2,622 matches
-
nu o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracțiuni de genocid, contra umanității și de război ori o hotărâre a unei instanțe penale naționale/ internaționale privind constatarea caracterului criminal al acestor organizații. Prin urmare, soluția legislativă de completare a normei de incriminare cu categoria persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe introduce o nouă variantă normativă distinctă de cea reglementată la art. 5 anterior modificării și este o măsură legislativă adecvată și necesară într-o societate
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
săvârșit infracțiunea, prin aplicarea sancțiunii corespunzătoare, prevăzute de legea penală, și din obligația persoanei în cauză de a executa sancțiunea aplicată. Curtea a mai reținut că dintre principiile care guvernează răspunderea penală prezintă relevanță din perspectiva prezentei analize principiul legalității incriminării și a pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 1 din Codul penal, potrivit căruia faptele care constituie infracțiuni și pedepsele aplicabile în cazul săvârșirii lor sunt prevăzute prin legea penală. Același principiu se regăsește, indirect
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
din Convenție. ... 105. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate completează, într-o manieră nepermisă, obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 369 din Codul penal - Incitare la violență, ură sau discriminare, Curtea reține că normele de incriminare din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și al Legii nr. 157/2018 (chiar și în forma lor în vigoare în prezent) constituie norme penale cu caracter special în raport cu prevederile art. 369 din Codul penal, care este
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
dar stabilesc, totodată, și fapte care constituie infracțiuni (cum sunt infracțiunile reglementate de legislația vamală, fiscală etc.). Astfel, art. 1 alin. (1) din Codul penal stabilește că „legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni“, motiv pentru care în absența unei incriminări nu se poate vorbi de o lege penală. De aceea, înțelesul noțiunii de „lege penală“ consacrat la art. 173 din Codul penal are în vedere și alte acte normative care prevăd fapte ce constituie infracțiuni, legiuitorul urmărind să facă legătura
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
cetățeni români, prevăzute la art. 6 din Constituție, Curtea reține că dispozițiile legale criticate constituie măsuri concrete de asigurare și protejare a dreptului la identitate al minorităților naționale, și nu o încălcare a acestui drept. ... 110. Per a contrario, lipsa incriminării faptelor prevăzute în cuprinsul textelor criticate nu asigură egalitatea și nediscriminarea celorlalți cetățeni români în raport cu minoritățile naționale, câtă vreme aceste fapte constituie tot atâtea amenințări, de o gravitate majoră, la adresa valorilor și principiilor democrației, respectiv la adresa
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
1 alin. (5) coroborat cu art. 23 alin. (12) din Constituție și la art. 7 din Convenție, atât Curtea Constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au reținut că art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), prevede că legea penală trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
Donald Trump, ci de un președinte-ales Donald Trump, iar după 20 ianuarie 2017, de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Trei ipostaze cu obligații diferite. Că un conservator ca Antonin Scalia - fost judecător la Curtea Supremă, admirat de Trump - s-a opus incriminării prin lege a arderii steagului ar fi trebuit să-l facă pe Trump să-și calibreze atent reacțiile în legătură cu cei care își exercită astfel un drept garantat de Primul Amendament. Ultimul sondaj de amploare în legătură cu acest subiect a fost efectuat
Arderea steagului și țara care își pune singură ștreangul de gât () [Corola-blog/BlogPost/338111_a_339440]
-
și supraveghere neconvingătoare și orientate sectorial, în strânsă și greu de separat corelație cu corupția la nivel de autoritate statală și administrativă. Este, desigur, sentimentul unui cetățean oarecare, îngrijorat și devenit mai neîncrezător pe zi ce trece, și nu o incriminare care ar pretinde probe. Dar, în cele din urmă, efectele sociale în care includ și mentalul colectiv sunt cele care contează pentru orice cetățean și comunitatea căreia îi aparține și abia apoi calea pe care se ajunge la ele. O
O mână nevăzută mi-a crescut tariful la taxi și mi-a scăzut flacăra la aragaz. Efectul pe care Hexi Pharma l-a avut asupra mea () [Corola-blog/BlogPost/337785_a_339114]
-
piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze.“Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spune Paul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era evidențiat de masca unui bătrân
