1,015 matches
-
temperez - măi, Radule, nu mai fi așa capsoman și înțelege o dată că fata asta trebuie să existe. Și asta nu foarte departe, nu mult mai departe de 5 kilometri de inima ta... 144 DANIEL BĂNULESCU prelungă de grădină, populată cu iederă, glicină și tisă, și cu spațiul limitat de crăcanul a două străduțe. Îl lăsă singur în coșconeața pe a cărei fereastră vălureau mirosurile de rântașuri, năvălite de la cumetrele din cartier. După ce-l deprinsese, întîi, cu sistemul prin care canapeaua hărtănită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se făceau niște pateuri în foitaj cu brânză grozave dacă le adăugai un chefir sau un sana și ramificațiile spre Medicină - Farmacie și IATC, ca să ajungă în sfârșit la Drept, unde în spate avea facultatea< din cărămidă roșie învelită cu iederă și despărțită de Operă printr-un gard înalt. Acolo pe alee, câteodată încingeau miuțe și printre goluri se auzeau zbierăturile cântăreților exersând vocalize amestecate cu ale lor care mai scăpau o înjurătură. Imediat se auzea replica tenorilor sau basiștilor controlându
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în parc. El caută cu privirea un loc ferit de priviri indiscrete, înconjurat de tufe. Parcul arăta puțin altfel decât astăzi. Spre bulevard avea aleea mai îngustă și un gard vopsit într-un verde ambrat din sârmă, destul de înalt și iederă cu floricele prinsă de el. Aceiași castani, poate chiar mai mulți și numeroși molizi pitici. Un colțișor de verdeață și aer curat, răspândit de natură chiar în mijlocul tumultului general. Pe alee, din loc în loc, câte un felinar aproape orb, aruncă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
la el, dar nu-l întrebau ce caută. Foile îngălbenite foșneau mai departe. Cârciumarul își spunea că nu se face să-i superi decât cu bani și privea mai departe, răbdător, prin ferestrele deschise, zidul verde din față, acoperit cu iederă. De afară se auzea fierberea orașului, stins ca într-o apă. Ușile se deschideau și se închideau, veneau alți oameni, salutau cu voce tare, dădeau mâna cu funcționarii, apoi plecau cu treaba făcută. Se apropia prânzul, și el tot lângă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plecăciuni mari. Se uita cârciumarul. Calea negustorilor se schimbase. Pe părți se sădiseră pomi tineri, tei și castani, cu tulpini subțiri, săpați cu grijă la rădăcini! Se înălțaseră case noi, cu câte două caturi, tencuite frumos, cu balcoane pline de iederă. O umbră plăcută plutea deasupra trotuarelor. Glasul mulțimii acoperea această larmă de sărbătoare. - Uite, Stere! se mira nevasta și tăcea gîndindu-se la vorbele bărbatului, care-i aducea aminte câteodată că trebuie să pună ban pe ban, să se ajungă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pantofilor în același timp, se lăsau pe vine, săltau din buric și făceau cu ochiul crailor. Aceștia aruncau cu piese de cinci lei pe scenă și clipeau la muieri. In jurul lămpilor se strânseseră țânțarii. Răcoarea toamnei acoperea boschetele de iederă roșie și leandrii țepeni de la intrare. - Pă care-o iei, Nicule? întrebă Mînă-mică. - P-a din dreapta, de are aluniță la genunchi. - Mama lor de coarde, mi-a venit zbânțul... 282 Se ridicară clătinîndu-se și se apropiară de scenă. Șantezele începură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii și se face nevăzut înăuntrul clădirei. În zidul lung și nalt al monăstirei, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, ca ferestrele de chilii părăsite, numai una e toată-ntrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze-ntunecoase se văd în oale roze albe ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ardeau mintea, vedea fulgere, tot fulgere - parcă tot creierul îi era ars - el începu să râdă cu hohot și căzu la pământ. A doua zi el era întins pe un pat moale, într-o casă cu ferestele toate învăscute de iederă și flori, prin care razele soarelui pătrundeau, tăind câte o dungă în mirositorul întuneric, făcea să joace în imperiul razei sale o lume-ntreagă de colburi diamantini... într-un colț ședea pe-un scăuieș Cezara și râdea... - Dzeul meu - ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
