3,483 matches
-
Rubinstein (1980), Goldstein (1986). Aceste cercetări vor inspira metodologic și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua în considerare criticile aduse cercetărilor centrate pe noțiunea de agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un efect bidirecțional: conduitele violente sunt favorizate de o îndelungată expunere la TV („marii consumatori” de TV, Gerbner) și de vârsta expunerii, ca și de contextele de viață ale subiecților (cf. Esprit, martie-aprilie, 2003, pp. 119-120). Efectele violenței televizuale: între imitație, dezinhibare, desensibilizare și incubație culturală Evaluarea efectelor violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de violență), imitația (imitarea scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violența televiziuală, relevă faptul că efectul de imitație a actelor violente este scăzut, pentru toate vârstele cuprinse între șapte și 18 ani (sub 5%). Tulburările de somn sunt mai frecvente la vârstele de 7-9 ani (între 10% și 15%) și scad până la 3% la vârsta de 18 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aproximativ constantă pentru toate vârstele, între 9% și 14%, cu un maxim în jurul vârstei de 14 ani. În general, efectele vizionării violenței TV se grupează în două categorii, în funcție de frecvență. Efectele care apar cu o fecvență redusă (3%-15%) sunt: imitația, îndrazneala/curajul și tulburările de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare (20%-45%): indiferența și frica (starea de nesiguranță/groaza). Efectele cu frecvența slabă au o distribuție cvasiuniformă pentru toate vârstele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe care le are violența televizuală asupra comportamentului copiilor. Este vorba despre 1. desensibilizare și nepăsare, 2. frică, 3. creșterea agresivității prin imitare. În studiul prezentat se constată că imitarea violenței constituie un efect slab, în comparație cu celelalte două efecte menționate. Imitația violenței este mai accentuată la băieți (maximum 10%) și se reduce la jumătate, în cazul fetelor (maximum 5%). Așa cum se configura și în modelul psihologic al lui Comstock, nu toți indivizii au același „itinerariu” în fața televizorului. Posibilitatea de a învăța
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
individului. În afara acestor posibilități educative spontane, eterogene, mass-media sunt utilizate pentru realizarea unei educații explicite, a unei acțiuni declarate în mod intenționat ca fiind educativă. Ereditate, mediu, educație Se vorbește foarte mult despre puterea modelului atunci când un copil adoptă, prin imitație, un anumit comportament care i se pare foarte aproape de convingerile lui. Alegerile făcute de către copii nu se fac deloc întâmplător și țin de personalitatea acestora, personalitate care este, de fapt, rezultatul celor trei factori: ereditate, mediu și educație. Toate acestea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
literar, compară drama cu poezia epică și cu lirica, scrie despre opere aflate sub „domnia visului” ș.a.m.d. Îl rețin chestiunile de versificație și cele legate de dificultatea traducerilor de poezie. Interesul îi este captat în mod deosebit de problematica imitației (pe care nu o deosebește de influență), pe acest teren, însă, inventivitatea exegetului căzând în extravaganță. În polemici, ia partea lui Hasdeu și sare ca ars când cineva îi contestă maestrului său vreo teorie. Pe M. Dragomirescu îl zeflemisește, și
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
Ormesson. Primului i se datorează cunoscuta Carte a snobilor, scrisă În 1848. O Întreagă galerie de snobi, clasificați metodic: militari, mici burghezi, clerici, simpli frecventatori ai saloanelor, dar mai ales scriitori, cu toții trec prin baia acidă a satirei sale. Viciul imitației fără discernământ, venerația conformistă a falselor valori sunt biciuite fără milă de cel care știe un adevăr necruțător: că a face literatură Înseamnă cu totul altceva decât a frecventa cluburile „Wattier”, „Almack” sau „White”. Legătura dandysmului cu snobismul e dintre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care știe un adevăr necruțător: că a face literatură Înseamnă cu totul altceva decât a frecventa cluburile „Wattier”, „Almack” sau „White”. Legătura dandysmului cu snobismul e dintre cele mai subtile, deschisă speculației filosofice pe tema autentic/simulacru, unicat/ replică, inovație/imitație. Din această perspectivă o atacă Jean d’Ormesson. „În ambele cazuri, atunci când vom regăsi tema publicului și a prestigiului, e vorba despre distincție. Dar În timp ce snobismul e un demers de agregare, dandysmul presupune segregarea. Nu să faci parte dintr-un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