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
pe drumurile publice este incriminată numai atunci când conducătorul auto s-a aflat sub influența substanțelor psihoactive la momentul conducerii. Instanța supremă a constatat că în Codul penal nu este definit înțelesul sintagmei „aflată sub influența“, regăsită în norma de incriminare, ceea ce înseamnă că expresiei supuse analizei i s-a atribuit sensul regăsit în vorbirea curentă, în care substantivul „influență“ desemnează, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, acțiunea exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând duce la schimbarea
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
standardului de probă, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal, în raport cu principiul minimei intervenții a legii penale. Pentru a ajunge la acest punct este necesar mai întâi să se stabilească înțelesul textului de incriminare, respectiv înțelesul sintagmei „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive“. Dacă s-ar accepta interpretarea conform căreia persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive este persoana care a consumat astfel de substanțe (prin ingerare, inhalare sau introducere în corp în
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
analiza probelor biologice), nu se poate concluziona că acesta se află sub influența acestor substanțe, atât timp cât nu îi sunt afectate capacitățile psiho-fizice, iar aptitudinea de a conduce nu este diminuată. Sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare presupune, în mod necesar, atât prezența în organism a substanțelor psihoactive la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, cât și afectarea funcțiilor fizice și psihice ale conducătorului auto, având ca rezultat influențarea comportamentului acestuia și a abilităților de a conduce
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
a abilităților de a conduce. Deși textul în discuție incriminează orice conduită ilicită de conducere a unui vehicul ulterior consumului de substanță psihoactivă, indiferent de cantitatea ingerată, având în vedere că subiectul activ desfășoară o activitate cu risc permis, normată, incriminarea nu poate subzista dacă se constată că subiectul activ nu se afla sub influența substanței ingerate. ... 55. Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Timiș și Judecătoriile Babadag, Brașov, Făgăraș, Hârșova, Întorsura Buzăului, Măcin, Medgidia, Motru, Sfântu Gheorghe, Târgu Bujor și Târgu
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că „(...) noțiunea de substanțe psihoactive, definită clar și previzibil prin art. 241 din Legea nr. 187/2012, nu presupune o restrângere a sferei de aplicare a normei de incriminare la categoria de substanțe la care face referire Legea nr. 194/2011, ci sfera noțiunii de substanțe psihoactive cuprinde și substanțele prevăzute în conținutul legilor speciale nr. 143/2000 și nr. 339/2005, în această categorie fiind incluse atât substanțele stupefiante, cât și
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge [art. 336 alin. (1) din Codul penal] sau aflată sub influența substanțelor psihoactive [art. 336 alin. (2) din Codul penal]. ... 68. Din conținutul normei de incriminare se observă că spre deosebire de infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, în cazul infracțiunii de conducere sub influența altor substanțe, legiuitorul nu a prevăzut un minim al concentrației de substanțe psihoactive, drept cerință esențială a elementului material al laturii
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
substanțe psihoactive, drept cerință esențială a elementului material al laturii obiective. ... 69. Față de această modalitate diferită de reglementare, deși alcoolul este considerat de legiuitor tot o influență de natură a pune în pericol relațiile sociale ocrotite prin norma de incriminare, în practica judiciară nu s-a pus problema necesității dovedirii în concret a alterării capacității de a conduce vehiculul ca urmare a consumului de alcool, fapta fiind tipică ori de câte ori se constată existența îmbibației alcoolice prevăzute de lege
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
de alcool, fapta fiind tipică ori de câte ori se constată existența îmbibației alcoolice prevăzute de lege. ... 70. Lipsa prevederii de către legiuitor a unei concentrații minime de substanțe psihoactive în organism și repetarea cuvântului „influență“ în conținutul textului de incriminare nu sunt de natură a justifica opinia contrară, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal. ... 71. Dimpotrivă, opțiunea legiuitorului de a nu institui un prag valoric prin care să diferențieze răspunderea penală de cea contravențională
