1,094 matches
-
Sprüche, Sanskrit und Deutsch herausgegeben von O.B., II. Auflage, 1870-1873) și a antologiei lui Paolo Emilio Pavolini (Mille sentenze indiane, Sansoni, Firenze, 1928) în ce excelează sub raportul literar maxima indiană față de cea occidentală, în două articole: La gnomica indiana (în: "Nuova Antologia", sept. 1921; retip. în: India, Pensiero e Azione, Milano, 1944, p. 189-202) și Gl'Indiani maestri di bei detti (în: Sette saggi indiani, N. Zanichelli, Bologna, 1938, p. 107-121). Dar nici C. Formichi nu încearcă să-i
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care s-ar putea chema panindiană", zice, cu privire specială la yogă, M. Eliade, Le tecniche dello Yoga, 1952, Einaudi, p. 28), care unește, sincretistic, diversele sisteme de gîndire, pe deasupra secolelor și mileniilor, și care acordă o fizionomie aparte gnomicii indiene în raport cu gnomica occidentală. Nu înțelegem prin această afirmație să ieșim în afara datelor istoriei, ci, rămînînd pe terenul ei, să-i deslușim sensurile fundamentale cu privire specială la maximă. A schița, pe baza celor de mai sus, această linie monocromă a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fundamentală poate da oarecum unitate întregii spiritualități indiene și poate constitui, cu atît mai mult, specificul gnomicii indiene, oricărei epoci ar aparține. Nu-i de mirare, atunci, că această dorință de "eliberare", de smulgere din lumea fenomenică străbate toată lumea spirituală indiană, în decursul întregii sale evoluții istorice, unificînd epocile, care par a nu fi existat. De aici, pentru cercetătorul istoriei Indiei și culturii sale, acea impresie de încremenire cronologică, de staticism, de atemporalitate, care nu rar a fost pusă în contrast
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
minte îndemnul din Glosa eminesciană: Nu spera și nu ai teamă (v. 5) care ne arată că Eminescu, în această compoziție poetică, se situează cu totul în afara spiritualității creștine, bazată pe Speranță, și se încadrează, cum e evident, în cea indiană. Este o atitudine statornică din partea poetului, ceea ce, cum nădăjduim să o demonstrăm cu altă ocazie, ne face să ne îndoim în parte de convingerile "creștine", ce îi sînt de obicei atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ovidiana. Recherches sur Ovide, publiées par N. I. Herescu, Paris, 1958, pp. 406-411. Ovidio fu relegato per la sua opposizione al regime augusteo?, "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 1, Romae, 1958, pp. 97-252. Due pessimisti romantici sotto l' influsso del pensiero indiano antico, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 4, 1958, pp. 39-52. 1959 Intorno alle cause dell' esilio di Ovidio a Tomi, "Atti del Convegno Internazionale Ovidiano" (Sulmona, maggio, 1958), I, Roma, 1959, pp. 29-47. 1960
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
data apariției articolului reușește să adune informații despre 116 laboratoare din Statele Unite și Canada (cel al universității din Montreal). Observăm din datele culese de Garvey că marja de variație a sumelor de pornire destinate înființării laboratoarelor este apreciabilă, între 100 (Indiana St. Normal) și 5000 de dolari americani (McGill University, Montreal). Autorul înregistreză în rândul laboratoarelor și pe cel înființat de către William James la Harvard pentru a servi nevoile învățământului între anii 1874 și 1876, extins de Hugo Münsterberg în 1892
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
anul înființării și cel al publicării primului articol despre un anumit laborator. Astfel, laboratorul înființat de către J.M. Baldwin în 1890 la Universitatea din Toronto apare într-o publicație abia în anul 1893, cel înființat de către L. Bryan la Universitatea din Indiana în 1888 apare publicat abia în 1892, pentru a enumera doar două cazuri. Incertitudinea locului laboratorului lui Gruber se manifestă doar în privința anului 1893, însă trebuie să ținem cont de faptul că anunțarea înființării apare spre sfârșitul anului. Redăm în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Rusia 6 1886 Alfred Lehman Universitatea din Copenhaga Danemarca 7 1887 James McKeen Cattell University of Pennsylvania Statele Unite 8 1887 Hugo Munsterberg Albert-Ludwigs-Universität Freiburg Germania 9 1887 Georg Elias Nathanael Müller Georg-August-Universität Göttingen Germania 10 Ian 1888 William Lowe Bryan Indiana University Statele Unite 11 Sept 1888 Joseph Jastrow University of Wisconsin-Madison Statele Unite 12 1889 Edmund Clark Sanford Clark University Statele Unite 13 1889 William Noyes McLean Asylum in Waverley, Mass. Statele Unite 14 1889 sept. Harry Kirke Wolfe University of Nebraska Statele Unite 15
