1,048 matches
-
până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera cultică sunt concentrate într-o formulă de joc gratuit, arghezian, sau în decantări abstracte barbiene. Astfel, poetul vorbește despre întemeierea Moldovei pornind de la întemeierea Romei, implicând motivul biblic al lui Moise, " Capra cu trei iezi" de Ion Creangă și legenda lui Ion Neculce. Bogdan plânge semnificativ, pentru că pe masă vin semne de sânge și pentru că nu-și cunoaște puterea: "Să ne apere întemeierea". În poemul "Oaia năzdrăvană" îmbină mitul creștinesc al vinderii lui Isus cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bea, zicîndu i că rachiul are întîietate înaintea tuturor bucatelor. Cînd ți se pare că te strigă cineva, să nu răspunzi, că atunci diavolul te strigă ori te întreabă, fiind el la rămășag cu Dumnezeu. Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i drac; să-i arunci bîrnețul* în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă. îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i porunci îți aduce. Dacă ai o strachină cu gura în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
E foarte aleasă pomana cînd o faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala și Fănică. Mâncarea foarte gustoasă și vinul au calități afrodisiace. Rătăcind, după ce pleacă de la han, protagonistul cunoaște o altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real un fapt de magie vrăjitorească până la a-l crede o întâmplare banală" (M. Ungheanu). Scenele erotice cu un flăcău bun de însurătoare și o femeie focoasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un vaiet de cotoi, dar își închipui că îl apucase Mânjoloaia cu ușa. Din nou, personajul-narator intră într-un cadru fabulos: rătăcește fără țintă, are fierbințeli, își scoate căciula care-l strângea ca o menghină, întâlnește o căpriță neagră (un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un ied) pe care-o pune în desaga din dreapta. În credințele populare, diavolul ia înfățișarea de capră neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Acul și barosul, Ursul păcălit de vulpe, Moș Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie (I, II, III, 1881-1883, IV, 1892). UNIVERSUL ARTISTIC
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Zilnic, în fiecare zi lăsată de bunul Dumnezeu, seara și dimineața, trebuia să mergem în grajduri să le hrănim, să le adăpăm, să le facem curat, să le înlocuim culcușul de paie, să le mulgem, să le ducem vițeii sau iezii la supt. Vara, la prima și la a doua coasă, sub un soare arzător, toată această trudă nesfârșită era pentru ele. Tot pentru ele, semănam sfeclă în septembrie, pe care o culegeam în primele dimineți cu brumă (când era ger
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și imperfecte. Uneori, imperfecțiunea lumii se cristalizează în câteva tipologii "absolute": soacra ca esență a răutății {"Soacra cu trei nurori"), prostul care are noroc {"Dănilă Prepeleac"), leneșul total {"Povestea unui om leneș").Caricatura lumii reale o constituie "Capra cu trei iezi", poveste în care "animalele sunt văzute omenește" ăCălinescu): capra devine "o mască de comedie, simbolizând tipul feminin vorbăreț și văităreț" ăCălinescu), tot așa cum soacra, baba mâncătoare de ouă {"Punguța cu doi bani") sau cea pusă la temelia iadului " Povestea lui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
din plasa Muntelui din județul Neamț. Și vestiții năzdrăvani Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îngăduie povestitorului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
are cine-o boci! Finalul ar putea aparține acelui umor care se numește negru. De fapt este vorba despre o pedeapsă dură, mai exact o crimă, dar aceasta este percepută ca un act de dreptate, perfect legitim. Capra cu trei iezi ăapărută în numărul din 1 decembrie 1875 al Convorbirilor literare) este o poveste cu animale, o alegorie cu măști, care vrea să impună atenției noastre un principiu etic, ascultarea de părinți, luarea în seamă a experienței lor de viață. Copiii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fiind suportate în totalitate de către visteria statului. Prince Michael of Greece, Louis XIV, Orbis, Londra, 1983, pag.190 “Caesar took the city and boast of it in his works. The power of the entire House of Austria has been appl ied for seven years to making it impregnable and Your Majesty takes it in twentyfour hours. We must fall silent, Sire, in admiration, thanking God every day for bringing us to birth under the reign of such a king as Your
