1,385 matches
-
parteneri. Managerii intervievați de Larson au Început să vorbească de co-destin, formulare folosită de vicepreședintele unei firme atunci când s-a referit la legăturile consistente, de tip alianță, cu un furnizor. De altfel, vulnerabilitatea relației este dată tocmai de această fundamentare imanentă și empirică a Încrederii fără a apela la principii asiguratorii, contractuale, ce transcend relația propriu-zisă. De asemenea, pe lângă interesul economic reciproc, În istoria relației intervin ceea ce Swedberg numește „interese sociale”. Toate acțiunile sociale, incluzându-le pe cel economice, sunt infuzate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un efect structural fiindcă adoptarea unei noi tehnologii sau controlul unei părți importante a pieței modifică pozițiile relative și importanța celorlalte tipuri de capital deținute de celelalte firme.” (2000:237 - 8). În acest context, tendința de reproducere a structurii este imanentă structurii Înseși a câmpului: o structură dată stabilește „regularități Înscrise În jocuri recurente” care fac câmpul predictibil și instituie strategii practice transmisibile („rutine”) fondate pe așteptări și obișnuințe. Aceste rutine constituie ceea ce vom numi o „logică” a câmpului. Rațiunea câmpului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asiatică, în care, după caz, accentul era pus pe "valorile" intrinsece ale budismului sau confucianismului. Pe de o parte, era așadar denunțată redistribuirea de nestăpânit, nepotismul, clientelismul... ca obstacole față de "capitalism" pe de alta, exista fascinația pentru ordonarea spontană și imanentă a grupurilor în timpul muncii, pentru eficacitatea financiară a unei rudenii solidare în care ascultarea de frații mai mari era o regulă necontestată... însoțite de ignorarea tulburătoare a faptului că fenomene identice sunt construite pe criterii pozitive și negative. Dacă stigmatele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la nivel mondial. Aceste procese, care înșiruie în combinații logice noi o serie de metafore extrase din spațiul propriu economiei, fac din aceasta un idiom major al construcției raporturilor sociale. Îndeosebi, categoria metonimică a pieței desemnând, de exemplu, o instanță imanentă de reglare sau de distrugere, "forțe", periculoase sau benefice, de eliberare, de combatere sau de îmblânzire, un spațiu de schimb și totodată un operator de unificare al statului-națiune de ieri, al lumii de astăzi etc. ocupă o poziție centrală în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
identitate a lui Kir Ianulea, mucalitul și lacomul țăran nu se dă în lături de la propunerile necurate care i se fac. Ideea, de mare subtilitate, este că satanismul, formă a cunoașterii mitic-populare, nu exprimă altceva decât o trăsătură psihico morală imanentă, circumscrisă orizontului existenței umane; dracul nu numai că se află printre oameni, ci pur și simplu sălășluiește în ființa intimă a acestora. Decizia lui kir Ianulea de a-l investi pe Negoiță cu însușirea de a ,,dezîndrăci’’ pe eventualele victime
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
operei pe care o realizează. Irupția creatorului înseamnă că progresul în artă este purtat de un spirit de avangardă, ca atonalismul în muzică din anii 1910 și 1920, cu Arnold Schoenberg. Căutând să rezolve antinomiile dintre valorile transcendente și realitățile imanente, Weber amintește în mai multe rânduri concurența care, în istoria economică, s-a manifestat între etica religioasă și producția artistică, între practicile ritualice și plăcerea artistică, opunând puternic profetul (care vorbește în numele lui Dumnezeu) și artistul (care "se joacă" de-
