955 matches
-
în toate actele sale, dar și să prevină acele comportamente indezirabile, de unde nevoia de autocunoaștere. Autocunoașterea este premisa cunoașterii celorlalți. Psihologul oferă lectorului un plus de certitudine, prin faptul de a-și fi întemeiat supozițiile sale teoretice pe studiu aplicat inductiv și nu doar pe deducții raționale. Deși trecerea de la individual la particular are mai puțină credibilitate printre intelectuali, în cazul psihologilor, studiul particularelor este necesar. Intelectualul lui Knut Hamsun este silit să traverseze episoade sociale dintre cele mai dramatice și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un autor francez a fost scrisă de un român. Ea s-a tradus și în... japoneză. Comparatisme et thăorie de la littărature (1988), la fel, e o primă încercare de a defini literaritatea comparatistă, de a pune teoria literară pe bazele inductive, comparatiste ale literaturii universale. Punerea sistematică pe același plan, în toate aceste lucrări, a literaturilor din vest și est, occidentale și orientale, reprezintă în critica românească oricât de fals ar suna afirmația în gura noastră o anume inovație. De fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
filosofiei era puternic reprezentată la începutul secolului al XX-lea698. Ca reacție la acest curent scientist sau pozitivist, apar în acea perioadă proiecte filosofice care, neuitând lecția pozitivistă, încearcă o reafirmare a metafizicii. Mircea Florian identifică trei astfel de inițiative: metafizica inductivă, metafizica intuiționist-iraționalistă și metafizica problemelor 699. Metafizica inductivă, înfiripată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (având ca exponenți de seamă în secolul al XIX-lea pe G. Th. Fechner, H. Lotze, Ed. von Hartmann, W. Wundt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
XX-lea698. Ca reacție la acest curent scientist sau pozitivist, apar în acea perioadă proiecte filosofice care, neuitând lecția pozitivistă, încearcă o reafirmare a metafizicii. Mircea Florian identifică trei astfel de inițiative: metafizica inductivă, metafizica intuiționist-iraționalistă și metafizica problemelor 699. Metafizica inductivă, înfiripată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (având ca exponenți de seamă în secolul al XIX-lea pe G. Th. Fechner, H. Lotze, Ed. von Hartmann, W. Wundt, iar în secolul al XX-lea pe H.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică printr-o simplă coordonare și ierarhizare a rezultatelor cele mai generale obținute de științe, ci depășește aceste rezultate cu condiția de a respecta două prescripții de metodă: transcenderea experienței se face după indicările ei și cu prudența caracteristică generalizării inductive sau trecerii de la părți la tot, de la exemple la specie; depășirea nu pretinde însă a constitui o doctrină științifică vrednică de a sta pe același plan cu științele speciale, ci alcătuiește un simplu sistem de ipoteze"700. Ea renunță la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
posedă o luciditate, o lumină, rezervată gândirii, pe scurt, ar însemna să credem că ea cuprinde, cel puțin virtual, sfera ce pretindea a o depăși, sfera metafizică"701. Metafizica intuiționist-iraționalistă se sprijină pe un alt tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care își manifestă inteligența și conștiința de sine: - producerea tehnologică de artefacte unice; - transmiterea de informație de la o generație la alta prin comunicare; - acțiunile se bazează pe raționamente abstracte, pe capacitatea de a gândi abstract; - capacitatea de a face raționamente inductive și deductive; - desfășurarea de activități artistice cu caracter neutilitar și care au ca rezultat creații unice. Toate aceste capacități au fost observate la om și dovedite științific. În schimb, nu se poate susține științific că le-am întâlnit și la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care se produce în acest proces este inducția reciprocă dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal (8, 10). Mesenchimul renal neindus poate semnaliza și ghida mugurele ureteral să crească corect în axul longitudinal. La rândul său, mugurele ureteral produce un semnal inductiv (proteina wnt-1) care va transforma mesenchimul renal neindus al metanefrosului (predeterminat să formeze nefroni) în mesenchim indus. în acest moment se declanșează o secvență de evenimente precise, care în final duc la formarea nefronilor. Interesant de subliniat că mesenchimul indus
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe baza eforturilor individuale ale celui care învață. * descoperirea creativă este o învățare creativă în cadrul căreia elevul aduce ceva nou sub raport teoretic sau aplicativ într-un domeniu de specialitate. b) În funcție de domeniul logico - euristic al actului de descoperire: * Descoperirea inductivă folosește raționamente inductive care acționează de la concret la abstract, de la particular la general, de la inferior la superior, folosind diferite operații logice. Este o explorare mintală sau experimentală bazată pe observații, determinări care conduc la generalizări științifice. Descoperirea deductivă folosește raționamente
