1,506 matches
-
de succes imediat, veștejindu-i pe scriitorii care „gâdilă cu stiloul lor de cerneală violetă gusturile, apetiturile și aspirațiile publicului nostru”. Alte articole sunt semnate de Simion Ghinea și Liviu Bratoloveanu. La „Cronica literară” colaborează Ovidiu Constantinescu și sporadic Virgil Ierunca, Ion Caraion, Radu Teculescu. La „Cronica plastică” scriu Ion Frunzetti și Ion Vlasiu, iar la „Cronica muzicală” semnează N. Papatanasiu. C.A.
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
Marin Sârbulescu și cu alți colegi, editează revista „Licăriri”, unde publică primele versuri. Facultatea de Filosofie și Litere din București, începută în 1939, o va absolvi în 1944, fără licență. Debutează în 1939, în „Cadran”, cu poemul Cântec, semnat Vladimir Ierunca. În 1939-1940, colaborează la revistele „Prepoem”, „Tribuna tineretului” și „Curentul literar”. La 10 martie 1941, scoate (împreună cu un grup) revista „Albatros”, în care semnează cu pseudonimele Felix Anadam și Ion Călimară. Cu cel dintâi își semnează și cartea de debut
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
de cenzura comunistă, o intensă campanie de traduceri, astfel încât revista să contribuie direct la conturarea momentului cultural, nu doar la reflectarea lui. La rubrica „Pagini din literatura exilului”, devenită „Recuperări”, semnează Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Norman Manea, Ion Negoițescu, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Ștefan Baciu. Reapare rubrica „Remember”, inițiată în 1980 pentru republicarea unor articole din seriile interbelice semnate de autori afirmați la începutul anilor ’30 și ulterior desființată de cenzură. Începând din septembrie 1990 se reiau articole de Mircea Eliade
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
1992, 8; Lucian Alexiu, Descrierea poemului, O, 1992, 8; Cornel Ungureanu, Stea dublă, O, 1992, 8; Monica Spiridon, Poetul și ctitoriile cuvântului, RL, 1993, 8; Ioana Pârvulescu, Maeștri la modă, RL, 1993, 38; Dan Laurențiu, More geometrico, CC, 1993, 5-6; Ierunca, Subiect, 105-109; Lovinescu, Unde scurte, II, 64-66; Adrian Popescu, Conștiința literară/conștiința civică, ST, 1993, 10; Ioan Moldovan, Ștefan Aug. Doinaș, „Arie și ecou”, „Lamentații”, F, 1994, 12; Constantin, Complicitatea, 82-86; Negoițescu, Scriitori contemporani, 158-168; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Doinaș, „Arie și ecou”, „Lamentații”, F, 1994, 12; Constantin, Complicitatea, 82-86; Negoițescu, Scriitori contemporani, 158-168; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1994; Ioana Pârvulescu, Poeme desăvârșite, RL, 1995, 40; Borbély, Grădina, 62-69; Ierunca, Semnul, 179-183; Mihai Șora, Doi poeți, RL, 1996, 14; Gheorghe Grigurcu, Eseurile lui Ștefan Aug. Doinaș, RL, 1997, 16; Alex. Ștefănescu, Cititorul ideal, RL, 1997, 25; Doinaș - 75, CC, 1997, 3-4; Borbély, Xenograme, 88-92; Regman, Dinspre Cercul Literar, 33-34; Mihai
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
FIINȚA ROMÂNEASCĂ, revistă de cultură apărută anual la Paris între 1963 și 1968, editată de Fundația Regală Universitară „Carol I”; în anul 1967 s-au tipărit două numere. Comitetul de redacție este alcătuit din Mircea Eliade, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Emil Turdeanu și V. Veniamin. Publicația are o prezentare grafică elegantă, format carte, însumând aproximativ două sute de pagini. Programul și mobilurile înființării F.r. sunt asemănătoare cu ale celorlalte publicații periodice românești din străinătate: „O nouă revistă vine să sporească activitatea