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologie decât cea a raporturilor inegale și a figurilor diferențiatoare", scrie, în acest spirit, Jean-Claude Passeron, 1991, p. 247). Bourdieu critică teoriile pieței deoarece ele dezvoltă o concepție a agentului lipsit de putere, a unei oferte și a unei cereri imanente construite în afara oricărei istorii. Suntem siliți să constatăm că nu există nici la Moulin, nici la Menger reflecții privitoare la originea istorică a cererii și la concepția culturii ca piață. Sunt artiștii cu adevărat niște întreprinzători? A afirma acest lucru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intră în alcătuirea muncii sociologice înscrise în tradiția durkheimiană: "[Aceste] constrângeri care se exercită continuu în afara oricărei intervenții sau manifestări directe, ireductibile la intervențiile intenționate și punctuale [...] ale puterii structurale care se realizează prin efectele nu numaidecât dorite [...] ale tendințelor imanente structurii câmpului". Pierre Bourdieu, 1997, p. 53. • Obiectivism sau convenționalism? Socioeconomia ezită între două optici: pe de o parte, ea consideră că există valori stabile și obiective care nu depind practic niciodată de liberul joc al actorilor; de pe alta, ea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
accederea la o realitate obiectivă a mecanismelor de producere și reproducere a socialului, care înglobează și explică afirmațiile și reprezentările actorilor; în domeniul lumilor, actorii sunt ascultați, observați ca obiecte de studiu, fără o preocupare de a revela o realitate imanentă din lumea socială. Pe sociolog îl interesează doar realitatea atitudinilor și comportamentelor. Posturi sociologice Aceste atitudini epistemologice, dublate de metodologii adecvate, determină trei concepții distincte despre rolul sociologului în cetate: teoria pieței este întotdeauna în raport cu o cerere instituțională și politică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de puritate morală și de universalism al culturii. Cultura trebuia făcută în numele unui ideal tautologic, era o practică spirituală săvârșită cu gândul la un "Dumnezeu al culturii" și care își trăgea forța tocmai dintr-o conștiință exacerbată a logicii ei imanente, din păstrarea marelui alfabet cultural al spiritului european și universal. În numele acestui ideal, Noica ne-a trimis către "marile texte" și instrumente ale culturii, care erau surse în chip absolut, surse pentru un spirit care nu se închide în frustrări
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de puritate morală și de universalism al culturii. Cultura trebuia făcută în numele unui ideal tautologic, era o practică spirituală săvârșită cu gândul la un "Dumnezeu al culturii" și care își trăgea forța tocmai dintr-o conștiință exacerbată a logicii ei imanente, din păstrarea marelui alfabet cultural al spiritului european și universal. În numele acestui ideal, Noica ne-a trimis către marile texte și instrumente ale culturii, care erau surse în chip absolut, surse pentru un spirit care nu se închide în frustrări
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bunul mers al lucrurilor (cînd în fond ea este total indiferentă) reprezintă garanția de sănătate a unei vieți. Gesturile curente, agitația zilnică, mobilurile care ne mână nu sânt puse în discuție; ele trebuie lăsate în inerția subînțelesului, în simpla dinamică imanentă a producerii lor. În mod normal sănătatea mentală a omenirii ține de transă, de capacitatea de a participa la seducție și miraj. Ești sănătos câtă vreme ești prins în "dansul amăgirii muritoare" vegheată de marea regină a Lumii, Maya. Cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ce încetează de a funcțiuna. Funcțiunea lui e în el, în destinațiunea lui, și numai o împregiurare arbitrarie poate să i-o oprească. Asemenea și noi românii. Drepturile și legile ce au de-a ne guverna pre noi ni-s imanente nouă, căci sunt imanente trebuințelor noastre, vieței noastre, noi nu avem a le cere decât de la noi înșine. Aceea, cumcă ni, se oprește esercițiul lor nu schimbă nimica din ființă. {EminescuOpIX 96} Să cercetăm mai de aproape rațiunea semnăturei și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
funcțiuna. Funcțiunea lui e în el, în destinațiunea lui, și numai o împregiurare arbitrarie poate să i-o oprească. Asemenea și noi românii. Drepturile și legile ce au de-a ne guverna pre noi ni-s imanente nouă, căci sunt imanente trebuințelor noastre, vieței noastre, noi nu avem a le cere decât de la noi înșine. Aceea, cumcă ni, se oprește esercițiul lor nu schimbă nimica din ființă. {EminescuOpIX 96} Să cercetăm mai de aproape rațiunea semnăturei și dacă ea poate însemna
