2,060 matches
-
cooperare este aceea că se stabilește un echilibru între competiția indusă de învățământul tradițional și necesitatea creșterii abilităților de lucru în echipă, de cooperare. În literatura de specialitate, învățarea prin cooperare este ilustrată de cinci principii: - interdependența pozitivă (în sensul ilustrat mai devreme); - promovarea interacțiunii (în sensul încurajării succesului celuilalt, împărțirea resurselor și sprijinul acordat, explicații privind modul de rezolvare a problemelor, discutarea și controlul modului în care conținutul a fost sau nu înțeles etc.); - responsabilitatea individuală și de grup - grupul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apoi, din 1888, student la Facultatea de Drept din Iași. Începe să scrie din 1886 și colaborează la „Curierul român” din Botoșani, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Literatură și știință” (aflat în redacție, răspundea de partea literară), „Vieața”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „România literară”, „Povestea vorbei”, „Adevărul”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română” ș.a. Se alătură, la Iași, cercului literar condus de N. Beldiceanu, iar la București conduce din octombrie 1898 până în ianuarie 1899 „Adevărul de joi” și, cu Ion Gorun, în 1899-1900, scoate
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
-R. va absolvi Liceul Național din Iași în 1892. Va debuta în același an, la „Drapelul” lui I. N. Roman, cu schița Lacrimi (semnată De la Iași), intrând în publicistică. Va colabora la „Ecoul săptămânei”, „Adevărul” și la revistele socialiste „Lumea ilustrată”, „Evenimentul literar”, „Lumea nouă literară și științifică”, cu versuri, proză și traduceri. Este apreciat de C. Dobrogeanu-Gherea. Student la Facultatea de Medicină din Iași (1892-1896), activează în mișcarea socialistă. În 1893 ia parte la primul congres al Partidului Social Democrat
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
conservator particular de muzică și artă dramatică și redactează, pentru nevoile școlii, un Curs de dicțiune, apărut în 1913. S. scrie mult - poezie, proză, teatru -, publicând regulat în „Literatorul” și în „Revista literară”, dar și în „Analele literare”, „Independentul”, „Lumina ilustrată”, unde semna Ermil, în „Românul”, „Adevărul de joi”, „Lectura”. De o verbozitate goală și, nu rareori, ridicolă este lirica sa, atât în încercările de transcriere a elanurilor sentimentale, cât și în reflecțiile pesimiste, trezite de spectacolul curgerii timpului și de
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
viață de călugăr în Palestina, a plecat apoi în Galicia și a devenit stareț al mănăstirii din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580. Grigorie de Tours și Venantius Fortunatus îl prețuiau pentru cultura lui, ilustrată și de numeroasele sale opere, care sînt dovada unor preocupări diverse, fără să fie însă îndeajuns de originale. Aceste scrieri, fără mare valoare literară, sînt centrate în special pe probleme de asceză și morală. în ce privește morala, e interesant faptul că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
existențial îi acaparează cu o rapacitate ieșită din comun, făcându-i sclavii obiectelor și dispozițiilor de moment. Dar poezia Magdei Cârneci nu are numai funcția de "expunere" în sensul de trecere în revistă, de răsfoire buimacă și nevrotică a magazinului ilustrat al realității. Literatura ei se apropie de substanța unui mise-en-abîme, comportă interpretarea unui reflector. "În lumina portocalie și oblică", "în lumina finală" este surprinsă o întreagă serie de portrete feminine: "doica, maria, femeia de serviciu, menajera [...] bătrâna femeie apocaliptică" (p.
