113,729 matches
-
genurile, multe necunoscute Orientului antic genul dramatic și romanul, de pildă - se nasc datorită mentalității și inventivității pe care eroii Iliadei și Odiseii au dezvoltat-o, realizând o adevărată revoluție spirituală majoră în istoria omenirii; în același timp subiectele și imaginile, întâlnite pentru prima oară în poemele legendarului aed, sunt reluate de autorii care i-au urmat; multe au devenit constante ale literaturii grecești și au configurat spiritul elin. Astfel Platon a fost îndreptățit să spună despre Homer că "acest om
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Mircea Mihăieș Privită de aproape, societatea românească te uluiește prin incoerență și inconsecvență. Dar numai de aproape. Cum te îndepărtezi de fojgăiala cotidiană, cum te ridici puțin deasupra țesăturii de mârșăvii, mârlănii și aberații peste care dai la tot pasul, imaginea prinde contur precis. Aproape ca în faimoasa nuvelă a lui Henry James, desenul din covor spune cu totul altceva decât păreai tu să înțelegi. Acolo unde nu descifrezi decât mișcare browniană, arbitrar, improvizație într-un cuvânt, haos ai surpriza să
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
se trag brusc în lături ca dinaintea fericirii să fie ochii mei/ atît de cinici să-i umilească fruntea mea atît de mult?/ e sigur oricum că nu mă uită nici în somn" ( nu-mi mai aud sîngele). Sau această imagine de sine mixată cu referințe zoologice, în a cărei mîzgă neodecadentă se îneacă pînă și corpurile cerești: "azi m-am trezit cu țeasta umflată ochii-mi ieșeau/ din cap ca la un bou tras în țeapă/ o mînă mi-atîrnă afară
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
să fie a tuturor bărbaților, dar în special a unuia care, crede ea, îi poate înlocui pe toți. Ar fi fost, poate, nevoie de un dram de nebunie în construcția rece înfățișată de actriță. Eugen Bădărău contribuie la crearea unor imagini memorabile, esențe tari ale spectacolului propus de regizor. Când vorbește, nuanțele se adiționează fără a construi un întreg armonios. În plină maturitate creatoare, Dragoș Galgoțiu, el însuși pe vremuri "zgomotul și furia", a convertit șocul teatralității violente și arborescente practicate
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
aprofundează faptul că frumusețea lui Antonius a fost de natură divină și, deci, ea se cuvine a fi celebrată: dar nu oricum, ci fastuos și apoteotic. Prin moartea sa, creatura își îmbolnăvește pentru totdeauna creatorul, astfel încât Hadrian devine, treptat, sclavul imaginii frumuseții lui Antonius. Împăratul se des-zeiește încetul cu încetul, înțelegând că iubirea pentru un mort este mai adâncă și mai periculoasă decât cea pentru un viu. Dar doliul său se dovedește, după cum declară, și o formă de desfrâu în perceperea
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
Psihologia poporului român. Singurii care nu suportă criza schimbării culturale rămîn copiii și adolescenții care își pot forma personalitatea "din mers", în concordanță cu cerințele școlii și ale mediului social în care au ajuns. Oarecum deprimantă, să admitem, o atare imagine a integrării vlăstarelor românești în Lumea Nouă, nu conține totuși o contradicție de nerezolvat. În realitate, noii veniți pot acționa, pînă la un punct îndeajuns de avansat, în virtutea modelelor culturale și comportamentale în care au fost educați, își pot păstra
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
realitățile occidentale. Tematic, romanul lui Hodjak se înrudește cu Scurtul drum spre casă al lui Cătălin Dorian Florescu, originar din România și stabilit în Elveția. Acest al doilea roman al autorului român, convertit la limba germană, are imprimată pe copertă imaginea unei valize... Cerul pustiu. O călătorie în interiorul Balcanilor, se intitulează volumul de eseuri al scriitorului Richard Wagner, originar și el din România, carte apărută tot în această primăvară la Aufbau Verlag din Berlin. La 27 martie, în programul Institutului Goethe
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
devine tot mai sîngeros, promițînd să dureze multă vreme, nu cumva beletristica își pierde din importanță cedînd locul cărților de specialitate? Sau poate tocmai ea, adevărata literatură, rămîne cea care oferă un adăpost tandru și consolator prin ploaia bombardamentelor de imagini și prin puhoiul cotidian al derutantelor știri de pe front...
