1,199 matches
-
aveam cuvinte dar cuvintele au făcut aripi și-au zburat în sintagme, și-n proverbe, și-n zicători până când au trecut de soare, până când mi-au iubit și privirea lungă cât dragostea de la un pol la celălalt pol, aveam o imensitate de tristețe care aștepta doar un semn spre a se sacrifica întru dreptate, aveam o călătorie, dar călătoria s-a destrămat ca firul de nisip în clepsidra albastră a cerului, cine mă apără dacă nu infinitul, cine mă apără dacă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de împăratul Kang His, în 1709. Există o poveste despre felul în care Kang Hsi a descoperit acest loc: aflându-se într-o zi la o plimbare călare, a dat peste o ruină misterioasă. A fost fermecat de sălbăticia și imensitatea sa, fiind convins că locul nu era unul obișnuit. Și a avut dreptate. Era un parc străvechi, care fusese îngropat în nisipul adus de vânturi din deșertul Gobi. A descoperit că îi aparținuse unui prinț din dinastia Ming și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca o gușă de cocoș. Deasupra turlelor unei biserici evolua un zbor de porumbei. Părea că sub cer plutesc petale străvezii care strălucesc ireal în soare. Un joc naiv și delicat de artificii conjura furtuna să se depărteze, pierzîndu-se sub imensitatea norilor ca un țipăt sfîșietor, dezorientat și fără de proporție. În inimă, brusc, îmi zvîcnea spaima. Viața urma un curs pe care eu nu i-l cunoșteam. Înainte de a vesteji, razele vii, razele moarte s-au sărutat pe pleoape. Plin de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vâslit în contra curentului. Dintre oamenii care se împotriviseră soartei, nici unul nu scăpase cu viață, din timpuri imemoriale, cum Ieyasu știa foarte bine. La temelia gândirii sale stătea regula cardinală care spune că observatorul trebie să discearnă între micimea omului și imensitatea timpului și să nu i se opună celui care a prins momentul. Astfel, ceda, pas cu pas, în fața lui Hideyoshi. În orice caz, omul care a salutat Nou An în timp ce se afla la apogeul prosperității a fost Hideyoshi. Avea patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mult mai frumoase, nu zac la colț de stradă, așteptându-și dureroasele anotimpuri? Gândul, prieten și dușman, mă bate amical pe umăr și-mi face semn discret cu ochiul să nu-i ascult îndemnul. Doar gândul a mai rămas în imensitatea golului din mine. Îmi astup urechile cu degetele îndoliate. Vântul îmi smulge mantia de pe umeri. Femeia din oglindă îmi face semne pline de pudoare, să mă acopăr... Ascult, docilă, umilința și nimicul. Locul acela Locul acela e numai al meu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
renunțe la aripi... Erau albastre și doar ele îi mai aminteau zborul. Îl privea, mereu, și ar fi vrut să-i fure doar o clipă din viață, pe care să șio îndese, pe ascuns, în buzunar. Apoi să fugă prin imensitatea viselor lui ca un copil desculț.... și să râdă, de parcă cineva a pierdut o într-un magazin de jucării, printre păpuși despletite, îmbrăcate în rochii de iluzii... Ar fi vrut să treacă peste iernile albe și reci, peste toamnele uscate
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
plângeau, încât ai fi zis că te afli într-o creșă. — A întâlnit pe altcineva, se lamenta Stalin. Pe altcineva care... —Să-i frângă coastele, l-a întrerupt Angela țuguindu-și buzele mici, de Cupidon, care parcă se pierdeau în imensitatea obrajilor rotunzi. Dumnezeule! Angela fusese afectată de JNV - Justiția Nou-Veniților. Asta avea să dureze doar până la sosirea Celeilalte Persoane Implicate care avea să povestească grupului cum Angela îi rupsese mâna maică-sii cu o lovitură de karate ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
te simți în cadrul poemului „La despărțire” al poetului antic Ci Yin. Unori, recităm împreună versurile. Și astfel, prieten drag, la Podul Cocorului Cafeniu Îți iei adio de la vest Cețurile din mijloc de april și florile din pomi dispar, Până când în imensitatea albastru-verzuie Umbra îndepărtată a pânzei tale singuratice nu se mai vede, Doar la marginea cerului fluviul curge. În fiecare dimineață, când marea trezește orașul, tânăra Yunhe și tânărul Yu Qiwei își fac apariția pe țărm, umăr lângă umăr. Miroase vag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Cine e și de unde e. Ei îi place să povestească. Replicile pe care le-a repetat bine. Din când în când, se întrerupe, îl observă. E atent. Ea își continuă istorisirea, adăugând, modificând și sărind anumite detalii. Când pomenește de imensitatea Shanghaiului, el i se alătură. Am fost acolo în 1923. La un congres al Partidului, zice el, jucându-se cu creionul și desenând cercuri pe o telegramă. Partidul nostru nu avea decât o mână de membri la vremea aia, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
