1,160 matches
-
un roi de maimuțe nevăzute i-ar fi scormonit întruna ochii și mintea și și-ar fi aruncat una alteia creierul nebunului, ca pe o minge. Ardea acum mocnit, nu ca atunci, doar mâinile, care aveau un tremur continuu, aproape imperceptibil, și ochii, care aruncau din când în când scântei, îl trădau oarecum. Era clar că era ceea ce psihiatrii ar numi bolnav mental. Privindu-l, mi se părea că contemplu însuși răul, dar nu prin ființa firavă și îndoielnică a victimei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a sărutat pe buze. A fost un sărut lipsit de semnificații la prima vedere, scurt, fugar, ca o mângâiere. S-a retras apoi în tăcere. El a deschis ochii, surprins de liniștea ce îi împresura. A privit-o zâmbind aproape imperceptibil. Ea era ca încremenită în așteptarea reacției lui. Nu s-a așteptat la ce a urmat. I-a cerut să stea și ea cu ochii închiși, cu brațele pe lângă corp, nemișcată. A sărutat-o în același fel și s-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pufăie, murmură, gînguresc, cîntă și chiar se stropșesc uneori unele la altele... explicația mea venea însă prea tîrziu, Domnișoara ri dori să fie iubită, palpată, strînsă în brațe, acoperită cu vorbe, mușcată, sărutată minuțios și pătrunsă pe acel fond muzical imperceptibil, goală printre cărți, întinsă între două mormane de cărți... Faptul că dintr-un moment în altul ar fi putut să intre în librărie un vizitator sau chiar să se întoarcă domnul Bernard nu o inhiba pe Domnișoara ri, dimpotrivă, o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Urcați repede, Bernard, camera dumneavoastră preferată a plîns în absența dumneavoastră.” Cînd prelua cheia din mîna doamnei Warnotte, lui Bernard i se mai oferea un ultim semn de afecțiune. înmînarea cheii se făcea întotdeauna printr-o atingere fizică, uneori aproape imperceptibilă, între cele două mîini, mîna care întindea cheia și mîna care primea cheia, cu un transfer reciproc de tandrețe... În acel început de octombrie, însă, Bernard nu se aștepta ca tot acest ritual să fie bulversat cu violență de o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ce-și plimbau dulăii tărcați prin acest scurt defileu al unor vile mai impozante decât cele ale unor vânzători de sclavi. O dată cu taximetrul înainta și-o maree a abjecției, crimei și marilor semne din soare, stele și lună. Has-Satan mișca imperceptibil din cap, salutând demonii fiecărei străduțe bucureștene pe care o străbătea și care ieșiseră, zburlindu-și făpturile și prezentându- i onorul. La primul rond de la Șosea, reindentifică înduioșat fostul loc de scaldă, unde, odinioară, birjarii și vizitii bucureșteni își executau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care viața mea căra gunoi cu spinarea..." Când însă Gabi cel Norocos întredeschise maxilarele pentru a pentru a numi exact întîmplarea ce le adusese celor încolțiți salvarea, maxilarele le deschise, dar de la locul său din dreptul portbagajului, necunoscutul avu un imperceptibil gest de nerăbdare. Străinul își pocni degetele. 66 DANIEL BĂNULESCU rondului de flori, plasat taman între Muzeul Partidului Comunist Român și Muzeul de istorie naturală "Grigore Antipa". Se amuză o clipă, închipuindu-și care dintre ele ar fi cuprinse de-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își frână înaintarea, agățîndu-se Capitolul 5 ZIUA ÎNTÎI: "SĂ NU-ȚI FACI CHIP CIOPLIT!" gura cusută, să nu-și închipuie că Eriniile îi împinseseră, între cearceafuri, cine știe ce fetișcană incultă.. De aceea, scotocind din răsputeri în semnificația operei Savantului își strânse, imperceptibil, o gleznă trandafirie sub șezut, așa cum intuia că-i ședea cel mai bine, și-l întrebă: - Să fie oare creativitatea sau gândirea mistică... singurul vehicol și singura bucurie... care ne poartă, pe noi, oamenii, către universurile paralele?... Pesemne întrebarea ei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tot și nu mai reușeam să respir... ...Le-au deschis. Și-am năvălit în aglomerația dinăuntru, cu atâta înflăcărare că nu numai c-am izbutit să nu mă mai prindă ușa aia grețoasă, ba chiar am reușit să-mi mișc, imperceptibil, un cot. În rest, liniște și pace. Adică nu chiar liniște. Fiindcă de aici începe straniul... ...Ăl de conduce metroul a luat microfonul și ne-a strigat prin stație, nouă, celor din vagoane: "Atențiune! Mă numesc Anghel Raicopol. Și pentru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și-a strecurat palma în mâna lui și a început s-o strângă cu înfrigurare. În clipa aceea, pentru Laur toate necazurile au dispărut în neant. Un timp care i se păru viu se instală între cei doi; își uneau imperceptibil umerii încordați, se apăsau și stabileau ce să facă. Totul dispăruse între cei doi și-i învăluise într-un singur ghem care se desfășura de aici înainte neașteptat de lin. Căutările lor erau de- acum zadarnice, se găsiseră! Flora se