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
după câteva săptămâni, pentru că nu i s-a telegrafiat, ci au ținut să îi scrie; noi ne aflam în Elveția, la Montreux - la nord de Geneva - unde fusese adus un frate al ei, spre îngrijire, deoarece înnebunise pe front. Am imaginea mea de copil dus de o guvernantă, văd un covor roșu pe un culoar cu un geam către lacul Genevei; mergem către scara cea mare care coboară, intrăm în ultima cameră pe stânga și o văd pe mama întinsă pe
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
covor roșu pe un culoar cu un geam către lacul Genevei; mergem către scara cea mare care coboară, intrăm în ultima cameră pe stânga și o văd pe mama întinsă pe un pat, cu ochii acoperiți de o batistă. Această imagine a mamei mele culcată, în plină zi, cu o batistă pe ochi, mi-a rămas în memorie până astăzi. Am întrebat-o mai târziu ce este cu amintirea aceea și mi-a explicat că scena se petrecea a doua zi
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Corpului diplomatic (asta s-a întâmplat timp de vreo zece ani pentru că, fiind vreme de război, fatalmente numirile nu se reînnoiseră, Curtea Belgiană era refugiată în Franța). El ne-a găzduit vreun an de zile la Bruxelles, de unde am iarăși imagini foarte precise. Țin minte prima sărbătorire a victoriei, deci ziua de 11 noiembrie 1919, având atuncea trei ani și trei luni; am plâns pentru că nu vedeam defilarea - până la urmă m-a luat cineva pe umeri, apoi, de la fereastra Legației (înainte de
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost schimbarea populației, schimbarea omului la față! Am găsit alți oameni decât cei pe care îi părăsisem cu patruzeci și cinci de ani în urmă, neputându-mi-se spune că am păstrat imaginea din copilărie, deoarece aveam douăzeci și opt de ani când am plecat, eram un om în toată firea, făcusem războiul, cunoscusem mii de oameni. N-am regăsit același român! Vi se pare, poate, fantastic, dar în patruzeci și cinci de ani care
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
relevante, concomitent utile confraților și lizibile pentru marele public. Așa, de pildă, ne sunt deja cunoscute, chiar fără o bibliografie la zi, activitatea unor specialiști consacrați precum Radu Bercea cât privește hermeneutica Upanișadelor, ori Florentina Vișan vizând modelul chinezesc al imaginii. Volumul de față este deschis însă de un studiu critic al lui Andrei Cornea despre tradiția interpretării Pentateuhului, urmat fiind de cercetările Mădălinei Vârtejanu asupra modelelor de tranziție politică din vechiul Israel. Mai remarcăm și interesanta contribuție a lui Ennio
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
indiferent de performanțele lor, iar rezultatele sunt viciate de către orgoliile dascălilor, părinților, instituțiilor de învățământ. Am fost, din păcate, martorul multor atare "concursuri". Văzând puștimea ce își devorează copilăria, trudind la dresarea unui instrument, am avut, nu de puține ori, imaginea cămilei care duce stafide și mănâncă scaieți. În acest peisaj, oarecum deșertic, întâlnirea cu o competiție muzicală decentă, generoasă, curată și calmă a fost mai mult decât reconfortantă. Ea s-a săvârșit odată cu derularea primei ediții a festivalului-concurs Prometheus, inițiat
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
cărora le este în continuare atașat, "schimbarea sa la față" se produce acum mai ales la nivelul formei, dar și ca atitudine, prin coborârea artistului, cu mijloacele specifice, din "turnul de fildeș" în "arenă", el substituie un sistem de așteptări - imagini oarecum previzibile ca semn și ca expresie - cu acela al unui moralist iritat de devierile contemporanilor săi de la un canon etic și intelectual. Artistul își pune, pentru prima oară în mod serios, problema rolului și a identității sale în societate
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
în confesiunea profesorului Sabin Carp: "Va fi o epocă lipsită de personalități și de martiri, de demoni și de rugăciuni, o epocă în care vom fi din ce în ce mai mici și nu vom ști ce să mai facem pentru a ne distra. Imaginile se vor succede cu repeziciune prin fața noastră, stele de cinema, vedete sportive, politicieni sclipitori, toate vor intra ca într-un tub de loterie unde vor fi învîrtite și agitate pentru a cădea lozul cîștigător. Lumea va pierde tot mai mult
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
ținuți în off, pe la ușile unei cinematografii cvasi-inexistente " au talent!... Ceea ce înseamnă că filmul, așa cum e, distilează emoție și adevăr. Așa cum e, adică lucrat cu o "estetică a urîtului" care îi vine bine, cu scenariul ușor haotic sau neglijent, cu imaginea întunecoasă, cu sunetul de multe ori ininteligibil, cu camera pe umăr, fără lumini sau grup electrogen, fără filmări de platou, cu dialoguri cît mai "vorbite" sau mai azvîrlite... Pe lîngă regizorul (și producătorul și coscenaristul) Ovidiu Georgescu, cele mai importante