îi primește lacrimile și îi împărtășește tristețea. Ceea ce-i răpește inima este faptul că descoperă că în poemele lui nu e nici un pic de mânie; în schimb, el laudă felul în care natura îi împărtășește secretele - el acceptă respectuos asprimea, imensitatea și frumuțea naturii. Croitoreasa îmi dă o bucată de cârpă gri, pe care o tai în două petice mari, rotunde. Le cos pe spatele pantalonilor. Croitoreasă îmi sugerează să întăresc materialul. Zice: Fă-l rezistent, ca să poată fi folosit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
rostogolește peste straturile viu colorate. Tot mai mic, tot mai departe. —Un iepure, Traian! Nu, acolo, la dreapta, am spus! Lângă statuia cerbului! La dreapta, nu la stânga... Ochii lui, cu verdele-albăstriu diluat de sticla groasă a ochelarilor, rătăcesc, derutați, În imensitatea ordonată a parcului. —La dreapta?... Unde la dreapta? A, da! Uite-l! —... Când văd iepurași, totdeauna mă gândesc la o figurină de ciocolată, nu la o vietate. Probabil pentru că Îmi plăcea atât de mult când vedeam iepurașii și ouăle de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
o întindere imensă de teritoriu. Zău, generale, fă-mă să înțeleg! La ce i-ar mai folosi prăpăditul ăla de petic de pământ? Ce foloase așa de mari crezi că va avea Rusia din posesia lui? Ce reprezintă el pe lângă imensitatea teritoriului vostru? ― Nimic, Galib efendi! Nimic! Dar cei cinci ani de război ne îndrituiesc să nu plecăm cu mâinile goale. Continuă, pisar! Câinele își ridică botul de pe genunchiul prințului și îl privi în ochi. Manuc își feri privirea. Încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îndreaptă, de parcă o veche, foarte veche glandă, atrofiată la restul ființelor umane, s-ar fi menținut activă și eficace doar la acest popor. Nord, sud, est, vest; puțuri, oaze, drumuri, munți, „pământuri pustii“, râuri de dune, întinderi stâncoase... Tot universul imensităților sahariene părea că se reflectă ca un ecou în adâncul creierului lui Gacel, fără ca el s-o știe, fără să fie pe deplin conștient de asta. Soarele îl surprinse călare pe mehari și se înălță deasupra capului său, tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
la orizont, și, iscodind printre stânci, zări o mică coloană de praf ce se înălța în spatele unui vehicul care înainta, foarte încet, la marginea pustiului de parcă s-ar fi temut să nu piardă protecția dunelor și să pătrundă în neospitaliera imensitate a erg-ului. Sergentul major Malik opri mașina, întrerupse contactul și străbătu cu privirea, fără grabă, necuprinsa întindere, unde s-ar fi zis că o mână de uriaș se distrase semănând pietre negre și ascuțite ce amenințau să-i facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-le în suflet, aproape în subconștient, siguranța că supraveghează un cadavru, ceea ce făcea să le scadă vigilența, fără ca măcar să-și dea seama. în acel moment avea să li se scurgă printre degete ca o fantomă și să dispară înghițit de imensitatea deșertului. Era un raționament logic și era pe deplin conștient de acest lucru, dar chiar când era convins că nu se poate înșela, își amintea de insuportabila căldură pe care trebuise s-o îndure când coborâse în salină, calcula câtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fără să-și mai facă de-acum griji, căci oricum avea destule - dacă pune sau nu piciorul pe un cuib de scorpioni. La vreo trei sute de metri în stânga lui găsi locul potrivit pentru urcuș și, când își iți capul spre imensitatea erg-ului și o ușoară adiere de vânt îi atinse fața, se prăbuși pe nisip, epuizat, binecuvântându-l pe Creator că-i îngăduise să scape din capcana de sare, deși avusese un moment în care fusese pe punctul să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
tuaregii, libertatea este întotdeauna cel mai important lucru. Atât de important, încât nu ne construim case de piatră, pentru că ne sufocăm când simțim ziduri în jurul nostru. îmi place să știu că pot ridica oricare din pereții jaimei mele, să văd imensitatea deșertului de cealaltă parte. Și îmi place să simt cum vântul trece printre trestiile din sheriba - făcu o pauză. Alah nu ne poate vedea când ne ascundem sub acoperișuri de piatră. — Alah ne vede oriunde. Chiar și în cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în amurg, dar care puțea a moarte deși nu mirosea a nimic, căci în aseptica mare de dune până și mirosurile dispăruseră cu o mie de ani în urmă. începuse să dea primele semne de neliniște, prăbușindu-se în fața nesfârșitei imensități a mării de nisip, când problemele nici nu începuseră să se ivească. Pulsul lui bătea acum cu putere când ajungea pe culmile celor mai înalte dune, bătrânele ghourde roșietice și tari ca bazaltul, și nu zărea de cealaltă parte decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
