3,685 matches
-
Prefața și Albatrosul, poemele lui Baudelaire, sau cu altele, aparținând lui Catul, Petrarca, Leopardi, Goethe ș.a. Această inovație nu este singulară în R.l., ingeniozitatea și chiar spiritul experimental al redactorilor remarcându-se, bunăoară, în încercarea de a armoniza literatura cu ilustrarea ei plastică prin desene, inclusiv ale scriitorilor înșiși, prin fotografii, reproduceri de artă și caricaturi. Astfel, foarte expresive sunt cele două pagini intitulate Luminile și umbrele circului. Text și desen, al căror autor este Eugen Jebeleanu (8/1939), ca și
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
doct, pașnic, e siderat de capacitatea, cu mult superioară celei drăcești, a omului de a comite răul și de previzibilul reacțiilor sale. Alte culegeri de proză - Ordaliile lui Mionel (1924; Premiul Societății Scriitorilor Români), Noaptea măștilor sfâșiate (1926) - conțin noi ilustrări ale suferințelor umane. Tripticul Cazul Soniei Dimitrievna (1933), Pielea îngerului negru (1934) și Zidul socotelilor (1935), „romane” polițiste pentru „Colecția celor 15 lei”, cu niște protagoniști care fac minuni la Londra, aruncă serioase îndoieli asupra discernământului literar al lui R.
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
lui Traian (1968) -, o schimbare de perspectivă poate fi urmărită în Tăceri răscolite (1982). Romanul Labirintul (1990) reprezintă o retrospectivă amplă privind destinul intelectualității din România începând din anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
teoria dreptului natural, care ar exclude de la sine oprimarea. Tezele principale ale programului său politic sunt libertatea individuală absolută, salvgardarea naționalității, republica. Ca un profet al revoluției, invocă adeseori divinitatea în maniera, poematică, a Cântării României, apelând la citate și ilustrări biblice, ceea ce conferă discursurilor o coloratură mistică, fără ca omul să fi fost un spirit religios. Influența romanticilor Jules Michelet și Edgar Quinet, a lui Lamennais, dar și a socialismului utopic se regăsește în opera politică și socială a tribunului, în
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
complexă integrare Într-un set, În continuă creștere, de relații sociale și cu mediul Înconjurător. Evenimentele vieții sunt marcate de un echilibru sofisticat Între cerințele În continuă creștere ale individului și obligațiile sociale din ce În ce mai mari. Crearea burgheziei este o bună ilustrare a acestui proces În desfășurare. În timp ce diferențierea a fost o parte integrantă a dezvoltării Încă de la Începutul aventurii noastre umane, până În era modernă, pretenția individului la independență nu a devenit atât de radicală. Ideea unui individ autonom a cărui libertate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Probabil că aici se află principala explicație a succesului pe care televiziunea îl are și în schimbarea de atitudini. Iar faptul că reclamele comerciale - care sunt atât de scump plătite - pun un așa mare preț pe forma mesajului este o ilustrare pregnantă a importanței ei. 3) Subiectul-receptor și caracteristicile sale. Încă din primele abordări clasice ale schimbării prin persuasiune s-a subliniat ideea că subiectul expus comunicării nu este un receptor pasiv. Ideile și propunerile comunicatorului nu se imprimă automat în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nici pentru spectatori. E adevărat, pe de altă parte, că violența tot mai crescută legată de spectacolele sportive și de fanii lor nu este atât o cauză a creșterii violenței societale în general, cât mai degrabă un efect și o ilustrare vizibilă a acesteia, a toleranței lumii moderne față de agresivitate. 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsatc "4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa" Toate culturile și societățile au instituit forme de pedeapsă pentru acțiunile agresive ce aduc prejudicii colectivității în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinale, valorice, comportamentale) și spre care tinde să devină membru; d) după statutul acordat legal (oficial): grupuri formale, unde există organigramă, reguli de funcționare scrise (drepturi și obligații), și grupuri informale, unde legile sunt „nescrise”, dar nu mai puțin importante. Ilustrări de grupuri formale sunt echipele de muncă, echipa guvernamentală, colectivul de medici al unui spital, iar grupuri informale ar fi un grup de prieteni, o bandă de răufăcători, o trupă muzicală. Familia este un exemplu de grup atât formal (există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de elevi sunt exemple de coacțiune. C) Performanța colectivă. În acest tip de situații, grupul ca întreg devine subiectul acțiunii, membrii săi fiind angajați într-o sarcină unică și colectivă, iar produsul final fiind rezultatul interacțiunii reciproce și colaborării participanților. Ilustrări în viața de zi cu zi ale acestui gen de activități sunt luarea de decizii în grup, jocul de echipă (fotbal, handbal etc.), formații integrale de lucru (echipajul unui avion, o echipă de constructori). Desigur, sunt posibile combinații între respectivele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mistică declarată sau implicită. Mistica devine și mijloc de vehiculare a unor considerații filosofic existențialiste cultivate în epocă. Conflictul este, de regulă, dispersat într-o atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
