4,887 matches
-
, revistă apărută între 1964 și 1970, cu redacția la Freiburg im Breisgau (Germania) și la Évry (Franța), inițiată de Paul Miron și de Ioan Cușa. Are o apariție bianuală în primii doi ani, anuală în următorii, cu o întrerupere în 1969. Odată cu creșterea numărului de pagini, în subtitlul „Foaie de gând
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
care avea să îl continue până la moarte. Eliberat în august 1944, e trimis în „armata națională”, încropită la Viena de „guvernul național” constituit, sub conducerea lui Horia Sima, de trupele germane aflate în retragere. În mai 1947 sosește la Freiburg im Breisgau, unde, până în 1949, va fi lector onorific de limba română la Universitate și președinte al Comitetului Român din zona franceză a Germaniei. Un an și ceva mai târziu P. trece prin Paris, se întâlnește cu scriitorii pribegiți acolo, frecventează
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
publicității o interesantă antologie, Carte de cântece românești, în care accentuează rolul instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la o selecție din propria producție lirică din anii de lagăr, inclusă
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Alba Iulia. 1651, Alba Iulia, 2001 (în colaborare cu Alin Mihai Gherman și Alexandra Moraru). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Irmgard Lackner, Der germanistische Volksbuchbegriff und die Volksbuchkonzeption in der rumänischen Volksbuchforschung, „Studien zur rumänischen Sprache und Literatur” (Salzburg), 1984, 6; Virgil Cândea, „De nuptiis Mercurii et Philologiae”, LL, 1997
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv”, „Revue de linguistique romane”, „Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), „Idei în dialog” ș.a. A dat tiparului volumele Studii de lexicologie biblică (1995; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
titular la Catedra de arheologie a Universității din București, iar din 1910 director al Muzeului de Antichități. Printre scrierile sale istorice se numără și câteva cu preponderență filologică, precum Studiu asupra elementului grec antefanariot în limba română (1894), Rumänische Lehnwörter im Neugriechischen (1902), sau unele concepute și ca note de călătorie - Monumente antice din Roma. Descriere și impresii (1908), Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasică (1908), Atena și ruinele ei (1910), Istoria Românilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
tulburări de ritm: aritmii atriale și ventriculare, care survin mai ales pe un miocard patologic sau în cursul tratamentului cu digitalice; hipokaliemia reduce clearance-ul renal al digoxinei, îi crește concentrația serică și sporește fixarea drogului pe cord; - în cazul unui IM, hipokaliemia crește morbiditatea și mortalitatea; b. Scăderea motilității musculaturii netede se manifestă prin ileus, constipație sau retenție urinară. c. Slăbiciunea mușchilor scheletici (cu dispariția ROT); rar paralizie diafragmatică care poate duce la oprirea respirației. d. Hipokienia severă poate genera rabdomioliză
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ani. În 1989, sub semnătura Ruxandra Gheorghita, publică primele poezii în limba germană și tot atunci îi apare placheta Die Zeremonie der Erinnerung. Publică poeme în revistele „LiteraturBOTE”, „Literatur um 11”, „Marburger Literaturalmanach”, „Sirene”, „Neue Sirene” și în antologiile Europa im Gedicht. Lyrik des XX. Jahrhunderts (1993) și Für dich, mein Freund (1994). Din 1990 începe să semneze din nou cu numele de dinaintea căsătoriei cu istoricul literar G. Gheorghiță. În 1992 petrece un an în SUA (la Universitatea Princeton), iar în
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
întreprinde cercetări pentru realizarea lucrării Relații și similitudini între revistele literare germane de familie (tip „Gartenlaube”) și presa literară românească din secolul al XIX-lea. De asemenea, face investigații în câteva biblioteci din Germania (îndeosebi în Biblioteca Română din Freiburg im Breisgau și la Berlin) și Austria, unde descoperă documente, manuscrise și corespondență inedită aparținând unor personalități ale culturii române aflate în exil, pe care le va publica în „Manuscriptum” și în „Revista de istorie și teorie literară”, apoi în volume
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981, 305-323; Mazilu, Lit. rom., 232-254; Mazilu, Proza, 5-20; Matei Cazacu, La Place des „Enseignements du prince Neagoe Basarab à son fils Théodose” dans l’ histoire des idées politiques, „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), volum jubiliar, 1949-1989; G. Mihăilă, Originalul slavon al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Versiunea originală, București, 1996, XLVI-CXIV; Dan Zamfirescu, Marea carte a identității românești în Europa