presă, societăți culturale, teatru, școală, edituri etc.) la vestimentație, de la arhitectură și decorații interioare la coafură și - ei, bine: da - la felul de a face nod cravatei, să fie toate acestea, cum crede (În același spirit conservator) Maiorescu, simple preluări, imitații de suprafață, „vițiu radical”, „neadevăr”, „lustru”, „superficialitate fatală”, „iluzii juvenile”, rod al vanității? Subiect fierbinte, neepuizat nici azi, după atâția ani de la cunoscuta formulare maioresciană. Care Își găsește, de altfel, numeroși precursori, unii provenind chiar din rândul celor ce au
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Contextul” Îi era la Îndemână și s-ar putea spune chiar că el Însuși fusese unul dintre protagoniștii și creatorii săi: Londra discuțiilor aprinse despre relația dintre viață și artă. Susținător al taberei „decadente”, pentru care viața e doar o imitație a artei, Wilde Își concepe romanul ca pe un segment dintr-o bătălie canonică, din Înfruntarea reiterată a „tradiționaliștilor” și a „modernilor”. Om vechi obsedat de „lumea nouă” a ideilor, Wilde conferă mitului faustic al vânzării sufletului În schimbul tinereții veșnice
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
relativa lipsă a aurului din circulație, "argintul fiind folosit mai mult decât aurul în baterea monedelor"489, de asemenea "cantitatea de aur a scăzut în Europa după năvălirile barbare"490, practic tot ceea ce reprezintă monedă și circulație monetară fiind o imitație a sistemului monetar greco roman 491. Este demn de subliniat, în context, rolul important pe care l-a avut sistemul monetar al lui Carol cel Mare, care va sta la baza organizării monetare în toate statele vest europene din secolul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
afla într-o situație similară. Emisiile băncilor, care aveau inițial caracter de certificate, obișnuita asigurare a comerțului en gross împotriva perturbațiilor monetare, iar apoi caracter de mijloc circulant, mai ales în scopuri de remitere interregională, au constituit un stimul pentru imitații și falsificări. Premisa tehnică era apariția încă din secolul al II-lea a industriei hârtiei importate și a procedurii corespunzătoare gravurii în lemn"634. Biletul de bancă inaugurează epoca "banilor blestemați", așa cum îi numește Frédéric Bastiat 635. Autorul citat găsește
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comunice ceva, iar activitățile practice să facă ceva”. Așa cum era de așteptat, tipologiile riturilor magice nu sunt decât rareori convergente. Una dintre cele mai vechi clasificări este cea propusă de A. Lang În Magic and Religion (1901): magia bazată pe imitație, În care partea poate influența Întregul, și magia bazată pe farmece, În care forțele naturii sunt constrânse să Își schimbe acțiunile (apud R. Styers, 2004, p. 82). Într-un text clasic, Hubert și Mauss (1996, pp. 65-76) au Împărțit sistemul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îl reînviau: În 14 iulie 1794, la Rouen, Reims, Cahorts, Angers și În alte părți, machete ale Bastiliei au fost luate cu asalt și dărâmate În aplauzele spectatorilor. Acest eveniment ține de actul religios, care nu mai este o simplă imitație, ci o reluare a actului sacru inițial, din care oficianții și spectatorii extrag virtuți noi (R. Sanson, 1976, pp. 15-16). Comemorarea zilei de 14 iulie, sărbătoare aparținând unui grup social și politic, contestată de alte grupuri, este revalorizată peste timp
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
istovirii forței creatoare, D. afirmă că s-ar afla aici o manifestare pe deplin conștientă, premeditată și dirijată. Astfel, pastișarea romanțelor eminesciene, devenite „ecouri de romanță” (două dintre poemele volumului Comedii în fond poartă chiar acest titlu), nu reprezintă simple imitații, ci sunt „viziuni întoarse”, prelucrări făcute în conformitate cu propriul program estetic. Originalul și copia se confundă doar la suprafață, în realitate ele sunt incompatibile: romanțele se transformă, în spiritul esteticii moderne, în antiromanțe. SCRIERI: Ares și Eros, Iași, 1978; Singurătatea lecturii
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
Vicina și alte cetăți, ceea ce înseamnă Dunărea dobrogeană întreagă și părțile învecinate. Din aceste evenimente și fapte rezultă că, în secolul al XI-lea, după instalarea Imperiului la Dunăre, s-a ajuns la o sinteză în această regiune. Este o imitație a ordinii, a ascultării turcești, de la pecenegi, conform mărturiei temeinice a cronicarilor bizantini, Attaliates și Comnena, crede Iorga. Fără a indica localitățile și ținutul asupra cărora se întindea stăpânirea acestora, este o evidență că pe teritoriul din Paristrion se închegau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