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Mihai Eminescu face apropieri între texte poetice eminesciene și scrieri indiene, dar se menține în spațiul intertextualității. Se pare că nu a avut timpul necesar să acceadă în intratextu alitatea eminesciană, unde ar fi identificat aspecte frapant de asemănătoare celor indiene. Ceea ce dorim să subliniem este faptul că intertextul se leagă de intratext, "complexele" invocate anterior oferă solul prielnic pentru ca, din semințe exogenetice să se nască noutăți endogenetice. Această a doua parte a prezentei lucrări ajunge la ideea existenței a patru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
La început, a fost G. Călinescu, în ale cărui pagini privitoare la literatura indică este formulat asertiv că: "întâia cunoștință despre budism o are poetul, nici vorbă, din Schopenhauer" (Călinescu: 1999, 333). Criticul trece relația dintre creația eminesciană și cea indiană la "alte literaturi" (Călinescu: 1999, pp.333-338). De altfel, jumătate din studiile eminescologice pornesc de la sau punctează undeva în cuprinsul lor o aserțiune călinesciană pe care doresc să o contraargu menteze. Așa se întâmplă și cu aprecierile pe care G.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
of communicative action, Beacon, Boston, 1984. Hartmann Nicolai, Estetica, ed. Univers, București, 1974. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995. Heidegger Martin, Repere pe drumul gândirii, ed. Politică, București, 1988. Heidegger Martin, The basic problems of phenomenology, Indiana University Press, Bloomington, 1982. Hobbes Thomas, Leviathan, Oxford University Press, Oxford, 1996. Ingarden Roman, Selected Papers in Aesthetics, Philosophia Verlag, München, 1985. James William, Pragmatism: A New Name for some Old Ways of Thinking, Harvard University Press, Cambridge MA, 1975
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Apărut: 2011 • Format 12,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Martin Heidegger, The basic problems of phenomenology, Bloomington, Indiana University Press, 1982, p. 159. 2 Jean-Paul Sartre caracteriza în manieră categorică latura pre-reflexivă a conștiinței ca fiind "singura modalitate posibilă a unei conștiințe a ceva", Being and Nothingness, Philosophical Library, New York, 1956, p. 20. 3 G.H. Mead, Mind, Self
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
op. cit. (cf. Marrou, op. cit., p. 391). 13. Vezi mai ales Platon, Opere, vol. V, Editura Științifică, București, 1986, ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția. Detalii despre curriculumul akademic pot fi găsite la: R.S. Brumbaugh, Plato’s Mathematical Imagination, Indiana University Press, Bloomington, 1954; W.F.C. Guthrie, Twentieth Century Approaches to Plato, University of Cincinnati, Cincinnati, 1963; L. Robin, La Republique (în Platon, Œuvres complètes, vol. I, Pléiade, Paris, 1963); J. Adam, The Republic of Plato, Londra, 1902. 14. Termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dewey înțelegea „activități tehnice”, „abilități manuale” și „tehnici eficiente”) ca scopuri ale curriculumului, se vor putea organiza riguros celelalte elemente structurale și funcționale ale procesului instructiv-educativ4. Ideile lui Dewey au fost adoptate cu entuziasm în anii următori. Vestitul Gary Plan (Indiana), pus în practică în 1906 de U.S. Steel Corporation prin intermediul superintendentului școlar William Wirt, le-a asimilat de la început 5. Superintendentul Jesse Newlon a procedat în mod similar, revizuind drastic curriculumul Planului Denver în 19236. Exemplul a fost urmat și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa a luat ființă Harmony School, o școală alternativă din Bloomington (Indiana) fondată pe principii utopice și neorousseauiste (care însă erau considerate democratice). Școala a fost inițiată de Jesse Goodman și prezentată în 1992, dintr-o perspectivă ideologică. Comunitatea școlară din Harmony School era contrapusă individualismului promovat de școlile publice americane. Goodman
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
The Third Force: Humanistic Psychology and Science Education”, The Science Teacher, 39 (8), pp. 18-22. Callahan, R. (1962), Education and the Cult of Efficiency, University of Chicago Press, Chicago. Caputo, J. (1987), Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction, and the Hermeneutic Project, Indiana University Press, Bloomington. Carlson, D. (1992a), „Ideological Conflict and Change in the Sexuality Curriculum”, în J.T. Sears (ed.), Sexuality and the Curriculum: The Politics and Practices of Sexuality Education, Teachers College Press, New York, pp. 34-58. Carlson, D. (1992b), Teachers and
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Londra, New York, 1992, ediția I, 1985, Ellis Horwood Ltd. and Tavistock Publications Ltd. Cojocaru, Ion și Ornea, Zigu, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică, București, 1966. Cunningham, James V., Kotler, Milton, Building Neighborhood Organisations, University of Notre Dame Press, Notre Dame, Indiana, 1983. Dagger, Richard, Civic Virtues. Rights, Citizenship, and Republican Liberalism, Oxford University Press, New York, Oxford, 1997. Dobrogeanu-Gherea, C., Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Librăriei SOCEC & Comp., Societate Anonimă, 1910. Dobrogeanu-Gherea, C., Scrieri social-politice, Editura Politică, București, 1968