petrecere, și el are fată); contrastul punctează diferențele dintre două sau mai multe lucruri (prin contrast putem să scoatem mai bine în evidență particularitățile ambelor fenomene); exemplele sunt utilizate pentru a ilustra un raționament (câteodată, sunt folosite exemple ipotetice pentru ilustrarea unui punct de vedere, acestea fiind exprimate într-o formă narativă de genul: „Haide să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă...” - important în folosirea exemplelor ipotetice este asigurarea că acestea chiar s-ar putea produce și nu sunt doar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
introducerea poate începe cu „sunt onorat că mi s-a cerut să vorbesc despre...”) sau la ceva ce s-a întâmplat recent (și deci cunoscut de audiență), demonstrarea importanței subiectului („voi vorbi astăzi despre ceva ce ne afectează pe toți...”), ilustrarea (care poate dramatiza prezentarea), utilizarea experienței personale, combinarea unei întrebări retorice cu un element de surprindere a auditoriului, utilizarea unor fapte care să anxieteze într-un fel audiența (de exemplu, „în timpul prezentării mele, atâția copii mor din cauza consumului de droguri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a concluziona, putem să ne reîntoarcem la remarcele pe care le-am făcut în introducere: acest fapt le oferă oamenilor imaginea unui lucru complet, de închidere în profunzime a temei. Iată de ce tipologia concluziilor este asemănătoare cu aceea a introducerilor: ilustrări, elemente surprinzătoare, elemente statistice și întrebări retorice, citate, umorul, inspirarea publicului să acționeze (în special în mesajele persuasive) etc. Greșeli frecvente în realizarea concluziei sunt: introducerea unui nou material informativ (concluzia trebuie folosită pentru consolidarea a ceea ce s-a spus
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce este vorba...”; - Oferitorul de opinii furnizează opinii, valori și credințe relevate de propriile sentimente referitoare la ceea ce se discută. Formulări de tipul: „Eu cred că aici ar trebui...”; - Clarificatorul/elaboratorul elaborează pe marginea ideilor altora, parafrazează, oferă exemple și ilustrări și încearcă să elimine confuzia și să crească claritatea, Formulări de tipul: „Mihai dorea să spună... și asta poate continua așa”; - Coordonatorul este un membru care sumarizează ideile și încearcă să strângă contribuții variate într-o unitate constructivă. Formulări de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respectiv a numit „Triunghiul Dramatic”, evidențiind existența a trei roluri în organizații: rolul de persecutor, cel de victimă și cel de salvator. Interesant este faptul că aceste roluri sunt schimbate pe rând de către protagonișii jocului de manipulare. Cardon folosește pentru ilustrare o scenă fictivă: un angajat al unei organizații, pentru că îi este interzis să fumeze la locul de muncă, își exprimă dezacordul față de această regulă petrecând mult timp în vestiar și fumând acolo. șeful său direct percepe acest comportament ca pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai târziu modelul să fie preluat de mulți alți autori, printre care Robert Axelrod și Anatol Rapoport, care au oferit posibilități de cercetare multiple) au adus în atenție un joc deosebit de interesant și pe care îl vom aminti aici pentru ilustrarea acestei metode, joc denumit „Dilema prizonierilor” (apud Forsyth, 1983, pp. 84-86). Principiul era formulat în genul următor: persoanele cuprinse în exercițiu trebuiau să coopereze în cadrul primelor acțiuni cerute, apoi fiecare să facă exact ceea ce va face jucătorul advers. Rezultatele experimentului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din urmă fiind înlocuită de confruntarea de tip triunghiular între trei echipe participante. Péretti, Legrand și Boniface (2001) vorbesc despre o „dublă constrângere” ludică: participanții sunt grupați în trei echipe, fiecare dintre ele putând captura doar o anumită altă echipă. Ilustrarea plastică a acestui joc de rol este exercițiul taberelor animalelor: echipa vulpilor, echipa găinilor și echipa viperelor. Regula jocului este că echipa viperelor poate captura vulpile, echipa vulpilor poate captura găinile, iar echipa găinilor poate captura echipa viperelor. Dubla constrângere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