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
comunitate a popoarelor civilizate. [...] «Ființa românească» e Țara în exil, care vrea să afirme, între celelalte țări ale lumii occidentale, dreptul poporului român la o viață demnă și la o creație liberă.” Principalii semnatari sunt Mircea Eliade, Emil Turdeanu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, Mircea Popescu, Mihai Niculescu, Yvonne Rossignon, George Ciorănescu, Ștefan Baciu, G. Uscătescu, L. M. Arcade, Grigore Cugler, N. A. Gheorghiu, Dinu Adameșteanu. F.r. păstrează pe toată durata apariției sale aceeași structură - grupaje de versuri și proză și
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
și proză și rubricile „Oameni și cărți de altădată”, „Texte și documente”, „Oameni și situații”, „Zodia Cancerului”, „Însemnări”, „Răboj” (rubrică prezentă de la numărul al doilea, semnalând cărțile primite la redacție). Alături de versurile poeților din exil (Al. Busuioceanu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Yvonne Rossignon, Vasile Posteucă, George Uscătescu, Ioan Cușa, Antoaneta Bodisco), sunt publicate inedite de Ion Barbu (O înșurupare în Maelström, datată 1946), V. Voiculescu (Prizonierul, Moartea, datate 1951, Întâmpinare, din 1954, Din ultimele sonete imaginare ale lui Shakespeare) și „câteva
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
omisiuni, ar putea da o replică reală felului în care vor fi prezentați «marxist-leninist»” (Monica Lovinescu, Adevărul la curte, 1964). Comentând abuzul grosolan practicat în cosmetizarea textelor publicate în țară, abuz ce vizează schimbarea sensului și a mesajului operei, Virgil Ierunca constată cu amară ironie în Cultul imposturii (1965) cum „și cu o vocală se poate face o ideologie”: invocația „Doamne” din Psalm de Ion Vinea (versuri apărute în „Revista Fundațiilor Regale” din 1944) devine „Doamnă” la republicarea poeziei sub un
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
comunist de reputați scriitori și intelectuali (Țara turcită, Spectrul Nistrului, Bacovia într-o posteritate abuzivă, Adevărul la curte, Un roman al ambiguității ș.a). „Oameni și situații” este rubrica rezervată comentariilor critice, cronicilor de carte, articolelor omagiale, mărturiilor literare (Virgil Ierunca, Lucian Blaga și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței, Un om ales. Romulus Boilă, Monica Lovinescu, Ghicitor în pietre, Ploaie de noroi). La „Însemnări” sunt recenzate cărți și
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
gândirii arestate”. Din colegiul redacțional inițial fac parte Banu Rădulescu (redactor-șef), Ernest Bernea, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Ion Negoițescu, Alexandru Paleologu, Dumitru Stăniloae, Petre Țuțea, Ion Vianu, Romulus Vulcănescu, Mircea Dinescu, Eugen Ionescu, Nicolae Balotă, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu. Din 2003 redactor-șef este Micaela Ghițescu, Principalul țel pe care și-l propune revista este de a reda „memoriei acestui neam funcția ei normală, fiziologică”, având credința că apelul permanent la memorie este însăși condiția libertății gândirii
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
Jebeleanu, F. Aderca, Anton Holban, M. Blecher, Dan Botta. Cei doi cronicari sunt secondați de Eugen Ionescu, M.D. Ioanid, M. Mihăescu și, spre final, de Ion Schinteie. Horia Lovinescu se ocupă de criză spiritualității contemporane (Considerații pentru ceasul prezent), Virgil Ierunca elogiază monumentala opera a lui G. Călinescu (O istorie literară), V.G. Paleolog scrie comentariul Al. Macedonski și imaginea poetica colorată. Nu lipsesc nici considerațiile filosofice, printre care se remarcă Enigmă lui Nae Ionescu de Petre Pandrea și un eseu al