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
o neliniște de fatalitatea ființei mele. Oare voi mai putea viețui după astfel de probleme, voi mai putea continua să trăiesc după astfel de viețuiri? Oare ceea ce trăiesc eu e viață, sau un vis absurd, o exaltare reverică îmbrăcată în imperceptibile melodii transcendente? Nu se țese în mine fantezia grotescă și bestială a unui demon și nu este neliniștea mea o floare din grădina unei ființe apocaliptice? Toată demonia acestei lumi pare a se fi concentrat în neliniștea mea, amestec de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
așa ca și când gura i s-ar fi-ncrețit spre sărutare. Dar acum se stârni * mândria lui veche... El recăzu în răceala și impasibilitatea sa... - Să vedem... zise el... Îi era somn de osteneală și poate că această oboseală îl făcea imperceptibil pentru nouă dureri și nouă delirii... - Haide, zise ea, să ieșim de - aici... Ea-i legă ochii... și ieșiră iute în aerul cel rece a nopții de iarnă. Afară aștepta o sanie a cărei cai băteau pământul de nerăbdare... Cezara-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acum neutilizată”2. Firește că acest proces de reciprocă internalizare, confluență lăuntrică și emergență solidară dintre fenomenalitate și fenomen este invizibil, mai cu seamă atunci când spectrul căutărilor noastre nu depășește hotarele lumii. În exterioritatea distantă a lumii, patosul Vieții rămâne imperceptibil. Dar orice revelație a fenomenalității trimite dinspre apariția lucrurilor către autorevelația primară, continuă a Vieții: numai Viața dă inteligibilitate suitei disparate de impresii originare, similare multiplelor iviri ale clipei, abia apoi scufundate în succesiunea cronologică a trăirilor conștiinței. Impresia originară
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
regulilor. Având în vedere cunoașterea limitată a omului, legislația nu poate prevedea toate evenimentele și cazurile precedente sunt necesare pentru a suplimenta legislația. Dreptul cutumiar poate funcționa alături de legile oficiale, pentru că, în ciuda ipotezei invariabilității, ea se poate adapta în mod imperceptibil la alte circumstanțe. De asemenea, societatea organică nu ar putea supraviețui dacă legile ei ar fi codificate, întrucât și-ar pierde flexibilitatea. Odată creat un cod de legi, nu se mai poate păstra aparența stagnării, iar societatea organică se dezintegrează
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tăcută este numită de cercetători „subvocalizare” și s-a remarcat că ea se manifestă fie în timpul citirii, fie în timpul memorării. Fără să fie mereu conștient, adultul procedează la fel, dar subvocalizarea este atât de bine interiorizată, încât mișcarea buzelor este imperceptibilă. La ce este bună această subvocalizare? Oare este ea o rămășiță a unui vechi obicei de a citi cu voce tare la școală și care de-acum nu mai slujește la nimic sau este un mecanism util memorării? Cu ajutorul unor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nerepetate (fără reintroducerea în urnă a individului extras), formula devine: (4) unde, reamintim, cu N am notat volumul populației. Dat fiind că această mărime întrece mult efectivul eșantionului, n, radicalul raportului este un factor ce corectează de o manieră aproape imperceptibilă valoarea lui e obținută în cazul precedent. Deci apariția efectivului populației în formula (4) nu introduce, propriu-zis vorbind, acest efectiv în calculul reprezentativității. În cazul eșantionării prin stratificare, vom presupune că populația este împărțită în s straturi, de mărime N1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lumină difuză și senină. Satisfacția suveranului era vizibilă, se uita la Tommaso cu recunoștință, fiul ar fi avut drept consilier un cardinal italian și tot un italian ar fi pus ordine în topografia Regatului. Se înfioră și cu un surâs imperceptibil: mama o să fie fericită. Dacă mamele noastre ar mai trăi, -spuse purtat de emoție, dragă fra'Tommaso, aș chema-o pe-a ta la curte și le-aș pune pe amândouă față-n față. Tommaso tresări, durerea de cap îl
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
groase nu reușeau să le ascundă nici lor vârsta morții. Mai ușor de desenat se dovediră ceilalți, care se iviseră de curând și care minunau trecătorii prin faptul că reușeau să stea nemișcați ore în șir. Aveau doar o înclinare imperceptibilă a capului și aținteau cu privirile chipul celui care își plătise banul de pe un mal pe celălalt, pentru a-l ține minte. Erau îmbrăcați cu pelerine negre, cu gulere înalte la fel de negre și care se uneau cu părul ca pana