uriașe țări își va găsi nevasta și copiii? Care dintre toți locuitorii ei ar putea să-i dea vești despre ei? Zi de zi, pe măsură ce înainta spre nord, își dădea seama de propria lui nimicnicie, cu toate că nici chiar deșertul, cu imensitatea lui, nu reușise să-i creeze complexe în peste patruzeci de ani de viață. Acum se simțea minuscul, nu în fața măreției pământului, ci a josniciei acelora care îl locuiau, care fuseseră în stare să implice femei și copii într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
gândindu-se la soția lui, la copii și la paradisul său pierdut, lăsând ceasurile să-și urmeze drumul, în așteptarea primei lumini a zorilor, o lumină albastru-verzuie și imprecisă ce începu să se întindă pe cer, îngăduindu-i să admire imensitatea întinderii de apă ce se deschidea în fața lui. Dacă-și închipuise că zăpada, orașul și valurile epuizaseră definitiv capacitatea lui de a se mira, spectacolul pe care răsăritul îl oferi ochilor săi corectă din nou acestă greșeală, căci cenușiul plumburiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
decât femeile. Și câțiva vâslași experimentați. Am fost coborâți până la nivelul oceanului, Într-un mod cam brusc pentru gustul meu, dar am reușit să stabilizez ambarcațiunea și am Început să vâslesc. Ca să mergem unde, spre ce punct din acea neagră imensitate? N-aveam nici cea mai vagă idee, cei care se ocupau de salvare n-o știau nici ei. Am hotărât să mă Îndepărtez doar de navă și să aștept, la o jumătate de milă, să fiu chemat printr-un semnal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și le închise dincolo de zările străvezii. Cumplita realitate mă răpusese și somnul căzut ca o poartă imensă de metal aruncă toate aceste elemente într-un hău încă nedefinit. Orb în povara apăsătoare de gânduri caut să-mi definesc eternitatea în imensitatea criptică a naturii. Pierdut simt până-n cele mai îndepărtate forme dematerializarea mea. Locuiesc între cer și pământ, în vifor de oameni. Mă gândesc că semenii mei au ceva din sălbăticia naturii dezlănțuite. Natura însă iartă prin veșnica sa regenerare. Omul
Prin urmele noptilor ude de primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
pe suprafața coșcovită a lui Nostromo oscilară tăcute în vidul cosmic, căutând prin infinit amăgirea azurie a Pământului familiar. Pe cargou, monstruos agregat de forme voluminoase și de carcase metalice, camere secundare intrară în acțiune, multiplicând unghiurile de vedere, scotocind imensitatea. Oamenii din alte vremi s-ar fi mirat tare să afle că Nostromo remorca prin hăurile stelare o cantitate astronomică de petrol brut, închis în propria rafinărie automată. Până la sfârșitul călătoriei, când remorcherul va intre pe orbită circumterestră, acest petrol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în jurul ei colegii ei își vedeau de lucru la instrumentele lor. ― Revoluție nouăzeci și două de grade deviere tribord, anunță Kane, complet absorbit de activitatea pe care o desfășura. Remorcherul și rafinăria, amândouă solid conectate, operară o rotație, executând în imensitatea spațiului o piruetă majestuoasă. Un fulger gigantic lumină scurt noaptea siderală la pupa remorcherului, atunci când motoarele secundare porniră. ― Orbita ecuatorială integrată, declară Ash. Sub ei mica planetă își urma drumul solidar fără grabă, nebănuindu-i pe intruși. ― Dați-mi citirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și entitatea străină fură uitate deocamndată. Toate problemele anexe, amânate. Importantă era acum procedura de întoarcere în spațiu. Formară instantaneu o unitate, un tot organic. Certurile și părerile personale dispărură în fața dorinței, mult timp reținută, de a se întoarce în imensitatea strălucitoare și deschisă a cosmosului. ― Motoarele principale activate, raportă Ash, care-și părăsise laboratorul pentru aș relua postul pe pasarelă. ― Verificat, confirmă Lambert. ― Secundarele tot nu funcționează, domnule. Ripley se încruntă în fața lectorului de putere situat pe consola ei suspendată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]