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
D-sa supune acele date unei critici îndestul de precaute, încît pretutindene concluziile, în loc de a fi exagerate, sunt poate încă sub icoana realității. Ajuns la capăt, autorul justifică neajunsurile de care a trebuit să sufere opul său și care sunt imanente izvoarelor statistice de care s-a servit. Cu toate acestea lucrarea sa este însemnată din toate punctele de vedere și ar fi de recomandat ca un fel de "memento mori" tuturor acelora care cred că prin teorii frumoase, cuvinte sunătoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ele altfel sânt colori amestecate fără înțeles, astfel încît o mânjitură ne-nțeleasă de colori nu poate fi un tablou, cum o grămadă de bucăți de marmură nu e o statuă. Ideea e sufletul, și acest suflet poartă în sine ca imanentă deja cugetarea corpului său (deși în lumea reală se-ntîmplă adesea să fie tocmai viceversa și ca esteriorul să poarte în sine ideea interiorului). Dacă credem lui Lavater că putea să cunoască din trăsurile fetei, din structura capului, în fine din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
devină mijlocul religiunei, pentru a ajunge la un scop oarecare. Arta nu se poate degrada până la mijloc, ea și-e sie însăși scop. Scopul artei e artea, frumosul. Creațiunile artistice cari sânt mijloc numai pentru un scop care nu e imanent artei se numesc tendențioase. Lucrurile cari au astfel de fundamente încît ele nu pot [fi] și altfel decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1029 Ibidem, p. 26. (trad. n.) 1030 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1029 Ibidem, p. 26. (trad. n.) 1030 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la gestul fatal? Spațiul ispitei suicidare Prea puțini dintre scriitorii autori de jurnale sunt și teoreticieni ai sinuciderii. Chiar dacă moartea ocupă un loc important În dezbaterile lor intime, aceasta e percepută drept un fapt metafizic. Nimic concret, nimic legat de imanentul vieții de fiecare zi. Oroarea de sinucidere a fost statuată de către primii filozofi europeni, În special de Platon și descendenții săi. Mai mult: Există și câteva categorii umane a căror etică presupune o anumită aversiune față de sinucidere, cum sunt, de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
semnele-prezențe ale celuilalt. PARTEA I SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice Știința actuală se caracterizează printr-un ansamblu de mutații profunde ce afectează atît trăsăturile sale imanente (noi concepte precum: model, semn, sistem, informație etc.; noi discipline: științele comunicării, psihologia cognitivă; noi standarde de raționalitate), cît și aspectele exterioare (natura și rolul său social). Inserția umanului și a socialului în știință se actualizează pe de o parte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la etimologia cuvîntului (struere = a construi), structura ne trimite la ideea de edificiu bazat pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca un mesaj fără cod, fiind necesar apoi să fie apreciată o clipă ca un cod fără mesaj... Metoda structuralistă se constituie ca atare în momentul în care mesajul este regăsit în cod, fiind degajat printr-o analiză a structurilor imanente și nu impus din exterior prin prejudecăți ideologice" (Gérard Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin trimiteri exacte la opera parodiată, distanțarea enormă a propriilor personaje de eroii epopeici sau tragici, predestinații... Se produce astfel cea dintâi mutație importantă, care va insufla, în toate epocile, dorința punerii personajelor în acord cu realitatea, coborârea lor din imanent. Beția realismului... Capitolul 3 Renașterea parodiei și romanul renascentist. Premise medievale, efecte în modernitate 3.1. Premise medievale ale parodiei literare renascentiste În privința parodiei, literatura medievală poate fi etichetată printr-un paradox: vacuum-ul teoretic este umplut de numeroase creații
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]