curgerea apelor a unui om cu barbă lungă, a cărui profeție se-mplinise. {EminescuOpVII 155} CEZARA* (E) I In zidul monastirei, privit din grădină, se văd feresti cu gratii negre, ca de chilii părăsite, numai una e toată întrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze se văd, în oale, roze ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastă dădea într-o chilie pe pereții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate - ici
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii și se face nevăzut înăuntrul clădirei. In zidul lung și nalt al monăstirei, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, cu ferestrele de chilii părăsite, numai una e toată-ntrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze-ntunecoase se văd, în oale, roze albe ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastă, dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fața lui, el o simțea ca și când i-ar [fi] șters fața c-o catifea, gura ei se lipea de urechea lui... - Sunt demonul amorului, zicea-ncet, sunt un drac, s-o știi, s-o știi... Mă prind de tine ca iedera de stejar până ce corpul tău se va usca în îmbrățișările mele cum stejarul se usucă supt de rădăcinele iederei... Te nimicesc, voi să-ți beau sufletul, să te sorb ca pe o picătură de rouă în inima mea însetată... îngere
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urechea lui... - Sunt demonul amorului, zicea-ncet, sunt un drac, s-o știi, s-o știi... Mă prind de tine ca iedera de stejar până ce corpul tău se va usca în îmbrățișările mele cum stejarul se usucă supt de rădăcinele iederei... Te nimicesc, voi să-ți beau sufletul, să te sorb ca pe o picătură de rouă în inima mea însetată... îngere! Ea-l înlănțui cu brațele și cu picioarele... îl strângea tare la piept, ca și când ar fi voit să-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
perturbație, ca urmare a unei rupturi în fluxul normal al lucrurilor. Societatea este ordine, mulțimea este dezordinea ei și, în definitiv, mai curînd un fenomen colectiv decît unul social. - Mulțimile sînt smintite, iată cum sună al doilea răspuns. Tenace ca iedera, acest pretins adevăr se transmite din generație în generație. "Craze", spun englezii pentru a descrie adulația hoardelor de admiratori, a fanilor în delir pentru cîte un cîntăreț îndrăgit sau entuziasmul miilor de spectatori de la stadion care se ridică pe dată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
are mai degrabă ceva din fizionomia palidului „elev singuratic” suferind de cenușiul existenței, rostindu-și În versuri de romanță extenuată „restriștile”, „sfîșierile”, „mîhnirile” În registrul minor-sentimental și cu o gesticulație adesea trubadurescă („Lasă-mă, numai spre balconul vechi, să-nalț, iederă tristă, brațele amîndouă”) și o retorică naivă, nu lipsită de un anume farmec vetust, de confesiuni Înscrise Într-un album adolescentin: „PÎnă cînd va tîrÎ sufletul mantaua mîhnirilor sfîșiate? /.../ Păsările tristeții mă ciugulesc ca pe o bucată de pîne, / și-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sinestezia simbolistă și forțînd, În sens pre-avangardist, apropierea unor elemente relativ distanțate. Dacă numeroase metafore in praesentia precum „mantaua mîhnirilor sfîșiate”, „roțile deșertăciunii”, „păsările tristeții” ori „vata mîhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sînt ale unui poet oarecare: „iedera glasului tău În vînt”, „drumul ca o melodie se pierde”, „foșnetul serii de hîrtie”, „În clavir sînt accente vechi, ca Într-un herbar flori păstrate”, „clopotele depărtîndu-se ca albe cirezi”, „În mine chipul tău ca Într-un pahar o floare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
soarelui Temeliile nopților Și ca Prîzlea cu cuțitul insomniei sub bărbie aștept venirea pasărei măiastre .......................................... CÎnd izbucnirea magneziului Într-o zecime de secundă A făcut ca placa fotografică a creierului să prindă conturul revelației CÎnd cometele desfac o perdea de iederă peste balconul surîsului Și un golfstream de cîntece Încălzește toate mările sufletului. Ceea ce teoreticianul poeziei noi numea „revelația, de o clipă numai, a invizibilului” Își are În asemenea versuri echivalentul perfect. Problema ce se pune În fața poetului este, În fond
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
