingvistul a arătat că este vorba de un împrumut din idiș, unde substantivul husn are sensul "logodnic". Etimologia a fost preluată de Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), în care s-a ales varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine ebraică) este khosn; sensul său este atât "mire", cât și "logodnic". Tot Al. Graur are meritul de a fi observat legătura dintre husen și
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine ebraică) este khosn; sensul său este atât "mire", cât și "logodnic". Tot Al. Graur are meritul de a fi observat legătura dintre husen și fraier, două cuvinte care ilustrează aceeași evoluție semantică, trecerea de la
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
Freier - la origine cu sensul "logodnic" - are și în prezent, în germana colocvială, semnificații metaforic-peiorative, în primul rând de "client al unei prostituate". Colocvialismul s-a răspândit în mai multe limbi slave, fără să se poată spune cu exactitate dacă idișul a servit sau nu de intermediar. O discuție foarte interesantă, pe site-ul wordreference (http://forum.word reference.com/showthread.php?t=781472), purtată între anii 2006 și 2008, compara, din perspectiva vorbitorilor actuali, nuanțele de sens ale reflexelor cuvântului
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
fotografii revendicate egal de autori - dezvăluie o Timișoară săftoasă, pitorească. Expoziția va rămâne deschisă până în 28 februarie. Tot la Centrul Cultural German, în 26 ianuarie, de la ora 19, Teatrul fără frontiere (București) va propune o lectură scenică trilingvă (în română, idiș și germană) pornind de la Jurnalul Annei Frank, fragmente interpretate de actrița Mihaela Sîrbu. din presa vremii acum... 100 ani „Cutremur de pământ. Ieri, după amiază, la ora 4 și 15 minute a avut loc un cutremur de pământ la Timișoara
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
acces la marea zărită mai întâi de sus, într-un abur de făgăduință, apoi de aproape, unde e mai puțin magică. Seara e un mic Turn Babel la festivalul pe poezie Nisan: nu știm ce poeme ne sunt traduse în idiș și arabă, așa încât, străinii, vom citi la nimereală. Recitativele sunt de la început variate: sobre sau, dimpotrivă, exaltate; rostite limpede sau confuz; cu voce albă sau cântate. Se recită poezie-șnur, ca într-un tren de marfă. Ne grupăm după dispoziții și
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]