1,395 matches
-
-l zi de zi, o întreagă viață. Familia lor a fost și a rămas un exemplu de conviețuire demnă și cinstită, Ion și-a prețuit soția până în ultimul ceas al existenței sale (1987). Reveca a fost binecuvântată cu doi copii: Ilarie și Aspazia, pe care, împreună cu Ion, i-au crescut și educat cu multă dragoste și înțelegere. Reveca s a stins din viață la 2 iulie 2006, într-o minunată zi de cuptor. Destinul a vrut ca fiica Aspazia să-și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și înțelegere. Reveca s a stins din viață la 2 iulie 2006, într-o minunată zi de cuptor. Destinul a vrut ca fiica Aspazia să-și părăsească familia și colegii de școală la numai 11 ani, trecând în lumea veșniciei. Ilarie a rămas unicul fiu al familiei factorului poștal Ion Lavric și al Revecăi. A apărut pe lume în data 27 iunie 1948, în mijlocul unei veri minunate, exact după al treilea cântat al cocoșului ce anunța predarea zilei de 26 iunie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățătoare. Actualmente, lucrează ca asistent medical, în Cabinetul soțului ei. Se bucură de existența unei minunate fete, Bianca Roberta, școlăriță în cl. I, la Școala Generală Nr. 3 "Mihai Eminescu", din Rădăuți. Familia pentru factorul poștal Ion Lavric, pentru operatorul Ilarie Lavric, pentru medicul Dan Sorin Lavric, ca și pentru jurnalista Ana Maria Lavric-Paraschi(copii și nepoți) a reprezentat și reprezintă pentru fiecare în parte sfera privată a existenței sale, locul unde se simte bine în intimitatea celor dragi și unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a unor amintiri din tinerețe. Aduc mulțumiri celor ce mi-au fost alături, pentru ca însemnările mele să vadă lumina tiparului și să ajungă la cei dragi... Burciu Gheorghe, S.C. "Bucovina Electrotop" SRL Rădăuți Nicolaescu Vasile, S.C. "Trans Nicolaescu" SRL Lavric Ilarie, S.C. Exploatare gaze naturale Frătăuții-Noi Nemțoc Vasile, Costișa învățător Burciu Vasile, S.C. "Oil Aral" SRL Rădăuți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îi aparține și pe care a căutat să o introducă într-un circuit european mai larg (La Littérature roumaine et l’Europe, 1943, ș.a.). S-a ocupat astfel de literatura lui Vasile Alecsandri, de cea a Elenei Văcărescu, a lui Ilarie Voronca, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihail Sadoveanu, Vasile Pârvan, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu ș.a. Panorama de la littérature roumaine contemporaine, un adevărat ghid universal, prezintă pentru prima dată scrisul literar contemporan din România prin valori certe, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
franceze, poeziile lui Cocteau, la Gallimard, pe care mi le-a împrumutat: cărți românești extrem de puține (deși, câte îi vor fi trimis sau înmânat autori nu întotdeauna de disprețuit!): rețin două plachete de versuri, atât de cu gust tipărite, de Ilarie Voronca (cu dedicația autorului), pe care mi-l recomanda, și pe care mi le-a dăruit; aceste împrumuturi și daruri țin de o epocă ulterioară, când locuia ca proscris la Cluj în strada Martinuzzi, căci la început și chiar ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fundoianu, Octav Șuluțiu, Aurel Lambrino, Sărmanul Klopstock, Ionathan X. Uranus (pseudonim al lui Marcel Avramescu), N. Davidescu, Demostene Botez, Simion Stolnicu, Mircea Pavelescu, Sanda Movilă, Alexandru Sahia, Eugen Constant, Liviu Deleanu, G. Ivașcu, Mihail Steriade, Gherghinescu-Vania, N. Crevedia, Radu Boureanu, Ilarie Dobridor, Laurențiu Fulga, Ion Biberi, Paul B. Marian, Aurel Baranga, Dragoș Vrânceanu, Mircea Damian, Horia Bottea, Constantin Nisipeanu, Teodor Scarlat, Ion Sofia Manolescu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
devine în decembrie 1938 Octavia Dragomirescu), în editorial sunt consemnate două principii ale tinerei generații: Binele (doctrina lui Hristos) și Frumosul (Panait Istrati, „cel mai autentic apostol creștin”). F. publică poezia tinerei generații, promovând versurile lui M. Papadopol, George Valea, Ilarie Lalescu și, desigur, pe cele ale lui Mihu Dragomir (Faust, Sfârșit, Artă pentru artă). De la 1 noiembrie 1940 director este Ioan Dimitrie Suciu, iar ca secretar de redacție apare Mihu Dragomir. Publicația este preocupată acum în mod special de soarta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]
