1,115 matches
-
grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste a lui Halbwachs la nivelul memoriei colective. Liniile de forță ale teoriei cadrelor societale ale memoriei colective enunță faptul că modul în care trecutul este gestionat în conștiința istorică a unei comunități sociale este condiționat de o serie de cadre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sinteza și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
excede cadrele ordinii politice democratice. Plecând de la constatarea că, și în cadrul societății deschise de tip democratic, "ideea că mintea individului poate rămâne o entitate complet independentă, neinfluențată de mediul ei social și intelectual este cu certitudine o mostră de mitologie individualistă"65, urmăresc să evidențiez că ordinea politică democratică se bazează pe o formă legitimă de dominație care este, la rândul său, un produs al unei competiții permanente pentru realizarea anumitor interese de ordin socio-politic și economic. Asumpția pe care o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
decât prin cunoaștere și educație În spiritul moralității creștine. În acest context dezavuiază „omul modern” creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa) care Îl face pe individ „pretențios, mândru și stupid” În devenirea sa egoist-materialistă și individualistă, desigur În detrimentul celor din jur, aspecte cu atât mai valabile astăzi când se adaugă mijloacele comunicării on-line. Realizează acea punte de legătură Între știință și religie prin faptul că argumentează științific dualitatea materie-spirit și imanența spiritului În raport cu materia, fundamentând astfel
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pornită pe pământ american. Semnificativ, a apărut în New York (de unde și numele de The New York School of Painting) în primul deceniu ale Războiului Rece (vezi COLD WAR), expresie (abstractă, și nu reprezentațională!) a spiritului iconoclast, a spontaneității creatoare, a spiritului individualist și a libertății de exprimare asociate cu Lumea Nouă. Numele său arată combinația dimensiunii nonfigurative cu trăsături moștenite din expresionismul german de sorginte modernistă de la începutul secolului XX. Pictura renunță la reprezentarea figurativă, este văzută ca acțiune (un alt nume
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
eu păzitorul fratelui meu?), senatorul Obama se declară păzitorul fratelui său. Nu literal al fratelui său, un eventual Mr. Obama, beneficiar de contracte cu statul, de exemplu, ci păzitorul semenului său, cetățean american), redefinind Visul american în termeni mai puțin individualiști: "... ce ne unește, ce ne face o singură familie americană, este faptul că trebuie să ne ridicăm și să luptăm pentru visele celorlalți. Este timpul să reafirmăm acea convingere fundamentală Da, eu sunt păzitorul fratelui meu prin politica noastră, prin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai american dintre dramaturgii contemporani (Haedicke: 406), prin faptul că examinează în mod sistematic, prin întreaga sa operă (piese, filme, eseuri, romane, poezie, interviuri) efectul potențial distructiv al visului american (vezi AMERICAN DREAM), mai ales atunci când combinația sa cu spiritul individualist îl face să deraieze în mod catastrofal. Primele recunoașteri majore ale realizărilor sale de dramaturg apar în 1974, când piesele Sexual Perversity in Chicago (inițial jucată în ... Chicago) și Duck Variations sunt puse în scenă împreună Off-Off Broadway în New York
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de antropocentrism, cel luciferic, împărtășit de moderni și adâncit de amintitul "nou antropocentrism" postmodern. Omul izolat de Creator este egoist, opunându-se lumii ca lumen și neantizând-o, convins că i se cuvine orice. Antropocentrismul Părintelui Stăniloae este personalist, nu individualist. Este prăpastia eonică dintre creștinism și orice formă de ateism. Cel din urmă nu încetează să aducă laude la adresa omului, contrapunându-l unei divinități fioroase, tiranice și obscure, ca simplă născocire a minții neputincioase a omului, totuși 53. Personalismul se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dumnezeu. De aceea, omul poate fi numit <<lumea mare>> (macrocosm), pentru că le poate cuprinde și stăpâni spiritual pe toate"55. Se vădește din nou "eminescianismul" Părintelui Stăniloae. Geniul lui Eminescu a putut să cuprindă dubla față a antropocentrismului: cea luciferică, individualistă, golită de sacru, a "muștelor de-o zi", care se cred minunate, și cea kenotică a bătrânului dascăl din aceeași Scrisoare I, geniul micșorat prin aspectul său fizic, dar uriaș prin puterea gândului, în stare să cuprindă întregul dinamism al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes explic] uneori acest fapt susținând c] aceste așa-zise motive nu sunt reale, ci doar concepte lipsite de substanț]. Ins] este greu s] ne imagin]m cum au putut fi inventate concepte ce au ajuns s] fie folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principii analoage, care se pot împleti cu noțiunile, ideile, teoriile și analizele noastre. Dharma, având r]d]cinile în rita sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la ciclurile concentrice ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Tzi are un caracter utilitar, deoarece el nu asociaz] utilitatea unei st]ri subiective (cum sunt pl]cerea, fericirea sau satisfacerea dorințelor), ci unei bun]st]ri materiale, obiective. Perspectiva lui Mo Tzi în materie de etic] este mai puțin individualist] decât abord]rile tipic occidentale sub multe aspecte. Viziunea să asupra percepției socratice este mai degrab] social] decât individualist]. În timp ce Socrate se întreab] dac] ar trebui sau nu s] se supun] codurilor recunoscute la nivelul întregii societ]ți, Mo Tzi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a pornit de la ipoteza c] intuiția uman] are un potențial suficient de bogat pentru a face din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin idealist] decât viziunea lui Mencius. El afirm] c], în absența limbajului și a îmbog]țirii culturale, oamenii ar fi suficient de sociabili încât s] formeze mici comunit]ți agrare (sate) și ar avea o