1,575 matches
-
furnizeze schema absolută, unicul punct de reper în funcție de care evreii ar trebui să-și înțeleagă istoria milenară. N-ar fi excesiv să li se ceară muzeelor consacrate Holocaustului să prezinte și cei 4000 de ani de viață și cultură evreiască imaginativă și înfloritoare, în loc să îndrepte proiectorul exclusiv asupra unui deceniu de suferințe atroce. Niciunul dintre ele nu vorbește despre viață, ci numai despre moarte, toate vorbesc despre statutul de victimă, nu despre civilizație. Desigur, tenebrele fascinează, dar există pericolul să nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pozitiv, între adevăr și ficțiune, între relevanță și reprezentarea exactă, inovație și manipulare, între ceea ce trebuie să fie și ceea ce nu este. Sintagmele adoptate în definirea contabilității creative sunt înnobilate și prin prezența conceptelor simptomatice și de coloratură cum sunt: imaginativ și intenție; creativitate financiară și inovație; artificii contabile; cea mai bună imagine posibilă; transformarea informațiilor din ceea ce sunt în ceea ce trebuie să fie; practicile de informare la limita legalității și fraudei; manipulare contabilă și manipularea tranzacțiilor; sofisticarea piețelor și a
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și limitarea practicilor de contabilitate creativă folosite de entități. Capitolul 1 Concepte generale privind tehnicile de contabilitate creativă 1.1. Ce este și cum a apărut contabilitatea creativă? Apărut în anii ’80 în Marea Britanie, termenul de contabilitate creativă sau „contabilitate imaginativă și contabilitate de intenție”<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, p. 145. footnote> desemna tehnicile de maximizare a beneficiilor obținute de întreprinderi, rezultate nu dintr-o mai bună gestiune a resurselor, ci
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
produse sau montaje, care sunt propuse directorilor de întreprinderi. Uneori, aceste montaje au drept obiectiv, principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, considerate penalizatoare atunci când se folosesc pentru dimensionarea rezultatului, capitalurilor proprii sau gradului de îndatorare. De unde și sintagma de „contabilitate imaginativă”<footnote de Reyter B., Gérald G., „Abuzul de drept - o armă împotriva contabilității imaginative”, Revue française de comptabilité, Nr. 238, octombrie 1992, pp. 31-35. footnote>; după F. Pasqualini (1993)<footnote Pasqualini F., „Le droit comptable et la comptabilité créative”, Les
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
obiectiv, principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, considerate penalizatoare atunci când se folosesc pentru dimensionarea rezultatului, capitalurilor proprii sau gradului de îndatorare. De unde și sintagma de „contabilitate imaginativă”<footnote de Reyter B., Gérald G., „Abuzul de drept - o armă împotriva contabilității imaginative”, Revue française de comptabilité, Nr. 238, octombrie 1992, pp. 31-35. footnote>; după F. Pasqualini (1993)<footnote Pasqualini F., „Le droit comptable et la comptabilité créative”, Les Petites Affiches, Nr. 143, noiembrie 1993, pp. 14-16. footnote>, în contabilitate, ideea de creație
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
hipnoterapeut bun este în primul rând necesar să fii un clinican bun, cu abilități adecvate în fiecare din cele șase categorii elucidate de Heron. Hipnoterapeuții nu sunt tehnicieni, ci clinicieni creativi care sunt capabili să își folosească abilitățile în modalități imaginative care permit pacientului „să își cânte cântecul propriu”. Multe lucruri care sunt scrise în această carte privesc tehnicile și strategiile, dar acestea trebuie aplicate selectiv, creativ și etic astfel încât să se respecte integritatea și autonomia pacientului. Capitolul 2 Hipnoză și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
teoretică, dar cele două prezentate mai jos sunt reprezentative dintre multele definițiie existente la ora actuală: Hipnoza implică în mod tipic o introducere în procedură în cursul căreia subiectului i se spune că vor fi prezentate sugestii pentru o experiență imaginativă. Inducția hipnotică este o sugestie inițială extinsă pentru utilizarea propriei imaginații și poate conține o elaborare ulterioară a introducerii. O procedură hipnotică este utilizată pentru a încuraja și evalua răspunsul la sugestie. Atunci când se folosește hipnoza o persoană (subiectulă este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
indivizii înalt hipnotizabili au fost recent discutate de Heap, Brown și Oakley (2004Ă. În practică foarte puțini clinicieni utilizează aceste instrumente pentru că se presupune la ora actuală că și pacienții cu capacitate foarte scăzută beneficiază de pe urma hipnozei prin utilizarea capacităților imaginative pe care le au și mai ales a „abilităților” lor de producere a fenomenelor hipnotice specifice. În contrast cu acest punct de vedere este acela care sugerează că testarea capacității este un instrument formal important care trebuie folosit în faza inițială a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
