1,173 matches
-
moștenit proprietăți funciare. Într-adevăr, dacă stabilim arborele genealogic al posesorilor de capitaluri industriale și financiare români, membri ai Parlamentului, am constata că ei descind în cea mai mare parte din marile familii de moșieri. Sub regimul censitar foarte puțini industriași, ingineri proprietari de întreprinderi industriale și financiari erau în parlament: circa 2% în 1911 și aceștia foarte legați de cercurile guvernamentale. În perioada dintre cele două războaie, ei pătrund aici într-un număr mai mare: aproximativ 5% în Cameră și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
al instrucției, putem reține că cel puțin două treimi dintre deputați posedau titluri universitare, fiind avocați, profesori universitari sau de liceu, oameni de litere, jurnaliști, ingineri, medici, farmaciști, ofițeri și înalți funcționari, dar este sigur că mulți dintre proprietarii funciari, industriași sau bancheri, "pensionari", "ofițeri în rezervă" etc., urmaseră și ei studii superioare. Nu am fi departe de realitate spunând că aproximativ 80% dintre deputați primiseră o instrucție universitară. În Senat, proporția era aceeași. Or, cel mult 3% dintre electori beneficiau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
funcția publică pentru că nu erau pregătiți pentru activități economice sau tehnologice. O prioritate excesivă era acordată recrutării cadrelor în armată și administrație în detrimentul economiei. Nu trebuie, astfel, să ne mirăm de preponderența minorităților etnice germană, maghiară, israelită, greacă, armeană printre industriași, bancheri și comercianți, care au contribuit în mare măsură la dezvoltarea economică a țării și la expansiunea comerțului, creând multe orașe în Transilvania, Banat, Moldova și Bucovina, multe întreprinderi industriale în domenii dintre cele mai diverse. Nu trebuie să ne
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
principală. Astfel, parlamentarii care erau în același timp proprietari funciari și avocați au preferat să declare această ultimă calitate, chiar dacă ei își trăgeau principalele venituri din pământurile pe care le posedau și nu din exercițiul profesiei de avocat. La fel, industriașii care erau în același timp ingineri au preferat să indice titlul lor academic mai degrabă decât cel de proprietar de întreprindere, chiar dacă se ocupa de aceasta mai degrabă din punct de vedere comercial decât tehnic. Profesia nu este întotdeauna un
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
renumit în timp ce un altul poate fi un practician mai puțin cunoscut. Profesia nu este un criteriu cert asupra originii sociale. Există parlamentari care descind din vechile familii, la fel cum există alții care sunt de extracție mai degrabă umilă. Anumiți industriași au moștenit mari averi, alții au agonisit ei înșiși cea mai mare parte a capitalurilor de care dispun. În ciuda acestor rezerve, profesia rămâne cel mai bun indiciu al compoziției sociale a Parlamentului. Anumiți parlamentari au indicat, în locul profesiei, ca titlu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
vechea profesie. Trebuie citit "fost învățător", "fost medic" etc. Unii nu și-au mai reluat profesia după expirarea mandatului. Într-adevăr, am constatat schimbări de profesie; faptul că au fost parlamentari le-a facilitat ascensiunea socială. Unii comercianți au devenit industriași, unii medici au devenit funcționari superiori în Ministerul Sănătății etc. Nu am găsit în arhivele Camerei și Senatului date privind profesiile parlamentarilor aleși în 1919 și 1920. După alegerile din 1937, Parlamentul nu a fost convocat și nu a fost
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
24 Învățători 147 22 19 17 38 10 23 28 Preoți 96 10 16 9 20 19 14 8 Cooperatori 20 6 1 2 4 2 1 4 Secretari de primării rurale 20 6 1 2 4 2 1 4 Industriași 38 6 5 8 2 6 3 8 Comercianți 29 8 5 2 2 3 2 7 Bancheri 30 2 4 11 3 2 2 6 Ingineri și arhitecți 86 10 15 12 7 14 14 14 Jurnaliști și scriitori