existent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele ale lui Pericle, din discursul funerar care îi este atribuit de c]tre Tucidide - continuă s] atribuie o valoare primar] statutului și realiz]rilor individuale. Dezvoltarea eticii grecești poate fi v]zut] că o reflecție a etosului expansiv și individualist asupra cerințelor de a aborda un comportament de colaborare, sugerat de instituțiile politice ale cet]ții-stat. Ceea ce încearc] s] ilustreze este c], în final, nu există nici un conflict între cele dou]. Credință lor în rațiune își avea r]d]cinile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am identificat deja ca fiind o tr]s]tur] de bâz] a societ]ții grecești din acea perioad]. Dac] ar fi s] învie, Socrate și ceilalți și-ar atenua pozițiile și ar susține c] astfel de tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] nu îmi încalc obligațiile atunci când este avantajos s] fac acest lucru și știu c] nu voi fi pedepsit? În concluzie, cele dou] tr]s]turi distinctive ale teoriei moderne a dreptului natural propuse de Grotius, adic] secularismul și teoria individualist] a drepturilor, sunt vulnerabile în același punct; problemă obligației devine astfel una dintre cele mai importante preocup]ri ale filosofului moral contemporan. Dreptul natural și rivalii s]i moderni Observațiile lui Grotius asupra metodei sunt, de asemenea, instructive deoarece ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a obiceiurilor sociale. În mod destul de asem]n]tor, Caroline Whitbeck a sustinut c] practicile de îngrijire a altora, care au maternitatea în centru, ofer] un model etic al „realiz]rii reciproce a oamenilor”, foarte diferit de normele competitive și individualiste ale vieții sociale (1983). Apar, totuși, mari probleme în ceea ce privește ideea conform c]reia practicile feminine pot genera un set autonom și coerent de valori „alternative”. Practicile feminine sunt întotdeauna situate și influențate din punct de vedere social de lucruri precum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adresată lui Mircea Grigorescu la demisia sa de la revista „Criterion”, însemnări despre André Gide, despre vizita lui Léon Pierre Quint în România și un elogiu adus romanului Pământ nou de Feodor Gladkov, scriere în care comentatorul vede „renunțarea la sufletul individualist” și „o mare și cosmică certitudine de viață găsită în colectivism”. M. Ș.
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
altor popoare, de altfel) și-o atribuie cu obstinație ca un element constitutiv esențial, este derivată din constatările unor observatori, de regulă străini (dar nu numai), care privesc din afară comunitatea tradițională. Pentru călătorul cu o mentalitate modernă, mult mai individualistă, valorile colectiviste și solidaritățile interumane puternice pe care le observă În lumea rurală apar, În mod eronat, ca exprese a unei deschideri față de umanitate, În general, când, de fapt, ele sunt concentrate asupra comunității. Pentru problema reflectării realității istorice În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și confecții În cunoașterea consumatorului și satisfacerea nevoilor și așteptărilor sale. Vestimentația care se adresează celor două tipuri de culturi ar trebui să aibă accente diferite. E. T. Hall (1983) descrie consecințele perceperii timpului În cele două culturi. În culturile individualiste timpul este receptat din perspectivă „monocronă”, adică este tratat ca o valoare În sine care trebuie apreciată și valorificată eficient. În culturile colectiviste timpul are un caracter policron. Modul de valorificare al acestuia este flexibil și servește la menținerea relațiilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
monocronă”, adică este tratat ca o valoare În sine care trebuie apreciată și valorificată eficient. În culturile colectiviste timpul are un caracter policron. Modul de valorificare al acestuia este flexibil și servește la menținerea relațiilor armonioase cu membrii grupului. Culturile individualiste, sau „culturi ale microundelor” (W. Wosinska, 2005, 200) vor dezvolta un stil de viață și vestimentar poate mai puternic utilitar și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor colectiviste s-ar putea să folosească elementele vestimentare pentru a Îmbogăți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceea de a genera impact asupra celorlalți, acționează sub imboldul impulsurilor și apreciază generozitatea. Sunt ancorați În realitate și mai mult decât atât, În prezentul concret, „aici și acum”. Sunt optimiști și plini de viață și manifestă o personalitate asertivă, individualistă și activă. Sunt permanent În linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist, societățile se manifestă permeabil la schimbare, inovație, unicitate și personalizare În exprimările vestimentare, sau rezervat față de originalitate, deschis la similitudine și co-Împărtășire a elementelor de identitate vestimentară. Chiar și În țările foste comuniste, sau cu tip de cultură
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un atac la adresa materialismului dialectic și istoric. Scenariul, verificat de cenzura de partid, este baza de neclintit a filmului. Orice intervenție personală a regizorului și a operatorului, planuri, cadre, unghiuri, lumini, decoruri deosebite, nu poate însemna altceva decât formalism, alterare individualistă și estetizantă a realității, sancționabilă chiar și cu pușcăria. De formalism s- au făcut vinovați marii regizori sovietici ai anilor ’20, iar regizorii români vor regăsi din când în când grosplanuri sau contraplonjeuri cu sentimentul amăgitor că înfăptuiesc un act
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu și pentru copii, este primul film color românesc, în care apare pentru prima dată Toma Caragiu, într- un mic rol de tâlhar. Schema propagandistică pe baza căreia se brodează acțiunea e simplă : oricine iese din rând, având un comportament individualist și dezordonat, trebuie „lămurit” și „recuperat” pentru colectiv. Nedisciplinatul Ciortanu e un „rebel fără cauză”, bate bălțile din Lunca Dunării, distruge ierbarul clasei, aruncă o colegă în apă. Omul Partidului, noul director Neagoe (Septimiu Sever), îl aduce pe Ciortanu pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]