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să citiți capitolul următor ! Capitolul IV - Computerul din genele noastre „ADN-ul uman este asemeni unui program, dar mult mai complex decât orice am fi noi capabili să realizăm.” Bill Gates În anul 1950 biologul James Watson de la Universitatea din Indiana și fizicianul Francis Crick, în timp ce lucrau în Laboratorul Cavendish de la Oxford aveau să facă una dintre cele mai importante descoperiri din istoria biologiei: descoperirea suportului fizicochimic al transmiterii caracterelor ereditare în lumea vie. În anul 1951 Maurice Wilkins obținea prima
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Century Dutch Circumnavigations as Useful Myths, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Heidegger, Martin, Identity and Difference, New York, Harper & Row Publishers, 1969. Heidegger, Martin, Kant and the Problem of Metaphysics, Bloomington, Indiana University Press, 1997. Heidegger, Martin, The Question Concerning Technology, and Other Essays, New York, Harper & Row, 1977. Heitmann, Klaus, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german, traducere de Dumitru Hîncu, București, Editura Univers, 1995. Hîncu, Nicolae, Introducere, în Klaus Heitmann, Imaginea românilor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
polemical essays on cognitive science and the philosophy of mind, Cambridge, The MIT Press, 1998; Jerry Fodor, Representations: philosophical essays on the foundations of cognitive science, Brighton, Harvester Press, 1981. 114 Martin Heidegger, Kant and the Problem of Metaphysics, Bloomington, Indiana University Press, 1997, p. 66. 115 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977, p. 23. 116 Durand vorbește despre traseul antropologic, pe care îl consideră un schimb permanent care are loc la nivelul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în Social Forces, vol. 72 (3), pp. 749-774. Dogan, Mattei, 1999, Sociologie politică - Opere alese, Editura Alternative, București. Franklin Lytle, Paula, 1998, „Religion and Politics in Eastern Europe”, în Remet, Sabrina (coord.), Eastern Europe: Politics, Culture and Society since 1989, Indiana University Press , Bloomington, Indianapolis, pp. 304-329. Froese, Paul, 2004a, „After Atheism: An Analysis of Religious Monopolies in the Post-communist World”, în Sociology of Religion, vol. 65 (1), pp. 57 -75. Froese, Paul, 2005, „Secular Czechs and Devoted Slovaks: Explaining religious
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în fața unor bariere de acces, rând la distribuțiile de sarmale și, iată, mai nou și rând pentru mostre gratuite și sampling. Tot lângă camionul de marketing fac cunoștință cu un tânăr în jurul vârstei de 30 de ani, o combinație de Indiana Jones și fotoreporter profesionist. Se recomandă cu emfază „fotoreporter freelancer și doctorand în antropologie vizuală”. Ascuns după un stâlp, trage cadru după cadru cu pelerinii care întind mâna după revistele și pachețelele cu pulberea albă, detergentul al cărui miros se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ce a organizat „samplingul” și vrea să imortalizeze reușita acțiunii sau pur și simplu un antropolog pe teren. Sau poate amândouă. La rândul meu, îi spun că „aș vrea să înțeleg ce se petrece aici, la Iași, pelerinajul, practica religioasă”. Indiana Jones îmi spune că „vin de mai mulți ani aici la Iași deoarece oamenii sunt foarte vii și expresivi. Așa se întâmplă mereu acolo unde se adună oameni de la țară”. Apoi îmi recomandă, pe un ton superior : „Să cauți autenticul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Henri Méchoulan și Gérard Nahon, Vrin, Paris, 1979. Berenbaum, Michael, "The Nativization of the Holocaust", Judaism 35 (4), toamna 1986, pp. 447-457. -, și Peck, Abraham J. (ed.), The Holocaust and History. The Known, the Unknown, the Disputed, and the Reexamined, Indiana University Press, Bloomington/ Indianapolis, 1998. Berger, Alan L., Crisis and Covenant. The Holocaust in American Jewish Fiction, State University of New York Press, Albany, 1985. Berkovits, Eliezer, God, Man and History: A Jewish Interpretation, Jonathan Davis, New York, 1959. -, Faith after the
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
histoire en est une autre", convorbire cu Jean-Pierre Azéma, Tohu Bohu, primăvara 2006, pp. 8-9. Lang, Berel, The Future of the Holocaust. Between History and Memory, Cornell University Press, Ithaca/Londra, 1999. -, Post-Holocaust. Interpretation, Misinterpretation, and the Claims of History, Indiana University Press, Bloomington/Indianapolis, 2005. Langer, Lawrence L., Admitting the Holocaust, Oxford University Press, New York/Oxford, 1995. -, "The Alarmed Vision: Social Suffering and Holocaust Atrocity", Daedalus 125 (1), iarna 1996, pp. 47-60. -, "Entre Histoire et Mémoire: à la recherche d
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]