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
1995; Marc Bloch, Regii taumaturgi, pref. Jacques Le Goff, Iași, 1997; Raymond Queneau, Florile albastre, pref. trad., București, 1997; Hans Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, pref. Ștefan Afloroaei, Iași, 1999 (în colaborare cu Octavian Nicolae), Actualitatea frumosului, Iași, 2000; Im Hof Ulrich, Europa Luminilor, Iași, 2003. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1971), 428; Al. Călinescu, „Umorul lui Raymond Queneau”, CRC, 1979, 43; Constantin Ciopraga, Un umanist modern, CL, 1984, 4; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, Junimea, 1990, 167-176; Dicț
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
expune ideologia legionară din perspectiva sa, diferită de a zelatorilor lui Horia Sima, și întemeiază periodicul „Orientări” (1950-1965) și Editura Armatolii. P. scrie poezie în dialect, inclusă parțial în Mică antologie aromânească, pe care o editează în 1952, la Freiburg im Breisgau, sub auspiciile Bibliotecii Române de aici. Antologia este alcătuită pe scheletul celei din 1922 a lui Tache Papahagi și reunește autori vechi și mai noi, precum Constantin Belimace, George Murnu, Nicolae Batzaria, Nuși Tulliu, Marcu Beza ș.a., iar în
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
ed. București, 1997; Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, îngr. și pref. Justin Tambozi, Constanța, 1995; Mărturiile lui..., Constanța, 1996; Reflexii asupra destinului istoric și politic al aromânilor, pref. Ionel Zeană, București, 1996. Antologii: Mică antologie aromânească, introd. edit., Freiburg im Breisgau, 1952; București, 2001. Repere bibliografice: Constantin Papanace, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, 109; Manolescu, Enciclopedia, 554-555. Hr.C.
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
incluse poezii românești traduse de P., versiunile realizate de el fiind publicate și în cele mai variate publicații periodice. Traduceri: George Coșbuc, Die Geschichte von den Gänsen, București, 1958; Mihai Eminescu, Der Prinz aus der Träne, București, 1963; Tudor Arghezi, Im Bienengrund, București, 1963, Schreibe, Feder..., București, 1964, Von großen und kleinen Tieren, București, 1966; Panait Istrati, Kyra Kyralina. Die Disteln des Bărăgan, București, 1963; Lucian Blaga, Ausgewählte Gedichte, București, 1967, Chronik und Lied der Lebenszeiten, București, 1968, Tristețe metafizică - Metaphysische
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
, Else (24.I.1889, Praga - 18.XII.1983, Ottmaring, Germania), traducătoare. K. a publicat în 1972 un volum de amintiri, Kindheit und Jugend im alten Prag, conținând relatări despre familia sa (tatăl, o fire problematică, se ocupa cu tranzacțiuni comerciale, iar mama ținuse un atelier de modă pentru copii), despre formația ei (a urmat cursurile unei școli de comerț), ca și despre participarea ei
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
Nicolae Labiș, Erste Liebe, București, 1963 (în colaborare cu Lotte Berg), Gedichte, București, 1969 (în colaborare cu Lotte Berg); Anton Pann, Sprichwörtesammlung oder Die Geschichte des Wortes, București, 1973. Repere bibliografice: Alfred Kittner, Postfață la Else Kornis, Kindheit und Jugend im alten Prag, București, 1972; Die rumäniendeutsche Gegenwartslyrik. Versuch einer Bestandsaufnahme und Interpretation, „Volk und Kultur”, 1973, 12; Amalia Dănilă, Die wachsende Rolle der Frau, „Volk und Kultur”, 1974, 3; Petre Motzan, Die rumäniendeutsche Lyrik nach 1944, Cluj-Napoca, 1980, 198-199; Erna
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
, Harald (3.X.1906, Sebeș-Alba - 16.IV.1981, Freiburg im Breisgau, Germania), traducător și publicist. După examenul de maturitate, susținut în 1924 la Sibiu, K. a studiat germanistica, istoria și istoria artelor la universitățile din Leipzig și Heidelberg, atras în aceste centre culturale mai ales de filologii Friedrich Gundolf și
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
posibilitatea de a lucra cu normă de cercetare în cadrul Universității clujene. Revenit la Catedra de germanistică, este nevoit în 1963 să solicite pensionarea din cauza sănătății șubrezite. Emigrează în 1976 în Germania, stabilindu-se pentru ultimii ani de viață la Freiburg im Breisgau. După debutul publicistic din 1930, K. va oferi cititorilor numeroase contribuții de istorie literară transilvăneană, va scrie critică literară și va contribui la propagarea literaturii române și germane prin traduceri, antologii și ediții. Publică, de asemenea, cronici dramatice și
