6,525 matches
-
răspîndire nu depășea teritoriile celor două provincii. Era ceea ce am numi astăzi un "poet local", precum mulți alții. Apartenența la Junimea și publicarea în "Convorbiri literare" vor modifica acest statut. Numele lui Eminescu începe să fie cunoscut printre simpatizanții societății ieșene și prinde a se răspîndi, deși încă timid, dincolo de cercul acestora, mai ales după apariția aprecierilor maioresciene din Direcția nouă.... Totodată, apar și primele contestații, provocate mai ales de calitatea de junimist. Junimiștii fiind socotiți de adversarii lor nicidecum "naționali
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
Elena Lazăr La jumătatea anului 2007, sub emblema unei cunoscute edituri ateniene, Sokoli, a apărut, cu sprijin ieșean, un volum al cărui titlu pare să fi fost anume ticluit de Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
cunoscute edituri ateniene, Sokoli, a apărut, cu sprijin ieșean, un volum al cărui titlu pare să fi fost anume ticluit de Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în România (căruia i se datorează, între altele, nu mai puțin de cinci antologii de poezie greacă și cipriotă) și al literaturii române în Grecia (prezent adesea în publicațiile literare grecești cu transpuneri
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
Eminescu este cel mai important brand din istoria culturii române. Construcție sa a început odată cu publicarea articolului lui Titu Maiorescu, Direcția nouă, în "Convorbiri literare" (1872) - într-un moment în care poetul, deși publicase doar trei poeme în celebra revistă ieșeană, este pus în imediata vecinătate a lui Alecsandri) și s-a perpetuat de-a lungul secolului care a urmat, până la definitiva impunere a efigiei de azi a geniului eminescian în imaginarul colectiv. Iulian Costache are ambiția și puterea de a
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
din urmă e un construct stabil și meticulos. Care poate fi, bineînțeles, pus în discuție, dar numai de pe pozițiile dialogului intelectual elegant. Ce se verifică și ce e de nuanțat în aceste considerații o dată cu abia apărutul volum al tânărului critic ieșean? La origine o teză de doctorat, Utopia negativă în literatura română păstrează destul de puțin din ariditatea academică și din sterilitatea - necesară, ce-i drept - unui asemenea tip de lucrare. Adică ceea ce e, față de convenția universitară, opțional. Personalitatea autorului e - aici
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
mai "încropit" a fost Eminescu; la Ipotești avea un domeniu, casă mare și un lac în pădure (căruia i s-a spus "lacul codrilor albastru"), cu nuferi, barcă, lebădă... Otilia Cazimir are, și ea, o căsuță pitită într-o mahala ieșeană căreia i se spune Beilic. Casa de la Haimanale, lîngă Ploiești, a familiei Caragiale nu mai e. în schimb, Vasile Alecsandri are un conac la Mircești; atît i-a rămas întrucît casele din Iași și Bacău s-au restituit. Și Negruzzi
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
numit profesor la Universitatea din Iași. Din nefericire, după o scurtă perioadă a fost exclus din toate formele de învățământ, datorită faptului că era membru al P. N. Ț. Condițiile în care Șerban Cioculescu își desfășura activitatea în interimatul său ieșean, le aflăm din scrisoarea adresată filosofului Ion Petrovici; la 8 martie 1946: "De bună seamă, mă mai deosebesc de predecesorii mei, prin faptul că nu privesc nicidecum fenomenul literar ca pe un epifenomen al ambianței social-politice, iar pe de altă
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul înșirat la vedere nu trădează început de an și neașezare. Pe aceeași copertă încape adresa ieșeană a redacției, și precizări administrative: apare lunar cu cel puțin 160 de pagini, iar abonamentul în leii noștri de azi ar prețui aproape cît atunci. Și - se putea? - nelipsita greșeală de tipar: Nmărul 30 lei. Cam scump... Deschizînd revista, un
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
măsură, statut de bibliotecă publică. L-am întâlnit pe domnul Paul Michelson, prima dată, în vara anului 1990, la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași. Fusese invitat la o sesiune de comunicări științifice. Și în virtutea faptului că între instituția ieșeană și istoricul american se statorniciseră bune relații profesionale. Era o vară tulbure, pentru foarte mulți români, lipsită de orice speranță, chiar disperantă, după alegerile din "Duminica Orbului", după mineriadele sângeroase din iunie. Convorbirea cu domnia sa - subiectul revenirii la normalitate a
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