-
ei „preparate proaspete”, nu mîncare! Reapar în acest text cîteva din cuvintele-cheie cu care operează frecvent G. Unul dintre ele e „provocare”: „Infatuare și provocare, asta a fost...”. „Insensibil la provocarea Flaminiei...” Altul e „deturnat(ă)”: „dacă tatăl tău - zice Ilarie - ar fi judecat ca un om, ca un bătrîn, ca un părinte viața acestui om n-ar fi deturnată”. Ilarie, personajul pozitiv, „renunță la gazetărie” și se întoarce la meseria lui: „hidroameliorațiile”. Evident, nu înainte de a face, ajutat de autor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e „provocare”: „Infatuare și provocare, asta a fost...”. „Insensibil la provocarea Flaminiei...” Altul e „deturnat(ă)”: „dacă tatăl tău - zice Ilarie - ar fi judecat ca un om, ca un bătrîn, ca un părinte viața acestui om n-ar fi deturnată”. Ilarie, personajul pozitiv, „renunță la gazetărie” și se întoarce la meseria lui: „hidroameliorațiile”. Evident, nu înainte de a face, ajutat de autor, un mic exercițiu de retorică: „Voi fertiliza dealurile sterpe, învățînd cum să trăiesc cu adevărat. Voi deprinde înțelesurile despre viață
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
recunoașterii noastre, generațiilor de azi și viitoare. Găsim cu cale că nu putem încheia capitolul privitor la așezarea satului fără să vorbim despre o frumoasă poveste a unei drumeții pe crestele Făgărașului la vreme de iarnă, auzită de la preotul paroh Ilarie Budac, în vremea în care păstorea pe binecredincioșii satului Oprea. Cică într-o însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă, la o vârstă mai mult decât venerabilă, a intrat în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela curtea vreunui rege Francisk, Ludwig sau Leopold. După încheierea ritualului ungerii frunților dreptcredincioșilor cu Sfântul Mir, doamna noastră fără să se simtă deloc stingherită de prezența sătenilor ce n-ar mai fi părăsit sfântul locaș, s-a adresat părintelui Ilarie cu rugămintea de a oficia pentru ea o rugăciune de mulțumită către Dumnezeu pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut, primind și obolul cuvenit pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fi foarte greu, după cum după ponoseala și praful de pe hainele de turist cu multă experiență, care nu-i știrbea cu nimic distincția de castelană, era clar că se află de multă vreme pe drum. Din vorbă în vorbă, părintele Ilarie a invitat-o pe turista aceea, venită parcă din alte evuri să servească prânzul acasă la el cu familia lui, unde sigur preotesei îi va face plăcere să aibă un asemenea oaspete. Așa vom afla că pe doamnă o chema
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care le-am străbătut, fără să fi alunecat odată într-o prăpastie. Și acum binecuvintează-mă părinte ca să ajung cu bine acasă, unde sunt așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle dela părintele Ilarie că ciobănașul acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
parohial vreme de 50 de ani fără întrerupere preotul Victor Vulcan, adică din 1890 până în 1939. Din 1939 până în 1976, adică vreme de 37 de ani cu oarecari întreruperi în anii 1962 satul a fost în grija duhovnicească a părintelui Ilarie Budac, iar din 1976 încoace, până în prezent nava bisericească a satului îl are la timonă pe preotul Iancu Giurcă. CAPITOLUL IX Iarba verde de acasă Motto: Scrisoare către un străin De-ai veni pe-aici vreodată, Ai vedea că am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