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
n-o să înălțăm nici un stăvilar în calea puhoiului asiatic... Suplimentar scanase și atașase un afiș electoral CDU din anii cincizeci, care înfățișa un monstru feroce de tip asiatic. Răspândite în rețea și frecventate de cine știe câți utilizatori, aceste sentințe și texte ilustrate se citeau ca atacuri la lucruri ce păreau să se-ntâmple chiar azi, deși nu erau numite nici Rusia în dezagregarea ei neputincioasă, nici ororile din Balcani și din Ruanda africană. Ca să-și ilustreze programul cu ceva nou de fiecare
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
politică progermană. A beneficiat de un decret regal de grațiere. A colaborat, din 1896, la „Dochia”, „Foaia interesantă”, „Țara”, „Revista literară”, „Epoca”, „Carmen”, „Litere. Științe. Arte”, „Foaia populară”, „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Literatorul”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Revista modernă”, „România ilustrată”, „Adevărul”, „Pagini alese”, „Observatorul” (1902-1904), la care a fost redactor, „Viitorul”, „Lumina” (Ploiești, 1904-1905), unde a lucrat ca secretar de redacție, „Revista idealistă”, „Românul literar și politic”, „Depeșa Prahovei” (Ploiești, 1907-1908), pe frontispiciul căreia figurează ca director-proprietar, „Opinii” (1908-1909), „Minerva
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
alese”, „Observatorul” (1902-1904), la care a fost redactor, „Viitorul”, „Lumina” (Ploiești, 1904-1905), unde a lucrat ca secretar de redacție, „Revista idealistă”, „Românul literar și politic”, „Depeșa Prahovei” (Ploiești, 1907-1908), pe frontispiciul căreia figurează ca director-proprietar, „Opinii” (1908-1909), „Minerva”, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” (1910- 1916), în redacția căreia a activat, „Presa”, „Ilustrațiunea română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Dreptatea”, „Gazeta Bucureștilor”, „Cuvântul liber”, „Hiena”, „Gândirea”, „Ora”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul”, „Îndreptarea” (1926-1928, 1931-1935), fiind angajat aici și ca redactor, „Curentul”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Cele
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație lunară, apoi bilunară, care a apărut între ianuarie și decembrie 1898 la Reteag și Șoimuș (județul Bistrița-Năsăud), din ianuarie 1899 până la 15 iulie 1901 la Șoimuș și din 1 august 1901 până la 15 decembrie 1902 la Bistrița. În primul
REVISTA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289218_a_290547]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație apărută la Craiova, neregulat, între octombrie 1891 și decembrie 1892. În aprilie 1892 e indicat ca redactor-șef Gr. D. Pencioiu, iar numărul ultim anunță ca editor și proprietar pe C.N. Iovipale. Prospectul face cunoscut un program redacțional cu
REVISTA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289220_a_290549]
-
colegilor de generație, echinoxist, menestrel, autor livresc, manierist etc. De fapt, specificitatea rezidă în apartenența liricii sale la estetica proprie curentului oniric, mai precis spus, în faptul că el este un reprezentant - așa-zicând întârziat - al onirismului românesc, fundamentat și ilustrat încă din anii ’60 ai secolului trecut de Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag. Așadar, ca poet oniric, el creează în chip lucid, dar după legile visului. Produce o imagerie elaborată - organizată în narațiuni -, care prezintă afinități mai degrabă cu suprarealismul
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
direcția opusă. Schimbarea de ecleraj speculativ trebuie considerată în întreaga sa amploare contextuală. Dincolo de orice variații spectrale, scena intelectuală a anilor ’70-’90 ai secolului al XX-lea a fost dominată de o filosofie agresivă a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen Habermas, de formalismul rus, lingviștii praghezi și Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori agonic
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Catulle Mendès, Jules Lemaître, François Coppée, Anatole France, precum și din autori francezi în vogă: Adolphe Philippe D’Ennery, Ernest Legouvé și Jules Janin. Transpunerile vădesc anumită dexteritate literară și au fost apreciate în epocă. S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
ca „Luminișuri”, „Scânteieri” sau „Cuvântul Galaților”, în această perioadă numele ei începând să circule în gazete cu orientări diverse, din toată țara: „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Neamul românesc literar”, „Însemnări literare”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Cronica ilustrată”, „Năzuința” (Craiova), „Viața literară”, „Rampa”, „Renașterea neamului” (Arad), „Universul”, „Universul literar”, „Familia”, „Gazeta cărților”, „Universul copiilor”, „Libertatea românească”, „Cele trei Crișuri”, „Orizonturi” (Bolgrad), „Țara lui Mircea” (Silistra) ș.a., la care dă de regulă versuri, mai târziu proză pentru copii și
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, studiu introductiv de Lucia Berdan, Iași, Editura Polirom, 1996, indicele (p. 458): armăsar ~, câine ~. ficat ~, găină ~, noatin ~, ochi negri ~, pisică neagră ~, puică neagră ~, semn ~. 126. Émile Lotbé, loc. cit. Vezi și Dicționar enciclopedic ilustrat, București, Editura Cartier, 1999, p. 628. Culoarea de doliu a voievozilor era roșul. 127. Ivan Evseev, Enciclopedia ..., p. 310. Contribuțiile sunt numeroase. Citez (după Thomas Lüttenberg, La Veuve était en soie. L’habit des veuves et la construction de l