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
sau grup electrogen, fără filmări de platou, cu dialoguri cît mai "vorbite" sau mai azvîrlite... Pe lîngă regizorul (și producătorul și coscenaristul) Ovidiu Georgescu, cele mai importante nume ale afișului, din punctul de vedere al "contribuției estetice", sînt directorul de imagine Ovidiu Gyarmath, scenaristul Viorel Florean, monteusa Laura Georgescu. Iar marea revelație a filmului e interpreta principală (aflăm, din CV, că a absolvit actoria la Iași), Gabriela Crișu, o actriță de un farmec infinit (genul proxim: Giulietta Masina, inocența cu haz
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
infinit (genul proxim: Giulietta Masina, inocența cu haz înduioșător, luminozitate și profunzime); ea e cea care imprimă filmului o coloratură sentimentală specială, de o autenticitate cuceritoare. "Trebuie să spui povestea", citești în Manifestul semnat de Ovidiu Georgescu (alături de Gyarmath, autorul imaginii, de Florean, scenaristul, de regizoarea de teatru " asistentă de regie la film " Theodora Herghelegiu și de directoarea de film Cosmina Văleanu). O poveste care plonjează " pe calea comediei negre, dar nu numai " în splendoarea și mizeria lumii interlope; Gabriela Crișu
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
și de directoarea de film Cosmina Văleanu). O poveste care plonjează " pe calea comediei negre, dar nu numai " în splendoarea și mizeria lumii interlope; Gabriela Crișu (Mira) e o minoră din Republica Moldova, sedusă de un gangster (Marius Bodochi, remarcabil în imaginea cruzimii bonome) și sechestrată la București, cale de nouă luni... Cea mai inspirată idee a filmului e teribilul "malentendu" dintre povestea de dragoste a unei fete (care trăiește "în alt film"!) și povestea de supraviețuire în stil "3 păzește" (care
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
Bulandra, rezolvă și vizualizează inspirat locul acțiunii-spital-mânăstire-, precum și problematica din punctul de vedere al studiului patologiei celor internați aici: pereții groși, cu ferestre mici, îngropate-mânăstire-paturi metalice, de spital, iar pe panouri mari, înalte sînt amplasate fotografiile, mărite, alb-negru, ale protagoniștilor-pacienți, imagini ce le pune în evidență, impresionant, răvășeala, hăituiala bolii, a izolării și abandonului. Sînt ca niște imense radiografii, supradimensionate pentru studiu de caz, o cercetare critică, nu doar medicală, asupra lor, asupra noastră. Se păstrează mai bine și tot timpul
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
după o tehnică pe care aș numi-o "în pată de ulei", adică înaintând, din aproape în aproape, în alte zone ale scrierii, apoi în alte scrieri, în biografia și spiritualitatea autorului, reușind în cele din urmă să contureze o imagine a omului și a mesajului său văzute parcă de undeva de dinăuntru, dintr-o zonă de intimitate și de nemărturisire tulburătoare. Să ne reamintim ce anume cuprinde acest al VI-lea capitol: este " cine nu-și amintește textul poate își
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
se zbenguie pe pouf, marea canapea rotundă din mijlocul încăperii. Salina, observă autoarea, suferă atunci o deformare optică, o anamorfoză, prin care fetele i se arată deodată ca o ceată de maimuțe înnebunite și, ca în orice anamorfoză cu sens, imaginea momentan deformată devine pentru personaj epifania unui adevăr profund și a toate cuprinzător: anume că lumea principilor sicilieni se pregătea să dispară nu doar de pe scena istoriei, ci și de pe cea a vieții, pentru că era biologic degradată și mistuită. Autoarea
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
traiectorie este urmată de autoare și în restul analizelor sale, pornind, o dată, de la o frază gândită de protagonist în franceză și care conduce treptat la dezvăluirea unui întortocheat joc de protecție psihologică a principelui-personaj și a principelui-autor, altă dată de la imaginea auriului patinat al ornamentelor palatului, care îi sugerează ciudatului don Fabrizio "soarele letal" (cum îl numește autoarea) al Siciliei. Toate aceste itinerarii străbat și lecturile lui Lampedusa, afinitățile sale elective cele mai statornice și subtile, și toate se îndreaptă, în
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
spre atracția invincibilă și voluptoasă a morții, spre liniștea superioară a aristocratului Salina, venită din împăcarea cu efemeritatea a tot ceea ce e viu și cu eternitatea strălucitoare a ceea ce e mort: luceafărul care sclipește la orizont, mereu la fel " ultima imagine rămasă pe retina principelui-astronom care, plecând de la bal, rătăcește pe străzile plebee ale orașului său. Ceea ce nu izbutește Salina, ne spune autoarea, izbutește însă Lampedusa; sau, mai exact, scriitorul izbutește tocmai acolo unde personajul eșuează: anume el se salvează de
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]