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de liceu 103 13 9 18 17 17 14 15 Învățători 69 13 6 5 14 3 16 12 Preoți 100 18 15 14 13 9 14 17 Cooperatori, secretari de primării 15 2 1 3 2 1 2 4 Industriași 35 6 2 5 6 4 3 9 Comercianți 27 3 3 1 7 4 5 4 Bancheri 19 1 1 2 5 6 1 3 Ingineri și arhitecți 45 6 8 5 6 12 1 4 Jurnaliști și scriitori
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
oameni politici de profesie Tabelul 21 Partidul Național Liberal Cameră Senat Avocați 479 207 Proprietari funciari 105 73 Mari proprietari 65 66 Profesori universitari 69 63 Profesori de liceu 53 52 Învățători 45 28 Preoți 22 49 Cooperatori 8 9 Industriași 20 23 Comercianți 15 9 Bancheri 21 11 Ingineri și arhitecți 35 22 Jurnaliști și scriitori 33 22 Medici și farmaciști 44 13 Funcționari 3 2 Alții 50 73 TOTAL 1.067 744 Tabelul 22 Partidul Național Țărănesc Cameră Senat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
TOTAL 1.067 744 Tabelul 22 Partidul Național Țărănesc Cameră Senat Avocați 357 151 Proprietari funciari 32 25 Mari proprietari 48 33 Profesori universitari 51 34 Profesori de liceu 57 33 Învățători 80 32 Preoți 38 36 Cooperatori 5 5 Industriași și bancheri 11 9 Comercianți 4 12 Ingineri și arhitecți 20 9 Jurnaliști și scriitori 20 10 Medici și farmaciști 35 10 Alții 84 25 TOTAL 1.067 744 1 Mattei DOGAN, Robert PAHRE, "Patrimoines scientifiques: Le progrès cumulatif et
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
realizarea valorii mărfii. Dobîndirea efectivă a profitului presupune ca gama sortimentală, cantitatea și calitatea producției să răspundă și să se adapteze cererii solvabile pe piață. François Perroux numea profitul "motorul esențial al societății. Proprietarii, oricare ar fi ei, agricultori sau industriași, au interesul de a produce cît mai mult posibil, punînd în aplicare cele mai bune mijloace. Concurența între ei, fiscalitatea și alți factori îi obligă să restituie o parte din acest profit colectivității. Cu toate că repartiția finală a bogăției nu este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
a combustibilului fosil. Explozia informațională a ajuns și pe aceste meleaguri, care, printre atâtea bogății, mai conținea și aur negru, devenit peste noapte, cea mai prețioasă comoară a lumii moderne. Orașul Ploiești a devenit dintr-o dată, foarte căutat de către ingineri, industriași, comercianți, oameni de afaceri din Occident (din Austro-Ungaria în primul rând), care s-au stabilit în aceste bogate ținuturi, ale ospitalierului neam românesc. Ei s-au constituit în societăți naționale și internaționale în scopul obținerii de profituri maxime. „Munții noștri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
el a stabilit pentru credincioșii catolici ai parohiei o contribuție bănească anuală. Între 1869-1872 la Craiova au sosit călugării pasioniști italieni. Începând cu anul 1870 în Oltenia s-au stabilit viceconsulii austro-ungari și prusaci, precum și mulți oameni de afaceri și industriași străini, de religie catolică. Parohia romano-catolică a „Tuturor Sfinților” din Craiova a fost sfințită în 1844 de către episcopul I. Molajoni (1825-1847), iar primul ei vrednic paroh a fost franciscanul Augustin Kesckemeti (1827). În 1845 alături de biserică și de casa parohială
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