paranteze exegetice, din dorința de a fixa originalitatea unui compozitor. Se fac multe referințe la opere literare sau unele paralele generale: Mozart-Rafael, Goethe-Beethoven, Debussy-impresioniștii. S-a afirmat că S. „are față de subiectele sale o atitudine de artist”, fiind preocupat de ilustrarea propriilor idei filosofice și estetice, atestând un spirit cu largă deschidere. Și opera lui literară este proiectată pe un vast fundal teoretic, psihologic, filosofic și estetic, constituit dintr-o serie de lucrări de specialitate sau de referințe care privesc literatura
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
idei filosofice și estetice, atestând un spirit cu largă deschidere. Și opera lui literară este proiectată pe un vast fundal teoretic, psihologic, filosofic și estetic, constituit dintr-o serie de lucrări de specialitate sau de referințe care privesc literatura ca ilustrare a tendinței vitale a omului de a căuta și crea valori („axiotropism”). Eseul Inițiere în poetică (1968) probează, de asemenea, erudiție și sensibilitate. După încadrarea poeticii în estetica generală sunt trecute în revistă conceptele, între ele unul numit „dezmierdarea”, preluat
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
evoluționistă, pentru a dezvolta comparații interesante cu Antim Ivireanul, Titu Maiorescu, Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Pârvan, N. Iorga, Tudor Arghezi, stabilind un model polemic eminescian înrudit cu cel maiorescian, prin armătura logică și erudită. Volumul Apărarea și ilustrarea criticii (1996) reunește studii și comentarii în virtutea unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
și „realitatea” literaturii, București, 1984; Melancolia descendenței. Figuri și forme ale memoriei generice în literatură, București, 1989; ed. 2, Iași, 2000; Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul, București, 1993; Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, 1994; Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996; Interpretarea fără frontiere, Cluj-Napoca, 1998; Experimentalismul literar postbelic (în colaborare cu Gheorghe Crăciun și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; ed. (Experiment în Post-war Romanian Literature), Pitești, 1999; Ștefan Bănulescu, Brașov, 2000; Principii de semiotică a culturii, București
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
lectură necesară, ST, 1996, 1-2; Laurențiu Hanganu, Critică și estetism, LCF, 1996, 48; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1996, 21-22; Gabriel Coșoveanu, Autonomia și puterea criticii, R, 1997, 1-2; Al. Pintescu, „Apărarea și ilustrarea criticii”, PSS, 1997, 1-2; Ilie Gyurcsik, Eseuri în paradigma postmodernității, O, 1997, 6; Florin Mihăilescu, Starea de postmodernitate, VR, 1997, 7-8; Ioan Stanomir, Critică și alteritate, LCF, 1998, 44; Ioan Lascu, Interpretarea - un viciu fără frontiere, R, 1999, 1; Sabina
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și Andrei, Intrarea oprită anunță efectuarea unui prim pas către atingerea unei coerențe a discursului epic. Fără a ținti mai multe scopuri, romanul se remarcă prin
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
sursele creștine, Draconțiu, poet și retor, s-a inspirat și din poezia păgînă și, desigur, din principalii reprezentanți ai acesteia, precum Vergiliu, Ovidiu și Lucan; totodată, a utilizat culegeri de exempla, adică de exemple istorice cu caracter moral folosite ca ilustrări ale virtuților și ale viciilor. în ce privește scriitorii creștini, se pare că terminologia teologică a lui Draconțiu e influențată încă de cartaginezul Tertulian și că pasajele cu caracter imnic imită imnurile lui Ambrozie. Opera poetică a lui Draconțiu este foarte interesantă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la adresa aproapelui, accentul se mută de pe propria persoană asupa celuilalt, cultivând empatia, altruismul, reconcilierea Între oameni. Profesorul de religie Îl Învață pe elev rugăciunea, ca modalitate indispensabilă de comunicare cu Dumnezeu. Rugăciunea zilnică se reflectă În comportamentul oricărui om. Ca ilustrare a importanței rugăciunii prezint o scurtă pildă care are În centru doi prieteni, unul, muzician celebru, celălalt, un model de verticalitate morală și de bunătate În comunitate. Muzicianul spune prietenului său: „dacă nu exersez o zi, observ eu, dacă nu
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]