viață (1925), într-o formulă de polemică publicistică elegantă și ferită de excese. O discuție despre snobism ca modalitate de receptare a fenomenului artistic (Snobism literar și artistic, 1925) îl aduce pe Cezar Petrescu pe același teren al acuzei la adresa imitației motivate teoretic de „școală”, a „rețetarului” aplicat mecanic, autorul reluând cu vehemență teoria maioresciană a formei fără fond. Încă din primul număr, Pamfil Șeicaru are în vedere, în articolul Clasicismul proletariatului, cartea cu același titlu a lui H. Sanielevici, dedicată
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
poeților și prozatorilor spre trecutul istoric, spre creația populară, spre peisajul natural și social al țării. Îndrumarea literaturii spre istoria națională și spre poezia populară nu-și are numai o evidentă justificare estetică, ci și o implicită intenție patriotică: „Dorul imitației s-au făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este, mai ales, covârșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de sub teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! Că sunt numai traducții
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
se găsesc în poziția respectivă. Exclusivitatea în realizarea unui produs, ceea ce s-ar traduce în posibilitatea unică de combinare de resurse valoroase, poate să fie și rezultatul unei reglementări de natură legală, cum ar fi brevetarea (patentarea). Inimitabilitatea resursei. Problema imitației implică două aspecte relativ diferite: imitația propriu-zisă și substituibilitatea. Dacă resursa este inimitabilă, atunci poate fi utilizată atât valoarea, cât și raritatea sa, în termenii definiți anterior. O resursă este considerată inimitabilă dacă un concurent nu poate intra în posesia
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în realizarea unui produs, ceea ce s-ar traduce în posibilitatea unică de combinare de resurse valoroase, poate să fie și rezultatul unei reglementări de natură legală, cum ar fi brevetarea (patentarea). Inimitabilitatea resursei. Problema imitației implică două aspecte relativ diferite: imitația propriu-zisă și substituibilitatea. Dacă resursa este inimitabilă, atunci poate fi utilizată atât valoarea, cât și raritatea sa, în termenii definiți anterior. O resursă este considerată inimitabilă dacă un concurent nu poate intra în posesia ei într-un interval de timp
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
acestuia. În acest sens, imaginea apare ca fiind o resursă valoroasă și rară, dat fiind faptul că timpul selectează o minoritate a firmelor ce concurează la un moment dat într-o industrie. Problema inimitabilității îmbracă forme specifice asociate acestei strategii. Imitația este dificilă, în principal, din două motive: a) imitarea unei resurse poate să fie ilegală, ceea ce induce costuri de penalizare sau, in extremis, eliminarea rezultatului utilizării resursei, materializat de regulă, într-un produs; b) „rejectarea” produsului bazat pe imitație de către
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
strategii. Imitația este dificilă, în principal, din două motive: a) imitarea unei resurse poate să fie ilegală, ceea ce induce costuri de penalizare sau, in extremis, eliminarea rezultatului utilizării resursei, materializat de regulă, într-un produs; b) „rejectarea” produsului bazat pe imitație de către consumatorul care preferă „originalul”, în ipoteza că utilizarea resursei respective poate fi identificată și recunoscută în produsul final. „Varianta de rezervă” o reprezintă contrafacerea sub diferite forme, începând cu cea abilă, care evită cu precizie constrângerile legale și utilizează
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
posibilă din primul moment al demonstrării viabilității ideii. Sistemul democratic actual, ca de altfel întreaga societate, încurajează transferul de informații, competențe individuale și organizaționale, ca și cel al resurselor, într-un joc liber al cererii și ofertei. Acest transfer accelerează imitația și reduce intervalul de timp în care majoritatea resurselor pot fi considerate rare. O excepție notabilă o reprezintă istoria și reputația unei mărci. În acest context, al fragilizării celor două atribute, se pune problema apărării lor în cazul unei situații
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]