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anterior. Ele pot apărea Întâmplător Între două persoane, sau se raportează la situații circumstanțiale pe care fiecare dintre ele le dispută pentru sine, În contradicție cu celălalt. Acestea sunt conflicte de interese exterioare. Conflictele de intimitate sunt cel mai bine ilustrate În cazul cuplurilor maritale, a cuplurilor stabile nemaritale, a cuplurilor părinți/copii etc. Ele vizează relațiile de intimitate, se formează și se dezvoltă În timp. Aceste conflicte vor căpăta o configurație specifică, și fiecare dintre cei doi parteneri se pregătește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
4 aprilie 1912) al publicației „Grădina Hesperidelor”, iar la Arad înființează și conduce revista „Salonul literar” (15 martie 1925-15 mai 1926). Colaborează și la „Românul”, „Românul literar”, „Vieața nouă”, „Revista idealistă”, „Viața literară și artistică”, „Convorbiri critice”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Scena”, „Ilustrațiunea română”, „Flacăra”, „Sburătorul”, „Societatea de mâine”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul literar și artistic”, „Litere”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Prima carte, Din trâmbițe de aur, îi
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
metode de tratament adoptate, cuprinde și Flora Cashmereana (deși nu este o lucrare perfectă, aceasta relevă calitățile importante și - lucrul cel mai demn de luat În seamă - efectele necunoscute ale plantelor pe care le-am descoperit În urma experimentelor făcute). Planșele ilustrate au fost desenate cu multă acuratețe 42. Obiectul acestei lucrăritc "Obiectul acestei lucrări" Scopul meu este să pun această lucrare la Îndemâna fiecărui om pentru care sănătatea se află la mare preț, cartea fiind astfel utilă tuturor. Va fi de folos
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la Mehadia și așa le contracta articolele pentru Gazeta de Transilvania, „atât prin viu grai, cât și prin corespondență, oricând se putea fără a fi acelea deschise și afumate cu clor sau carbol În contra ciumei”3. Recolta numerelor din foaia ilustrată a lui Asachi, Icoana lumei (1840-1841), Îmbogățește știrile despre Honigberger și fiecare dintre articolele mărunte de interes oriental certifică identificarea și utilizarea tot mai amplă a unei imagini a Asiei: regăsim informații elementare despre botanica asiatică 4 și zoologia rudimentară
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea, se oprește în mod special asupra lui Dimitrie Cantemir. Trecând la primii scriitori moderni din Principate și la Școala Ardeleană, el se concentrează asupra occidentalizării culturii și literaturii române, direcție ilustrată, mai ales, de Ion Heliade-Rădulescu, „cel mai bun scriitor și publicist al anilor 1840”, urmat de poeți și prozatori ca Dimitrie Bolintineanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, „incisivul Eminescu”, socotind că ei „pot fi considerați scriitori occidentali în deplinul înțeles al
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
Din 1906 publică versuri, schițe, nuvele, cronici literare și articole diverse în „Convorbiri critice”, „Epoca”, „Sămănătorul”, „Lupta” (Budapesta), „Minerva” (unde este, în primii ani de apariție, și redactor), „Viața românească”, „Falanga” (la care asigură secretariatul de redacție), „Minerva literară și ilustrată”, „Rampa”, „Seara” ș.a. Participă, ca ofițer de rezervă, la războiul balcanic (1913) și la primul război mondial, aflându-se mereu pe linia frontului. După încetarea luptelor reintră în gazetărie, mai întâi, în 1919, ca redactor-șef la „Românul” din Arad
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
asediat și de suferințe fizice. Publicist de vocație, cu o putere de muncă ieșită din comun, conștiincios până la sacrificiu, S. își manifestă încă din tinerețe destoinicia, scriind neobosit - cum va face toată viața - la sumedenie de ziare și reviste: „Lumea ilustrată” (1894, unde își face probabil debutul), „Pagini literare” „Evenimentul”, „Opinia” (Iași), „Noua revistă română”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Pagini alese”, „Universul literar”, „Epigonii” (Iași), „Scena” (Iași), „Adevărul”, „Ploieștii”, „Gazeta Moldovei” (Iași), „Pagini libere” (Galați), „Revista ilustrată” (1908-1910), unde a fost și
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
de ziare și reviste: „Lumea ilustrată” (1894, unde își face probabil debutul), „Pagini literare” „Evenimentul”, „Opinia” (Iași), „Noua revistă română”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Pagini alese”, „Universul literar”, „Epigonii” (Iași), „Scena” (Iași), „Adevărul”, „Ploieștii”, „Gazeta Moldovei” (Iași), „Pagini libere” (Galați), „Revista ilustrată” (1908-1910), unde a fost și redactor, „Mișcarea” (1909-1929, 1934, 1938), având aici răspunderi ca secretar de redacție, „Teatrul” (Iași, 1912-1913), la care a făcut parte din colegiul de redacție, „Viitorul”, „Cuvântul liber”, „Lumea literară și artistică”, „Adevărul literar și artistic
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
în „Stindardul” (1876) și în „Literatorul” (1880-1884). În 1881 Al. Macedonski îl prezintă publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]