televizor sau poate vrei să urmărești un video? Odată ce copilul este angajat în programul de la televizor terapeutul poate introduce idei care se leagă de scopul terapeutic. Este important ca terapeutul să relaționeze bine cu copilul și poate genera povești tereapeutice imaginative în cadrul contextului creat inițial, și anume programul de la televizor. Trebuie de asemenea notat că atunci când copiii se imaginează privind un program favorit la televizor, ei își pot reorganiza experiența a ceea ce se întâmplă (de ex. o procedură dureroasăă și se
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
muzical sau chiar a practica filosofia și a te construi pe tine însuți mergând către înțelepciune cu ajutorul unor exerciții spirituale exigente, iată tot atâtea exemple care ne permit să apreciem în ce măsură hedonismul presupune un mecanism mai fin, mai conceptual, mai imaginativ, mai puțin sumar decât cred detractorii lui. 12 Cinetică, dinamică, catastematică? În mod obișnuit, istoria filosofiei reține faptul că Epicur opta pentru o plăcere imobilă, statică, în repaus, pe când Aristip din Cirene practica o plăcere dinamică. De o parte, Epicur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a socoti erau singurele abilități pentru a căror dezvoltare era considerat responsabil învățământul primar, contribuții recente fac referire la abilități de comunicare, abilități de observare, abilități de studiu, abilități de rezolvare a problemelor, abilități fizice și practice, abilități creative și imaginative, abilități numerice, abilități personale și sociale (Wills, 1993). Mai mult decât atât, contribuții de dată recentă în domeniul consilierii evidențiază o serie de „abilități vitale” de gândire și acționale de natură să asigure o calitate corespunzătoare a „vieții psihologice”, printre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
comunitară este instrumentul prin care Fondul își propune să crească accesibilitatea comunităților rurale sărace la proiectele sale, acestea dovedindu-se mai puțin abile în a beneficia de oportunitățile de finanțare. Spre deosebire de facilitarea focalizată, cea „integrată” vizează un efort mult mai imaginativ din partea unei comunități: elaborarea participativă a unei viziuni și a unui plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung care să acopere problemele esențiale și de natură diferită cu care se confruntă membrii comunității (reabilitarea infrastructurii, crearea unui mediu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ce criterii să ierarhizăm nevoile prioritare?”, „Cine este cel care ne dă banii?”, „Cine își asumă responsabilitatea gestionării banilor?” sunt doar câteva întrebări pe care și le-au formulat atât comunitățile facilitate, cât și cele nefacilitate. Simplificat, rezultatul acestui „joc imaginativ” arată după cum urmează: Comunități facilitate Comunități nefacilitate Total Cereri de finanțare primite, din care mică infrastructură activități generatoare de venit 205 187 18 2 729 2 410 344 2 754 2 597 362 Proiecte nedepuse 25 Nu putem ști câte
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În general, se poate observa că atunci când s-a realizat studiul reacțiilor copilului la conflict și frustrare, accentul s-a pus mai mult pe metodă, pe îmbunătățirea mijloacelor de măsurare al conduitei la conflict și frustrare; tehnicile jocului, ale productivității imaginative (în special desenul), au permis notarea diferențelor individuale în general, dar problema inducției teoretice a fost, adesea, ignorată. De aici și acele limite pe care le mai prezintă încă unele discipline psihologice, cum ar fi de exemplu psihologia copiilor handicapați
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prin creșterea nivelului tensional în acel punct (determină, astfel, „locomoția” individului, ca mijloc de restabilire a echilibrului tulburat prin nașterea trebuinței). „Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale, dar și subtitutivă, imaginativă, aberantă sau inadecvată, în situațiile când conflictul și frustrarea devin stresante. Tendința generală a sistemului psihologic al persoanei fiind de egalizare și echilibru, tensiunea apărută la un moment dat, într-un anumit punct, ca urmare a nașterii unei trebuințe, tinde
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Delavrancea care, amintindu-și de asiduele preocupări ale lui Mateiu Caragiale de a-și demonstra cât mai convingător obârșia lui italiană, ne oferă câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității imaginative, respectiv a unor trăiri în afara realului: „Uneori, mama îl poftea la dejun. După masă, rămânea cu noi. Se ocupa pe atunci de heraldică. Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pasional. Mai este cunoscut și sub denumirea de „erotomanie” sau „monomania erotică” (Esquirel). Specifică acestui tip de delir este iluzia delirantă de „a fi iubit” de către cineva. Altfel spus, ceea ce apare ca factor dominant în structura delirului erotoman este componenta imaginativă patologică, exprimată prin tendințe confabulatorii: astfel, o privire, inflexiunea vocii, un gest etc. sunt rapid interpretate de către erotoman ca o dovadă a existenței unor semne certe de „dragoste” la adresa sa. În consecință, el se prinde tot mai mult în acest