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a fi fost găsit pe o listă de persoane ce intenționau să părăsească țara clandestin. Douăsprezece poeme denunțând teroarea bolșevică trimise, sub pseudonimul Haiduc, lui Virgil Ierunca, publicate la Paris în ,,Caete de dor”, au fost socotite ,,uneltire contra ordinei sociale” și, în 1958, M. primea pedeapsa capitală. După patru săptămâni de suferință în celula condamnaților la moarte din penitenciarul Jilava, pedeapsa îi este comutată în muncă
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Lăzărescu, Romanul, 14-17, 118-129; Ciopraga, Propilee, 214-235, 317-327; Ornea, Actualitatea, 122-125; Scarlat, Ist. poeziei, III, 63-67; Zamfir, Cealaltă față, 92-103; Vasile, Conceptul, 222-231; Florin Mihăilescu, Portret de critic la maturitate, ST, 1990, 11-12; Lovinescu, Unde scurte, I, 52-56, IV, 28-33; Ierunca, Românește, 38-44; Steinhardt, Monologul, 324-328; Alexandru George, „Reacționarul” E. Lovinescu, RL, 1991, 29; Nicolae Manolescu, Lecția lui E. Lovinescu, RL, 1991, 46; Negoițescu, Ist. lit., I, 176-180; [E. Lovinescu], RL, 1993, 26 (semnează Horia Roman Patapievici, Andreea Deciu, Z. Ornea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Pagini, 86-88; Piru, Critici, 268-271; Dan C. Mihăilescu, Critica și ludicul sensibil, VR, 1990, 2; Lucian Alexiu, Fizica și metafizica poeziei, O, 1990, 20; Ion Simuț, „De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș”, F, 1990, 6; Regman, Nu numai, 160-173, 328-338; Ierunca, Subiect, 197-200; Ioan Moldovan, „Oglinda și vidul”, F, 1994, 2; Adrian Popescu, Poezia maturității artistice, ST, 1994, 7-8; Simuț, Incursiuni, 206-214; Negoițescu, Scriitori contemporani, 196-201; Alex. Ștefănescu, Gheorghe Grigurcu, RL, 1996, 14; Barbu Cioculescu, Predominanța contemplației, JL, 1997, 5-12; Paul
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
bună perioadă, la postul de radio Europa Liberă - și încearcă să organizeze viața culturală românească la Paris. În locuința sa ființează un cenaclu literar, frecventat de majoritatea scriitorilor români refugiați la Paris, de la Mircea Eliade și Emil Cioran la Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și Constantin Amăriuței. Figura cu totul remarcabilă a acestui cerc literar va fi Paul Celan, invitat să adopte pentru prima dată o atitudine anticomunistă și tot pentru prima dată intrat, prin intermediul amfitrioanei, în contact cu cei mai de
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Littéraires”, 1953, 3 septembrie; Piru, Panorama, 396-399; Cella Serghi, Pe firul de paianjen al memoriei, București, 1977, 280-295; Leon, Umbre, IV, 108-111; Negoițescu, Ist.lit., I, 261-262; Dicț. scriit. rom., II, 472-473; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, București, 1999, passim; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, passim; Lovinescu, Sburătorul, V-VI, passim; Nicolae Florescu, Un necesar, chiar obligatoriu punct pe i, JL, 2001, 17-20; Nicolae Florescu, Regăsirea Soranei Gurian, JL, 2002, 5-10; Gabriel Dimisianu, Momentul literar 1945-1948. Sorana Gurian, RL, 2002
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
460; Un interviu cu poetul Herescu, VAA, 1943, 619; [N.I. Herescu], „Tribuna poporului”, 1944, 9, 56, 59; Marcel Fontaine, N. I. Herescu le proscrit. Misères et grandeurs de l’exil, „Românul”, 1961, 2-3; Mircea Eliade, In memoriam..., „Românul”, 1961, 2-3; Virgil Ierunca, N. I. Herescu, „Românul”, 1961, 2-3; Mircea Popescu, N. I. Herescu, un umanist de omenie, „Destin”, 1962, 12; Eugen Lozovan, N.I. Herescu, „Acta Philologica”, t. III, 1964; Eugen Lozovan, N. I. Herescu - un deceniu de la moarte, „Stindardul”, 1971, 115-116; N.I. Herescu, DCL, I