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
individuale ale celui care învață. * descoperirea creativă este o învățare creativă în cadrul căreia elevul aduce ceva nou sub raport teoretic sau aplicativ într-un domeniu de specialitate. b) În funcție de domeniul logico - euristic al actului de descoperire: * Descoperirea inductivă folosește raționamente inductive care acționează de la concret la abstract, de la particular la general, de la inferior la superior, folosind diferite operații logice. Este o explorare mintală sau experimentală bazată pe observații, determinări care conduc la generalizări științifice. Descoperirea deductivă folosește raționamente deductive, care acționează
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
metaforele create în baza unui fond cognitiv preconceptual, a cărui valorificare să conducă la creații terminologice noi, la soluții discursive, la ansambluri și subansambluri coerente de concepte etc. Funcția euristică în limbajele specializate este dată de acuratețea raționamentelor analogice și inductive (trecerea de la concret la abstract), de condiționări conceptuale, de reguli științifice de prelucrare a informației, străine de orice formă de judecată empirică. III.6. Metafora terapeutică: rațional și intuitiv Dincolo de caracterul de unitate terminologică monolexicală și /sau polilexicală, metafora este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Webb B.): La D�mocratie industrielle (1897) COOLEY Charkles H. (1864-1929): Human Nature and the Social Order (1902); Social Organization (1909); Social Process (1918) ELLWOOD Charles (1873-1946): Sociology în its Psychological Aspects (1912) GIDDINGS Franklin (1855-1931): Principes de sociologie (1896); Inductive Sociology (1901); Readings în Descriptive and Historical Sociology (1906) HAYES Edward C. (1868-1928): Introduction to the Study of Sociology (1915) SMALL Albion W. (1854-1926) cu Vincent G.: Introduction to the Study of Society (1894) SUMMER William G. (1840-1910): Folkways (1907
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
via Consiliul Universitar de Cercetare Social? (1935-1940), prezidat de c?tre rectorul Charl�ty, ?i �n colaborare cu Mauss � de ob?inere a finan??rilor generoase f?cute de c?tre Funda?ia L. S. Rockefeller. Destinate explicit �cercet?rîi inductive� a �problemelor contemporane�, aceste finan??ri americane au permis ?tiin?elor sociale franceze, �ncep�nd cu 1932, s? ia un nou av�nt ?i sociologiei s? subziste, preg?tindu-?i viitorul (Mazon, �n [40], [59]. Primele subven?îi au fost
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la formularea axiomelor, iar de la axiome omul de știință trebuie să se ,,coboare” din nou la faptele concrete. Acesta este demersul științific prin care filosoful englez sugera utilizarea metodei de învățare prin descoperire în domeniul educației, prin care justifică metoda inductivă în cercetare. Prin urmare, Bacon este considerat fondatorul curentului empirist în filosofie și știință, considerând că adevăratul izvor al cunoașterii îl reprezintă senzațiile și percepțiile produse de organele de simț și de experiența de viață a omului, acestea fiind singurele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cunoștințelor temeinice de către elev era facilitată de folosirea unor metode active, precum intuiția, exercițiul și lucrările practice. În cazul studierii limbilor clasice și a limbii materne, pedagogul englez propunea utilizarea metodei conversației, interpretarea textelor în cazul gramaticii și a metodei inductive în stabilirea regulilor. În cadrul procesului instructiv-educativ propriu-zis, Locke insista nu atât pe aspectul informativ, cât mai cu seamă pe cel formativ, ultimul asigurând dezvoltarea capacității de cunoaștere. Educația morală, ocupând o poziție centrală în sistemul său pedagogic, avea ca scop
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
urmează să investigheze în ce măsură o normă sau un ideal educațional este compatibil ,,cu legile de dezvoltare biopsihică a omului”, pedagogia urmând să se preocupe de ,,descrierea, clasificarea și interpretarea faptelor educative”, în consecință, asemenea demers trebuie să urmeze o cale inductivă și nu una deductivă, din scopuri educative. O altă convingere inspirată a lui D. Todoran este cea referitoare la relația de dualitate în cadrul fenomenului educativ, cea dintre subiectul educației (comunitatea sau colectivitatea educogenă care impune și idealul educațional) și obiectul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