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
concluzia următoare: „Astfel toate componentele naturii care ne Înconjoară Își au originea În cadavrele imunde ale forțelor răului. Rareori și-a aflat pesimismul o imagine mai adecvată”50. Iar Hans Jonas Îi Întărește spusele: „Pesimismul maniheenilor a inventat aici expresia imaginativă extremă a unei viziuni negative a lumii: toate componentele naturii Înconjurătoare provin din stîrvurile necurate ale puterilor răului”51. Este cu siguranță o judecată pripită; vom vedea În curînd de ce anume (vezi, În continuare, secțiunea 5). După ce Spiritul Viu și-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a minții sale. Cel care se adaptează are nevoie de reflectare perfect clară, de o luciditate neturburată a condițiilor mediului, îi trebuie o anumită specie de organizare mintală. El n-are nevoie de inteligența aceea bazată pe fantezie, pe plăsmuire imaginativă. N-are nevoie de visuri poetice, de miturile grandioase care falsifică realitatea și o prezintă altfel de cum este. N-are nevoie nici de inteligența abstractă, uscată, prea raționalistă, prea logică, făcută numai din concepte și silogisme, rezultată din exerciții dialectice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o prezintă altfel de cum este. N-are nevoie nici de inteligența abstractă, uscată, prea raționalistă, prea logică, făcută numai din concepte și silogisme, rezultată din exerciții dialectice milenare, așa cum e inteligența evreului. Inteligența românului, în adevăr, nu e nici prea imaginativă, nici prea abstractă. E inteligența imediată, plină de claritate și mai ales de bun-simț. Bergson a definit inteligența parcă pentru uzul nostru când a scris că „l’intelligence, c’est le moyen de se tirer d’affaire”. E ceea ce se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
șîntr-adevărț concepeam cu mai multă evidență și perfecțiune ce anume era ceara, atunci când am cercetat-o la Început, și când am crezut că o cunosc prin intermediul simțurile exterioare sau cel puțin datorită simțului comun, după cum Îl numesc unii, adică puterea imaginativă, pe care nu o concept acum, după ce voi fi examinat cu atenție ce este și În ce fel poate fi cunoscută. Bineînțeles că ar fi ridicol să pun asta la Îndoială. Căci ce ar fi fost lămurit și evident În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să plasăm pedagogia socială în cadrul politicii sociale... Nu se poate explica individul decât prin societatea căreia îi aparține”. Soluția sa: „...pentru a stabili această armonie între factorul educativ și factorii sociali, nu vom pleca de la teoretizări, pe cale logică și pe cale imaginativă, ci vom pleca de la studiul realităților. Îndeosebi ne vom îndrepta privirea asupra realităților românești și vom lăsa treptat-treptat doctrina pedagogiei sociale să se nască în chip spontan”. Se poate reproșa ceva, chiar astăzi, acestei concepții? Deși nu poate fi considerat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al eufemismelor, capătă existență proprie, transformându-se în "structură antropologică. Fie că este sceptru, spadă, cupă, roată, baston, cu puteri teriomorfe, acvamorfe sau nictomorfe, imaginea descrisă de Gilbert Durand este "încărcată" universal "cu un al doilea sens", sub pecetea "funcției imaginative", făcând posibilă existența unei realități identice și universale a imaginarului 14. Astfel, imaginația nu mai este "un produs al refulării", ci originea unei defulări 15, scoțând la iveală substratul mitic al umanității. "Muzeul tuturor imaginilor trecute, posibile, produse sau care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit cu sensuri imaginative multiple, având un grad ridicat de generalitate și de ambiguitate. Gilbert Durand definește simbolul imaginativ ca „orice semn concret care evocă, printrun raport natural, un lucru absent sau imposibil de a fi perceput“, considerând că simbolul se realizează printro imagine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit cu sensuri imaginative multiple, având un grad ridicat de generalitate și de ambiguitate. Gilbert Durand definește simbolul imaginativ ca „orice semn concret care evocă, printrun raport natural, un lucru absent sau imposibil de a fi perceput“, considerând că simbolul se realizează printro imagine, o reprezentare care face „să apară un sens secret“. Simbolurile artistice pot fi convenționale (recunoscute
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]