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
țările care mențin structu ri neliberale și ineficiente ale pieței financiare. Totuși, există un inconvenient privind diversif ica rea investiției globale, și anume faptul că țările importatoare de capit al adoptă, adesea, legi restric tive privind controlul capitalului, acestea împ ied icând, de multe ori, procesul 2.6. Globalizarea financiară și eficiența piețe lor financiare Una dintre definițiile globalizării financiare sub liniază faptul că aceasta reprezintă integrarea sistemului financiar inte rn al unei țări în piețele și instituțiile financiare globale. Cadrul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
alta). Dificultatea clasificării vine mai ales din faptul că basmele lui Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă hanul familiar cu odăi curate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
decât un joc al Necuratului, el luă hotărârea de a se îndepărta fără întârziere din afurisita aceasta de casă. Eroul e om simplu, ca el e și Sfredeluș. Pentru ei, diavolul nu e "drăcușorul" eroilor lui Caragiale travestit în femeie, ied sau negustor care ispitește și apoi dispare. Satana e sursa răului, e însuși răul care odată ce pune stâpânire pe sufletul omului, e foarte greu de îndepărtat, de aceea omul trebuie să se ferească de orice eventuală întâlnire cu stăpânul întunericului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
va citi la întâlnirea Junimii din casa lui Iacob Negruzzi, povestea Soacra cu trei nurori. Aceasta va fi publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, apoi, cu o relativă constanță, va continua publicarea la 1 decembrie a Caprei cu trei iezi, la 1 ianuarie 1876 apare Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac la 1 martie și Povestea porcului la 1 iunie 1876. Ion Bălu este sceptic în ceea ce privește datele acestea, sau mai bine zis în ceea ce privește timpul scurt: „Toate evocările contemporanilor vorbesc despre
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
11, r. 37 : „lasă cu limbă de moarte” credința populară potrivit căreia ultima dorință înainte de moarte a omului trebuie îndeplinită, face 46 parte dintr-o filozofie de viață bine împământenită la români, filozofie ce le înnobilează destinele. CAPRA CU TREI IEZI ( Poveste ) p. 13, r. 3 5 : „Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte” savurarea vieții începe încă de la vârste fragede, potrivit caracterului fiecărei persoane, potrivit construcției
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
moarte” credința populară potrivit căreia ultima dorință înainte de moarte a omului trebuie îndeplinită, face 46 parte dintr-o filozofie de viață bine împământenită la români, filozofie ce le înnobilează destinele. CAPRA CU TREI IEZI ( Poveste ) p. 13, r. 3 5 : „Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte” savurarea vieții începe încă de la vârste fragede, potrivit caracterului fiecărei persoane, potrivit construcției sale interioare; motivul popular, regăsit și în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la diaconie” ..................................................... ....19 „Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin ” .................................................27 „De-acu nu-i mult pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
inocenței îi amintesc maturului de astăzi, printre-atâtea întâmplări, și povestea puiului de urs („Doamne, oare de ce fiara din tot ce-i viu stă la pândă la fiecare pas?!”), dar în mod sigur, mesajul că-n „fiecare dintre noi existăși un ied și un urs...” (Ochii viperei) Ne-ntrebăm și vă-ntrebăm... A rămas poetul Dumitru Vacariu un sentimental? rn răspuns afirmativ, gândind la propria-i copilărie: „Coboară amurgul... / Pești argintii aleargă prin apele zărilor / și nimfe de gheață se scaldă în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
parcă să ne convingă... de prezența... ca o plutire de vis... a unui „freamăt de gânduri pe drumul tăcerii...”, pentru că visul alinător rămâne singura posibilitate de a deturna realul. în vis, prin vis, poetul se-mplinește și-mbrățLșează speranța. (Copilul, iedul și tristețea) Ceea ce e sigur, între poet și natură s-a cimentat o prietenie și unică taină, gândind la relația frunză-gând: „Rămâi ultimei frunze ispită...” (Frunze târzii); gândind la „melodia ofilită, / străină parcă și uitată”, în relația frunze - picăturile de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]