generație grupată în jurul "Convorbirilor literare", mutată de la Iași la București, revistă devenită, în măsură considerabilă, istorică. Oricum, cu spații mult reduse pentru literatură. Dar și literatura publicată acum era de nivel modest. Nu se compară cu literatura publicată în perioada ieșeană. Asistăm, însă, la o profesionalizare a istoriografiei. în acest studiu, încep cu niște comentarii pe marginea unor citate din eseurile lui Maiorescu "Observări polemice" și "în contra direcției de azi în cultura română" și din lucrarea "Istoria contemporană a României". Observând
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Deși, cu siguranță, îi incită pe mulți: de la fanaticii cititori ai Jurnalului până la duioșii spectatori ai Stelei fără nume, de la relaxații pasionați de teatrul contemporan până la inocenții apărători ai memoriei unora dintre personalitățile interbelicului. Recenta punere în scenă, la Naționalul ieșean, a piesei lui Dumitru Crudu a dat deja naștere unor ciudate conflicte, implicând nu numai persoane, nu numai - hélas! - instituții sau organizații, ci și instanțe juridice. Trecem cu vederea peste evidența delimitării nete dintre denunț și ficțiune, lăsăm la o
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
o universitate!” 4. Consiliere on line Activitățile de consiliere au fost desfășurate de consilierii educaționali formați prin proiect sub coordonarea psihologilor și experților proiectului. Cei 25 de tineri au fost recrutați din rândul studenților masteranzi, de la diverse specializări de la universitățile ieșene, având drept condiție principală absolvirea modulului psihopedagogic (nivelul 1). Tinerii masteranzi au urmat cursul postuniversitar, de un semestru, numit “Consiliere educațională” și au parcurs următoarele discipline: “Consiliere educațională”, “Proiectarea și evaluarea consilierii educaționale”, “Parteneriat și cooperare în activitatea de consiliere
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
minute elevii vor exprima în scris orice opinie, idee, părere despre tema anunțată. Toate opiniile vor fi acceptate fără critică și pe seama lor se vor realiza discuții, se vor aduce clarificări timp de încă 15 minute. 6. “Puzzle Oferta academică ieșeană”(Autori echipa de consilieri cooronată. de Alina Ciobanu) este o activitate practică care constă în asamblarea de puzzle-uri care se referă la oferta educațională universitară, împreună cu elevii împărțiți în echipe de câte 5 membrii. Fiecare echipă timp de 15
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
într-un medalion? Întrebări la care vom încerca să dăm un răspuns adecvat. Pentru aceasta, mai întâi trebuie, să amintim inițiativa studenților universitari de a ridica, în anul 1890, un bust lui Eminescu, la Botoșani. Pentru adunarea fondurilor necesare, studenții ieșeni, pe lângă organizarea unor manifestări cultural-artistice (concerte și spectacole de teatru, baluri și conferințe, tombole și chete publice), pentru a strânge un ban în plus, au recurs și la multiplicarea și difuzarea unor fotografii cu chipul poetului, așa cum rezultă dintr-o
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
cultural-artistice (concerte și spectacole de teatru, baluri și conferințe, tombole și chete publice), pentru a strânge un ban în plus, au recurs și la multiplicarea și difuzarea unor fotografii cu chipul poetului, așa cum rezultă dintr-o notă apărută în săptămânalul ieșean "Era nouă": "Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul studențesc a pus în circulație o întreită edițiune fotografică a unui portret al regretatului poet, de pe când era în vârstă de 19 ani. Studenții au găsit la sora lui Eminescu un asemenea exemplar
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
cabinet, realizată de Tomá� are dimensiunile de 6 x 9 cm, iar cea semnată de Brand, este ceva mai mare, de 6,5 x 10,5 cm. Fotograful praghez a lucrat în sepia, o culoare ștearsă, fără contrast, în timp ce fotograful ieșean a lucrat în alb-negru, păstrând întocmai proporțiile și fizionomia poetului, dar schimbând culoarea vestei, pentru a obține un contrast mai mare. Aici albul imaculat al cămășii este ca un blitz, în centrul imaginii, peste care se răsfață papionul, asortat și
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
reproduce el în fruntea romanul Geniu pustiu. Revenind, amintim că fotografiile executate de Bernhard Brand 10, s-au răspândit pe mai multe căi. Dincolo de acel concert, pentru care au fost făcute, inițial, și poate și alte manifestări organizate de studenții ieșeni, au fost distribuite și de studenții bucureșteni, după cum rezultă din prezența ștampilei pe verso-ul fotografiei din colecția Muzeului Național al Literaturii Române (foto. 3 revers)11; apoi, urmau să fie puse în vânzare și cu ocazia dezvelirii bustului poetului
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