edifice și în agricultură. În ziua de 25 ianuarie au fost chemați la Sfatul popular ca să fie «lămuriți» în acest sens oamenii cei mai respectați, mai gospodari și mai înstăriți din sat, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu, Tănase Budac și preotul Ilarie Budac. Tovarășii veniți de la raion, între ei aflându-se și un milițian străin de sat, știau că dacă acești oameni vor fi convinși să semneze cererea de intrare în colectiv, pe urmă restul satului n-o să mai facă rezistență. Atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau copii cu munci de răspunderi pe la orașe, la București, la Brașov, la Sibiu, la Făgăraș sau la Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca să nu pățească ce-a pățit popa Nodea, nu prea mai îndrăzneau să întindă pelteaua. Cînd discutau cu «tablagiii» de la miliție, o lăsau mai moale și semnau hârtia ce li se punea sub nas. Așa a semnat atunci și popa Ilarie cererea, predând geaceului pe baza unei simple semnături, tot pământul, care era de fapt zestrea doamnei preotese, trebuind să se întoarcă acasă gârbovit, îmbătrânit într-o jumătate de ceas cu mai mult de o viață de om. Imediat după el
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lunar, de la 1 martie 1925 până în aprilie 1928, cu subtitlul „Revistă de sinteză modernă”, la care se adaugă „Organ al mișcării moderniste din țară și străinătate”. Avea o redacție la București, alcătuită din F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, M.H. Maxy și Ilarie Voronca, și o alta la Paris, unde se aflau B. Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Brunea-Fox, Ion Călugăru, M.H. Maxy și Ilarie Voronca, și o alta la Paris, unde se aflau B. Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul număr un articol-program intitulat Suprarealism și integralism, în care respinge suprarealismul în numele noii arte care trebuie să fie „constructivismul integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-au auzit nici acum. Îndrăzneții s-au alăturat de noi.” „Îndrăzneții” sunt Ștefan Roll, Mihail Cosma și Al. A. Philippide, care susțin sectorul de poezie, alături de Ilarie Voronca, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Tristan Tzara. Din literatura universală sunt traduși Ezra Pound, Max Jacob, F.T. Marinetti. Sunt prezentate și alte personalități ale avangardei apusene și este comentată opera lui Brâncuși, socotit un mare deschizător de drum. Toate numerele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Georges Ribemont-Dessaignes este inclus în sumar cu un articol despre „dadaclysme”, Mihail Cosma scrie despre futurism, Max Eichenberger despre suprarealism. Se mai inserează fragmente din scrisul lui Jean Cocteau, Jacques Copeau, Max Nordau. Pe lângă poezia lui Ion Călugăru, Șt. Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, F. Brunea-Fox și B. Fundoianu, se tipăresc versuri de Alfred Margul Sperber și René Crevel. Despre teatru dă comentarii I.M. Daniel, despre sport scrie Șt. Roll, iar cronica plastică îi revine lui M.H. Maxy. Prin noutatea atitudinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
versuri de Alfred Margul Sperber și René Crevel. Despre teatru dă comentarii I.M. Daniel, despre sport scrie Șt. Roll, iar cronica plastică îi revine lui M.H. Maxy. Prin noutatea atitudinii și a scriiturii se remarcă prozele și eseurile semnate de Ilarie Voronca, Ion Călugăru, Gala Galaction. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
perioadă mai lungă de slujire într-o mănăstire creștin-ortodoxă din China, se întorsese în patrie și se retrăsese în liniștea Peșterilor acestei lavre. Lui i se adaugă apoi, „mai-marele pictorilor de icoane ”, Theoctist, și îngrijitorul livezii de lângă peșterile îndepărtate, părintele Ilarie, precum și alți trei schimonahi, care își impun de bunăvoie niște canoane, greu de imaginat în mijlocul acelei păci adânci, evocate cu doar câteva pagini mai devreme. Unul dintre nevoitori poartă de mai bine de patruzeci de ani o cămașă de sârmă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lumii întregi”). Ștefan Popescu recenzează volumul Țara fetelor de Maria Banuș, L. Roșioni scrie o cronică la spectacolul Suflete tari de Camil Petrescu, montat la Teatrul Național, iar Al. Șahighian publică fragmentul Poveste de Crăciun. Colaborează cu poezie V. Dobrian, Ilarie Voronca, Grigore Cluceru. Alți colaboratori: G. Vlădescu-Răcoasa, M. Brătucu. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]