culturii, cunoașterea îndeosebi, a fost supusă unui amplu exercițiu al detalierilor, nuanțărilor și clasificărilor. Creația artistică, înde-osebi cea literară, precum și extinderea cunoștințelor din aria matematicii, științelor naturale, fizicii și medicinii au augmetat fondul noțional cu numeroase achiziții, realizate atît pe cale inductivă, cît și pe cale deductivă, și au multiplicat metodele de creație și de cercetare. Privită în general, cultura și civilizația greacă reprezintă o sumă de creații ale geniului grec și de asimilări din culturile și din civilizațiile altor popoare. De altfel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nouă și de a ridica precum se face aiurea, în statele civilizate, politica dimpreună cu auxiliarele ei sociologice de la nivelul actual de meserii la rangul de știință. Scopului acestuia încearcă să-i servească revista prezentă Privitorul. Ea tinde, pe bază inductivă și în mod științific, să analizeze condițiile etnice, economice, sociale și politice de existență la Români și astfel să constate faptele de care apoi să se poată trage consecințele pentru politica militantă de toate zilele... Singurul ei program este, precum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a intonat pe mormântul ei un De profundis. Cousin a pronunțat discursul funebru. La méthode Baconienne est une des quatre ou cinq découvertes qui ont créé un autre univers: la poudre à canon, l'imprimerie, la boussole, la vapeur. Metoda inductivă și experimentală a lui Bacon a înoit lumea intelectuală. Bacon a fost după cum a zis Horațiu Walpole, profetul marilor adevăruri pe care, după aceea, Newton le-a arătat lumii. Științele nu sunt decât analiza fenomenelor observate, analisă urmată de generalisare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fază, pedagogia nu se folosea de o metodă obiectivă de cercetare, ea nu era încă o știință, ci numai o "disciplină"; b) cel de-al doilea stadiu al pedagogiei experimentale (1900-1919) se caracterizează prin independența de filosofie, utilizarea unei căi inductive în construirea teoriei metoda experimentală amplificarea obiectului (copilul, teoria educației, psihologia pedagogică); în acest stadiu pedagogia devine o știință complexă, o "enciclopedie de științe", susținută prin cercetări experimentale colective. Se aprecia că perioada creației individuale a unor sisteme educative a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
asupra psihologiei copilului, adolescentului și tînărului, se reia preocuparea privind idealul, se dezvoltă cercetările de teoria educației, ca și acelea de psihologie pedagogică; se dezvoltă noi ramuri ale pedagogiei (pedagogia morală, pedagogia adulților, pedagogia familiei etc.). Pedagogia devine o știință inductivă a educației; d) în sfîrșit, ajuns cu cercetarea sa în anii '30, Șt. Bârsănescu își pune problema perspectivelor pedagogiei. Răspunsul îl află în lucrarea, atunci apărută, a lui H. Nohl și L. Pallat Handbuch der Pädagogik pedagogia își reface unitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sa în anii '30, Șt. Bârsănescu își pune problema perspectivelor pedagogiei. Răspunsul îl află în lucrarea, atunci apărută, a lui H. Nohl și L. Pallat Handbuch der Pädagogik pedagogia își reface unitatea, devenind o știință a fenomenului educației, utilizînd calea inductivă de cercetare, cale specifică științei moderne. Dar, așa după cum din fizica teoretică s-a dezvoltat o fizică aplicată, tot așa din pedagogia ca "știință regală" se va dezvolta o pedagogie normativă. Lucrarea Unitatea pedagogiei contemporane ca știință are, fără îndoială
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
această detașare de realitatea social-economică îi permite autorului să vadă tendința spre "unitate", acolo unde, tot datorită unei similare detașări, G. G. Antonescu nu vedea decît "haos". Exista, într-adevăr, o puternică tendință spre elaborarea unui sistem educațional pe bază inductivă; numai în acest sens se poate vorbi de o tendință spre unitate. Procesul de științiifizare presupune nu numai utilizarea experimentului, a căilor inductive în general, ci și întemeierea acestor tehnici pe o concepție filosofică coerentă, care să asigure și interpretarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu vedea decît "haos". Exista, într-adevăr, o puternică tendință spre elaborarea unui sistem educațional pe bază inductivă; numai în acest sens se poate vorbi de o tendință spre unitate. Procesul de științiifizare presupune nu numai utilizarea experimentului, a căilor inductive în general, ci și întemeierea acestor tehnici pe o concepție filosofică coerentă, care să asigure și interpretarea obiectivă și unitară a datelor obținute. Din acest punct de vedere teoriile filosofice erau foarte diferite, încît rar puteau constitui o premisă pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de perspectivă. Principii care au stat la baza studiului au fost: principiul repartiției spațiale, principiul cauzalității, principiul structuralității și cel al regionalismului. Ca metode de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum ar fi: studiul geomorfologic, social-economic, ecologic, istoric, statistic, toponimic, cu interrelațiile lor firești. Studiul s-a realizat în scopul aprofundării particularităților zonale avându-se în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]