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
Zaharia Stancu. K. devine un „specialist” apreciat în domeniu, lui datorându-i-se transpuneri în germană ale volumelor Clopote și struguri, Jocul cu moartea, Pădurea nebună și Ce mult te-am iubit. Traduceri: V. Em. Galan, Brachland erblüht, București, 1957, Im Freibauerndorf, București, 1959; Marin Preda, Wagemut, București, 1960; Zaharia Stancu, Glocken und Trauben. Rumänische Meisternovellen, Berlin, 1962, Spiel mit dem Tode, Berlin, 1963, Die Tochter des Tataren, Berlin, 1964, Wie sehr hab ich dich geliebt, Cluj, 1970; Jean Bart, Europolis
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
urmat Conservatorul de Muzică și Filologia la Universitatea din München, avându-i mentori pe Rudolf von Ficker, Rudolf Kriss, Gerhard Rohlfs, Hans Rheinfelder, Friedrich von der Leyens. Își susține doctoratul în 1948, cu teza Beiträge zu einer Volkskunde der Pyrenäen im Spiegel des Volksliedes. Conținutul a două dintre primele sale lucrări, Calderóns Auto „Das Geheimnis der hl. Messe” (1946) și Der Einfluss der Mystik auf die Musik des Mittelalters (1947), este definitoriu pentru viitoarele direcții de cercetare: cultura religioasă exprimată prin
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
uneori împreună cu alții, a tradus în germană și a reușit să publice douăzeci și cinci de volume de povești, trei volume de legende și încă trei cu alte narațiuni populare. Dintre cercetările teoretice asupra poveștilor populare, lucrarea Grundzüge einer Geschichte des Märchens im deutschen Sprachraum (1983) este interesantă pentru specialiștii români prin temele abordate. Una dintre problemele la care s-a oprit autorul este aceea a raportului dintre Legenden și Sagen. Într-o mai recentă culegere din studiile sale (Rumänische Legenden aus der
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
lacrimă, rămânând însă mereu distinctă de acestea, mai ales prin referirea permanentă a eroului la credință ca la sprijinul cel mai de seamă. K. participase de altfel la un alt volum apărut anterior, în seria publicată de „Europäische Märchengesellschaft”: Gott im Märchen. Pentru specialiștii români, o valoare deosebită are volumul teoretic Legendenforschung. Aufgaben und Ergebnisse (1986). K. formulează aici problemele de bază ale acestui câmp de cercetare, după ce schițează un scurt istoric al legendelor și un istoric al studiilor anterioare, oferind
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
scurt istoric al legendelor și un istoric al studiilor anterioare, oferind totodată un repertoriu cu numele specialiștilor și cu rezultatul preocupărilor lor. Tot cercetarea legăturii dintre legende (în sensul apusean al cuvântului) și povestirile populare constituie obiectul volumului Der Graal im Spiegel romanischer Volkserzählungen (1996), unde sunt citate și exemple românești (de la aromânii din Macedonia sau de la românii din Cuban). Încă din volumul Einführung in die romanische Volksliteratur (1969), apărea ca evidentă importanța cărților populare în acest spațiu. Pentru patru din
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
cercetarea unor fenomene europene similare, aceasta fiind discutată fără declarații inutile (orgolioase în subtext) despre „specificul național”. Cărțile populare, mai ales Varlaam și Ioasaf și Genoveva, au numeroase legături cu legendele și parabolele medievale, după cum argumentează K. și în Menschen im Märchen. Studien zur Volkserzählung (1994). Materialul narativ al Genovevei este înrudit cu povestirile din ciclul Minunilor Fecioarei Maria, una dintre acestea fiind Maica Domnului cea cu trei mâini, fără de a cărei cunoaștere unele icoane din țara noastră rămân de neînțeles
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
den beiden Weltkriegen, Salzburg, 1980; Rumänische Sagen und Sagen aus Rumänien (în colaborare cu Emanuel Turczynski), Berlin, 1982; Legendenforschung. Aufgaben und Ergebnisse, Darmstadt, 1986; Zauberschlaf und Entrückung. Zur Problematik des Motivs der Jenseitszeit in der Volkserzählung, Viena, 1986; Auf Märchensuche im Balkan, Köln, 1987; Heilige Ereignisse - heilige Zeiten. Weihnachts- Erzählungen aus der mündlichen Überlieferung, Viena, 1988; Wundersame Geschichten von Engeln, 1989; Rumänische Legenden aus der mündlichen Tradition. Fragmentarische Skizzen und exemplarische Texte, îngr. Dieter Messner și Johann Pögl, Salzburg, 1990; Geheimnisse
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]