intersecție, există o condiționare a unei secțiuni de traseu din labirint. Acestea reprezintă răspunsurile fracționate în funcție de scop. Concluzie Mai târziu, neurobiologii au descoperit că automatizarea deprinderilor are loc la nivelul cerebelului. Neuronii speciali (fibrele de mușchi care seamănă puțin cu iedera) stabilesc legături între căile senzoriale și cele motorii. De fapt, aceste conexiuni produc răspunsurile fracționate de cotire automată (la dreapta, apoi la stânga, apoi doar la dreapta), în funcție de repere speciale (un panou, o vitrină, o clădire etc.). Fiind un creier auxiliar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
amarantul, roza și crinul. Roza este floarea preferată a lui Bolintineanu. Nu roza mistică a lui Nerval, ci roza profană, „drag simbol al vieții”. Crinul, introdus În toate comparațiile, are deja o tradiție În poezia română. Bolintineanu Îi alătură totdeauna iedera dulcelui („Un corp dulce ca un crin”, „dulce crin din Ietnen”) sau pe aceea, mai abstractă a frumosului: corpul ei „un crin frumos”... Crinul devine, la rîndul lui, un determinant de preț pentru obiectul erotic: gîtul, corpul, sînul (Îndeosebi sînul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din Veneția, sau o supune regimului geometriei, ca în Giardino di Boboli de la Florența, atunci e triumful ei, al ordinii umane. În fața acestei soluții nu mai există decât una tot artistică: simularea abandonului în fața vegetației, donjonul de piatră acoperit cu iedere, izolat într-o pădure alpestră. Altfel, înseamnă a mânji iarba cu var. În strada Tritonilor, totuși, două puncte se semnalau îndată vederii. Unul îl constituia o casă la drum, ridicată de la nivelul solului pe un soclu de piatră, astfel încît
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
existențială sau de lipsă de imaginație. E drept, pe cele 90 de zile de acum le-am putut "pipăi" în concretitudinea lor, le-am putut așeza în an, în începutul și în sfârșitul toamnei, în soarele care obosește treptat, în iedera casei de vizavi care avea, când am sosit, frunzele roșii, apoi galbene și acum începe să le piardă, în intensitatea vântului de pe podul Theodor Heuss care devine, cu fiecare zi în care trec pe acolo cu bicicleta, mai pătrunzător, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de iederă, de limba vecinei, de spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu, ou crud amestecat cu lapte și untură de gâscă. Legători la găt și piept cu tărâțe de grâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 cești pe zi. Tuse iritantă Ceai de cimbru, salvie și flori de soc, câte o linguriță din fiecare plantă, o lingură de amestec la o cană de apă fierbinte. Se beau 2-3 căni pe zi. Tinctură de toporași și iederă. Se taie mărunt o mână de rădăcini de toporași și o jumătate de mână de frunze de iederă. Se introduc Într-o sticlă de ½ l și se toarnă rachiu de grâu sau votcă. Se lasă la macerat o lună, agitând
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiecare plantă, o lingură de amestec la o cană de apă fierbinte. Se beau 2-3 căni pe zi. Tinctură de toporași și iederă. Se taie mărunt o mână de rădăcini de toporași și o jumătate de mână de frunze de iederă. Se introduc Într-o sticlă de ½ l și se toarnă rachiu de grâu sau votcă. Se lasă la macerat o lună, agitând zilnic sticla. Se ia câte o picătură pe o bucățică de zahăr cubic sau pe o bucățică de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cană de miere și 2 căni de apă clocotită. Se ia cîte o linguriță, de mai multe ori pe zi, ultima, seara la culcare. Gargară cu suc de sfeclă roșie crudă. Gargare cu coniac și zahăr. Ceai din frunze de iederă, o lingură la o cană, din care se bea câte o lingură de infuzie, de 3-4 ori pe zi, ultima, seara la culcare. Ceai cu flori de mușețel, o linguriță la o cană. Se bea 2-3 căni pe zi. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu Înghițitură. Gargară cu infuzie de limba mielului, o mână de frunze la o cană. Gargară cu infuzie de coajă sau frunze de ulm alb, o lingură la o cană. Gargară cu suc de sfeclă crudă sau cu infuzie de iederă, 4-5 frunze la o cană, de 3-4 ori pe zi. INFLAMAȚII ALE GÂTULUI ȘI FARINGELUI Ceai de pătrunjel de câmp, roiniță, sunătoare și salvie, În părți egale, o lingură de amestec la o ceașcă de apă În clocot. Se bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]