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
la concentrația/cantitatea de substanță consumată, reprezintă o modalitate de eludare a voinței legiuitorului, care a ales să dea relevanță penală consumului indiferent de cantitatea sau concentrația de substanță psihoactivă constatată în organism. ... 73. Inserarea cuvântului „influență“ în conținutul textului de incriminare nu are aptitudinea de a restrânge sfera de aplicare a normei de incriminare doar la ipotezele în care conducătorului auto îi erau modificate, la data depistării, abilitățile de a conduce autovehiculul, deoarece, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, substantivul „influență
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
care a ales să dea relevanță penală consumului indiferent de cantitatea sau concentrația de substanță psihoactivă constatată în organism. ... 73. Inserarea cuvântului „influență“ în conținutul textului de incriminare nu are aptitudinea de a restrânge sfera de aplicare a normei de incriminare doar la ipotezele în care conducătorului auto îi erau modificate, la data depistării, abilitățile de a conduce autovehiculul, deoarece, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, substantivul „influență“ are semnificația de „acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
perceptibile asupra conducătorului auto fapta nu este tipică, face ca regimul răspunderii pentru persoanele care conduc, deși au consumat substanțe psihoactive, să fie mai blând decât în ipoteza consumului de alcool. Or, această interpretare nesocotește atât forma, cât și rațiunea incriminării, deoarece, din analiza elementelor constitutive ale infracțiunii, rezultă că maniera actuală de incriminare a consumului de substanțe psihoactive în contextul conducerii de autovehicule pe drumurile publice relevă toleranță zero a legiuitorului pentru astfel de fapte. ... ... VII. Punctul de vedere al
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
persoanele care conduc, deși au consumat substanțe psihoactive, să fie mai blând decât în ipoteza consumului de alcool. Or, această interpretare nesocotește atât forma, cât și rațiunea incriminării, deoarece, din analiza elementelor constitutive ale infracțiunii, rezultă că maniera actuală de incriminare a consumului de substanțe psihoactive în contextul conducerii de autovehicule pe drumurile publice relevă toleranță zero a legiuitorului pentru astfel de fapte. ... ... VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
detectabile în organism chiar și după epuizarea efectelor specifice. ... 90. Instituirea unei prezumții absolute cu privire la afectarea capacității de a conduce, dedusă din faptul conex al identificării substanțelor psihoactive în probele biologice (indiferent de concentrație), ar echivala cu o incriminare implicită și indirectă a consumului de substanțe psihoactive, contrară politicii penale a statului pe acest subiect. Având în vedere că majoritatea substanțelor psihoactive sunt depistabile în sânge sau urină o importantă perioadă de timp după momentul consumului și după momentul
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
fiind aplicată dincolo de aria sa legală, conduce la crearea unei situații defavorabile persoanei acuzate. ... 97. Mai mult, sintagma „având în sânge“ nu este identică, sub aspectul conținutului, cu sintagma „aflată sub influența“. ... 98. Nu în ultimul rând, dacă rațiunea incriminării, în optica legiuitorului, a fost aceea de a exista o identitate de raționament (sub aspectul conținutului condiției) între condiția de la alin. (1) al art. 336 din Codul penal „o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
336 din Codul penal „o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“ și condiția de la alin. (2) al aceluiași articol „persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive“, atunci și textul normei de incriminare trebuie adaptat în consecință. În această ordine de idei, pentru a doua ipoteză, ar fi trebuit să se prevadă doar condiția prezenței acestor substanțe psihoactive în sânge. ... 99. Practica medico-legală relevă că diagnosticul stării sub influența unor substanțe psihoactive se
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
în care acestea produc efecte asupra unei persoane, afectându-i, dincolo de orice îndoială rezonabilă, capacitatea concretă de a conduce. ... 100. Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu - Facultatea de Drept a opinat în sensul că, așa cum este redactată norma de incriminare din art. 336 alin. (2) din Codul penal, simplul consum de substanțe psihoactive nu este apt să determine prezumția absolută a existenței influenței capacității de a conduce un vehicul, ci este necesar a se dovedi, în fiecare caz în parte
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]