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Mary Helen Fischer, Steve Sampson, Michael Shafir, Vladimir Tismăneanu, Anneli Ute Gabanyi sau Gail Kligman. Din a doua categorie, fac parte autori care au o altă pregătire (literară, filosofica) și care s-au calificat istorici prin angajamentul lor politic: Virgil Ierunca, Pitești, o carte de referință despre universul concentraționar românesc, e un eseu la frontiera dintre mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe deplin nici atunci când asimilarea sau convertirea par radicale, ceea ce ar presupune sfârșitul exilului. Cea de-a doua eroare, „istoricista”, constă În reprezentarea exilului că o poveste (o „istorie”) continuă traversând epocile, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir la Vigil Ierunca și Norman Manea trecând prin Anna de Noailles și Panait Istrati. În locul unei Înșiruiri de nume și de biografii care de multe ori n-au nimic În comun, ar trebui văzut dacă și În ce măsură au existat rețele de sprijin și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1995), Kollektiv und Eigensinn. Lebensverläufe în der DDR und danach, Akademie, Berlin. Huszar, Tibor (1997), „Elite research în Hungary: 1985-1994”, În Heinrich Best și Ulrike Becker (coord.), Elites în Transition. Elite Research în Central and Eastern Europe, Leske + Budrich, Opladen. Ierunca, Virgil (1981), Pitești, Limite, Madrid. Ingrid Lötsch (1991), „Zur Sozialstrukturforschung în der DDR”, În Gert-Joachim Glaeßner (coord..), Eine deutsche Revolution, Westdeutscher, Opladen. Ioan, Mariana (1993), „Leș caractéristiques sociales et scolaires du public d’une institution de formation de cadres dirigeants
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Grigurcu, Existența, 293-302; Cistelecan, Poezie, 87-90; Eugen Simion, Un studiu al melancoliei, RL, 1991, 7; Ioan Holban, Pentru femei și pentru filosofi, CRC, 1991, 21; Ovidiu Verdeș, Satanismul poetului, VR, 1992, 6-7; Vasile Spiridon, Călător fără prihană, F, 1992, 7-8; Ierunca, Subiect, 131-136; Valeriu Cristea, Între îngeri și demoni, CC, 1993, 5-6; Ioana Pârvulescu, Erotica morții, RL, 1993, 31; Doina Tudorovici, Poetul are nevoie de dragoste, CNT, 1993, 37; Constantin, Complicitatea, 134-137; Răzvan Voncu, Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
, revistă de literatură apărută la Paris între septembrie 1969 și noiembrie 1986; periodicitatea variază de la patru numere pe an (1970-1971) la trei (1972-1975), apoi la două (1975-1977, 1982-1985) și chiar la unul singur, dublu (1978-1981). Redactori sunt Virgil Ierunca și Nicolae Petra. Publicația are formatul „Biletelor de papagal” argheziene și un număr de pagini ce crește progresiv de la opt la patruzeci. L. este, prin varietatea și calitatea textelor publicate și prin prestigiul colaboratorilor, una dintre cele mai importante reviste
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant, regimul comunist făcându-și „din excesul de comemorări și ceremonii un fel de normă și de fanfară” (Virgil Ierunca, Eminescu nu e acasă). Sunt comentate congresele și conferințele scriitorilor, oglindind „nu numai precauțiile unui regim care se teme de scriitorii săi, dar și oscilațiile scriitorimii întru conștiința vagă a rolului pe care l-ar putea juca dacă ar fi
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]