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și să descompună țesuturile s-au evaporat și au lăsat o mumie vegetală îmbălsămată. Gaittany, constatând satisfacția lui Saferian, făcu din mână un gest de elogiu cu semnificația "v-am spus că Ioanide e plin de spirit", apoi, semnalând mișcarea imperceptibilă de persiflare a gurii lui Pomponescu, care avea aerul să spună că Ioanide bate câmpii, întrerupse parabola degetelor și moderă zâmbetul. Arhitectul își turnă în ceașcă un ceai de culoarea rozei, limpede ca un alcool, și aruncă în el cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a o moraliza, și el însuși aici, la câțiva pași de Elvira, ședea de vorbă cu Sultana. Aducîndu-și aminte de Tudorel, arhitectul ieși repede din odaie și trecu în birou, unde băiatul îl aștepta, întîmpinîndu-l, i se păru, cu o imperceptibilă ironie. Tudorel fu repede concediat și invitat să vină după masă. Întors în camera sa, Ioanide fu oarecum mirat de a regăsi pe Sultana, într-atît gândurile îl absorbiseră cu totul. Considerând nedelicată prezența fetei în aceeași casă cu Elvira, arhitectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Mai era în perspectivă încă un post, și Suflețel trebuia să se resemneze. FeIonia lui Hagienuș era într-adevăr foarte curioasă, și ea se explica prin motive aproape imponderabile, ce scăpau deocamdată vigilenței victimei. Când Pomponescu ieșise de la Saferian, fusese imperceptibil atins de rămânerea lui Suflețel, pe care o interpretă ca o indiferență față de persoana sa, în ipoteza mai cu seamă a ministeriatului. Gestul i se păru astfel, în comparare cu zelul celor care îl însoțise, în frunte cu Gulimănescu. Acesta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că reuniunea era foarte reușită, patronă cu bună dispoziție servirea celui de-al doilea fel de pe meniul său, anume: Sterlet grillé au beurre d'anchois. Gonzalv Ionescu făcu notă discordantă, cerând din nos specialites roumaines: ciorbă de potroace. Gaittany strâmbă imperceptibil din nas la oroarea de a mânca seara ciorbă, nu zise cu toate astea nimic și, făcând elogii cu mâinile în jurul farfuriei sale, ceru adeziunea celorlalți la cega pe grătar, Smărăndăchioaia dădu ghes lui Smărăndache să spună chestia cu găina
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu aerul cel mai rezonabil din lume. - Să le închizi? se miră arhitectul. De ce? Atât era de obișnuit să doarmă în aer deschis, încît nu bănui, în ingenuitatea lui, că alții nu fac la fel. Indolenta îl privi cu o imperceptibilă surpriză. - Să dormim în frig? Dar răcim! Ioanide nu ripostă nimic și Indolenta obtură dormitorul. Arhitectul nu dormi bine peste noapte, avu senzația că se află într-o etuvă, și chiar apropierea fierbinte a Ioanei îl irită. Se sculă mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nu voi să suporte privirile ei stupide de înțelegere. Gustul de lucru îi pierise cu desăvârșire. Iritat, merse și se plimbă prin curte. Când se întoarse, Indolenta dormea cu fața spre perete pe largul divan și scotea pe nări un imperceptibil sforăit, care lui Ioanide, nevrozat, i se păru înspăimîntător. Dezbrăcîndu-se, se culcă și adormi. A doua Bietul Ioanide zi dimineața, când se sculă, era singur pe divan. Asta-l făcu să-și aducă aminte de întîmplare. Cum, Indolenta nu vine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care le frecventa Hangerliu oamenii se fereau de expresiile mai metaforice din snobism, în familia Hangerliu vulgaritatea era cultivată ca o petrecere de un risc delicios. Cu toată bădărănia lui în gesturi și în vorbire, Hangerliu avea o margine secretă, imperceptibilă omului fără uzul lumii. Dacă Max își permitea să se dea de-a dura în fotoliu, nu-și îngăduia să întrerupă vorba prințesei. Râsul său imbeciloid răsuna numai după ce nunțiul papal comisese o îngerească glumă. Hangerliu știa până unde să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru alții. Tot greul organizației apasă pe umerii lui, el aleargă, el se expune, ceilalți stau în umbră. Pe urmă, el se poartă astfel ca tinerii de sub conducerea lui să nu sufere nici o consecință, îi ferește de riscuri... - (Cu o imperceptibilă ironie, exprimată printr-o seriozitate extremă.) E un om leal! - (Fără a prinde ironia, înflăcărată). Da, tată, își pierdeziua și noaptea, aleargă în toate părțile, aproape nu mănâncă. G. Călinescu - Tu mi-ai vorbit de vitejie. Până acum înțeleg doar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]