Cornelia, Iași, Editura Librăriei Frații Șaraga, 1893. 10 Bernhard Brand este cunoscut și ca autor al celor două tablouri ale Societății Junimea din Iași, 1873 și 1881, al unui portret al lui Ion Creangă și sute de imagini ale protipendadei ieșene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Atelierul său se afla pe locul unde astăzi este Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu". "Într-o margine a maidanului se aciuase într-un timp și baraca faimosului fotograf B. Brand
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
care iese cîștigătoare. (Însă rezultatul va fi invalidat.) Cît privește pe C. Stere, el aduce anumite critici liberalilor, dar nu pledează deschis pentru o alianță cu gruparea conservatoare. Gestul său va fi fost totuși apreciat de conservatori, căci "protestul" studenților ieșeni contra atacului comis de "Naționalul" este găzduit numai de ziarele "Constituționalul" (conservator) și "Lupta" (radical). Indubitabil în favoarea conservatorilor este însă actul care va declanșa "afacerea de onoare" relatată de Stere în Spovedanie..., anume "o atitudine luată șde elț într-o
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
înlăturarea atitudinilor antimaghiare din viața publică românească, una dintre problemele dezbătute, cea principală în fond, a fost "chestiunea națională". Nu știm dacă s-au pus la punct programe de acțiune, dacă s-au redactat moțiuni. La întoarcere, după despărțirea de ieșeni și bucovineni, plecați spre casă, congresiștii rămași hotărăsc să țină o întrunire la statuia lui Mihai Viteazul. Deși trenul, întîrziat în chip premeditat, sosește noaptea, la ora 10 și jumătate, intenția inițială n-a fost abandonată. La statuia lui Mihai
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
septembrie, studenții bucureșteni se întrunesc și decid o serie de măsuri -telegramă adresată regelui, trimiterea unei delegații rectorului, publicarea unor declarații contra celor care îi acuză că se lasă manipulați, programarea unei adunări, redactarea unui manifest etc. La întrunirea studenților ieșeni, din 19 septembrie, participanții au redactat un manifest adresat colegilor din capitală. Acestora li se reproșează că "de la un timp încoace, n-așuț știut în momentele cînd așuț vroit să-și manifesteze sentimentele și năzuințele patriotice, să se mențină la nivelul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
sentimentele și năzuințele patriotice, să se mențină la nivelul demnităței și al misiunei înalte ce se impune tinerimei universitare". Asupra acestor momente (aniversarea morții lui C.A. Rosetti, "scandalul de la Tei", "vandalismul de la redacția ŤAdevăruluiť"), se spune în continuare, studenții ieșeni au tăcut, încrezători că totuși se va înțelege primejdia coborîrii definitive "la rolul bandelor de bătăuși conduse de niște agenți care nu se sfiesc să-și acopere mașinațiile și intrigile cu numele studențesc". Tăcerea însă "nu mai este permisă" în fața
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
scenelor degradatoare desfășurate miercurea trecută la adăpostul întunericului". Precizînd că nu vor să intre în detalii (întrucît "sînt binecunoscute tuturor"), nici "să analizeze atitudinea poliției" și nici "să dea pe față uneltirile politice, al căror joc l-au făcut studenții", ieșenii "atrag băgarea de seamă a colegilor asupra unor considerații de cea mai mare însemnătate". Acestea se rezumă la respingerea acțiunilor reduse "la fraze bombastice și cu o atitudine zgomotoasă și provocatoare", a acțiunilor ce pun în primejdie "singurul zid ce
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
el solicitase "recunoașterea", adică acordarea cetățeniei române, și avea nevoie de sprijin în Cameră și în Senat, ambele în majoritate conservatoare 16. Presa conservatoare, firește, se va folosi de "manifest", dîndu-i imediat găzduire. El e publicat, mai întîi, de către hebdomadarul ieșean "Era nouă", al lui Petru Missir, de unde a fost reprodus de ziarele bucureștene "Lupta" (în 20 septembrie) și "Adevărul" (21 septembrie), apoi de către alte periodice 17. "Evenimentul", dimpotrivă, a refuzat să-l publice 18. Nu s-a mărginit la atît
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
de a face achizițiuni streine."19 În ziua următoare, presa guvernamentală, ca și aceea social-democrată ori cu simpatii față de social-democrație (de pildă, "Adevărul") va vesteji în cuvinte dure "mișelia" directorului "Evenimentului", vinovat de "delațiune" în beneficiul poliției țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din 24 septembrie. Aici, prim-redactorul Iorgu Morțun dă, sub semnătura Sirius, articolul Manifestul de la Iași, în care relevă, în pomenitul document, "o mînă străină de studențime", trădată de tonul general de critică amară, de "dojană". Manifestul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]