plata lunară a biletului de avion la clasa Întâi pentru vizitele mamei lui Annunziata. De asemenea, mai era inclus și un bonus la semnare de două milioane de acțiuni a câte zece dolari pe acțiune sub prețul pieței. Henry Schacht, un industriaș de seamă care lucrează acum pentru E.M. Warburg, Pincus & Co., a fost adus de Lucent, succesorul lui Western Electric, ca să ajute la conducerea ei Într-o astfel de perioadă nebunească. Acesta Își aduce aminte de atmosfera de acolo: „Liberalizarea telecomunicațiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Într-o lume a provocărilor și a schimbării“ (n. trad.: În original „Innovate America: Thriving in a World of Challenge and Change“) - o analiză bipartită În detaliu, efectuată de cei mai buni experți În tehnologie și de cei mai mari industriași, despre cum se poate re-energiza competitivitatea americană cu ajutorul competențelor sporite acordate cercetării, educației și inovației. La câteva luni după publicarea raportului, Consiliul pentru Competitivitate a fost contactat de Ambasada chineză la Washington și informat că viceministrul chinez al științei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Harney În timpul unei vizite la Dublin, În iunie 2005. „Așa că, fiind aproape ruinați, am avut curajul să efectuăm schimbarea“. Și, Într-adevăr, Irlanda s-a schimbat simțitor. Într-un proces neobișnuit de dezvoltare, guvernul, principalele sindicate ale salariaților, fermierii și industriașii s-au pus de acord asupra unui program de austeritate fiscală, diminuând taxele corporatiste până la nivelul de 12,5% (mult sub nivelul restului Europei), moderând veniturile salariale și prețurile și făcând o curte agresivă investitorilor străini. În 1996 Învățământul superior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și obiective, așa cum o cere momentul, prezentul. Spunând că „Viitorul s-a petrecut deja”, celebrul autor arată că istoria ne învață și ne îndrumă acțiunile (celebrul proverb anonim: Cine nu are bătrâni să și-i cumpere). Discuții și exemple Celebrul industriaș Henry Ford a construit în America începutului de secol XX un sistem de producție atât de bine gândit, încât în anul 1918 jumătate din mașinile din America erau produse la fabrica sa. Strategia sa poate fi cel m ai bine
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
susține în text că de la 1 octombrie 1932 se reduc cu 50% cotele actuale ale impozitului agricol, impozitul pe clădiri scade de la 12 la 10%, cota impozitului pe profesii (avocați, medici, ingineri, arhitecți) de la 8 la 6%, iar de la micii industriași (meseriași) care lucrează singuri sau ajutați de cel mult șase persoane taxa cifrei de afaceri nu se mai percepe... „O lege binevenită” este legea controlului averilor, trebuincioasă din toate punctele de vedere, că se va putea controla averea tuturor înalților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din Bucovina, apare la Cernăuți, ianuarie 1929
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din Bucovina, apare la Cernăuți, ianuarie 1929, în limba română dar mai mult în germană, lunar, redacția și administrația în strada Regina Maria nr. 27 (Tipografia „Mercur”), în patru pagini. Editor Max Veissmann, giranți responsabili Karl Mayerowicz și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu nr. 7 din noiembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu nr. 7 din noiembrie 1932 avea un spațiu mai întins redactat în limba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani în serviciu la aceeași întreprindere și 40 de ani conducătorul ei, „face cinste lor și familiei lui”: D. V. Pantozopol, secretar general la Ministerul muncii; Alexandru Samoil, președintele organizației centrale și D.N. Dimitrescu, vicepreședinte (a Uniunii Generale a micilor industriași și meseriași). În decembrie ziarul publica, chiar în prima pagină, o relatare de la Întrunirea delegaților din întreaga Bucovină la Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu-i aparținea decât titlul și apartenența de organ pentru... meseriași și mici industriași. Observatorul, gazetă de informație pentru Cernăuți, Botoșani și Dorohoi, redacția pentru Cernăuți în strada Lt. 133 Breabăn nr.5, director, George D. Râncu, Tipografia „Școalelor” - Dorohoi. Înscris la Tribunalul Dorohoi sub nr.5505/1938, dar poartă anul VI de început
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]