3,859 matches
-
de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență, mai ales din mugurii lăstarilor infectați și în al doilea rând cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) din care în primăvară ies spori. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au acești spori în infecțiile de primăvară. La noi în țară sporii din cleistotecii ajung la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cuprinse între 16-18șC. Boala este frecventă în terenurile argiloase, umede, întâlnindu-se la piciorul, pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee, ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de asemenea, solul va fi tratat cu var nestins sau cu soluție de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee, ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de asemenea, solul va fi tratat cu var nestins sau cu soluție de sulfat de cupru 1 %. Se recomandă controlul fitosanitar al pepinierelor viticole. Plantele cu aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni brune, adesea eliptice, mai mult sau mai puțin unite, cu pete brun-întunecate sau negre, situate pe o parte a lăstarului sau uneori inelare. Lăstarii proveniți din muguri infectați au o creștere slabă, sunt mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai pornesc în vegetație. Tipul cel mai folosit de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
centru (I. Măluță, 1991). Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește în sol și în anumite condiții poate ataca plantele debilitate. Boala este favorizată de doi factori: compactarea excesivă a solului și umiditatea ridicată. Răspândirea ciupercii în plantațiile viticole se realizează prin material săditor infectat. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de luptă integrată și de protecție a viței de vie. 10.18. Citosporioza Valsa vitis În România boala a fost semnalată în plantațiile viticole de la Blaj, Alba, Iași
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii se răspândesc în sol datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta evoluează rapid pe vreme secetoasă. Prevenire și combatere. Alegerea terenurilor în care se fac plantațiile trebuie să aibă în vedere cercul de plante gazdă al acestei ciuperci, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat, se țin 10 minute în soluție de permanganat de potasiu 1 %. În seră și solarii solul se va dezinfecta chimic sau termic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umede și grele, în resturile organice atacate, în tumorile desprinse de pe plante, timp îndelungat, de la 5 luni până la 2 ani. Această bacterie are un cerc larg de plante gazdă, de la specii pomicole, plante erbacee, plante floricole etc., așa încât solul o dată infectat devine de nefolosit pentru foarte multe specii, exceptând plantele cerealiere. Prevenireși combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului folosit în sere și solarii precum și a uneltelor folosite la lucrările de întreținere. În plantațiile mamă din care se iau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are loc în profunzime, apărând un mucilagiu alb-cenușiu. Plantele apărute din acești bulbi au tulpini ce rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin bulbii infectați și prin resturile de plante rămase pe sol. Prevenire și combatere. La plantare, se vor folosi numai bulbi sănătoși bine sortați. Solul din serele sau solariile unde s-au cultivat lalele ce au prezentat simptome de atac, va fi dezinfectat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tinere apar simptome de mozaicare slabă, iar creșterea stagnează. Inflorescențele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încrețite. Florile sunt inegale ca mărime, parțial înverzite sau pătate, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide și prin butașii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de butași de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor virotice și stropiri cu insecticide în vederea prevenirii răspândirii virusului. Tratamentul termic al plantelor mamă infectate nu dă rezultate împotriva acestui virus. La crizanteme mai putem întâlni: Chrysanthemum vein mottle virus marmorarea nervuriană. Chrysanthemum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
marginile frunzelor spre nervura mediană. Transmitere-răspândire. Bacteria are o evoluție rapidă la temperaturi de 26-30șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigații sau uneltele de lucru. De la un an la altul rezistă în sol în resturile infectate. Fertilizarea cu îngrășăminte pe bază de azot, favorizează atacul. Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului, dezinfecția chimică a utilajelor, plantarea de butași sănătoși, fertilizări echilibrate și reglarea temperaturii în seră și solarii. Printr o rotație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistență care au membrana albicioasă inițial, dând aspect de pată “albă”. Aceștia germinează și dau spori ce sunt purtați de vânt. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul din butașii infectați. În timpul anului există două perioade de predispoziție a plantelor la îmbolnăvire, martie-aprilie și septembrie octombrie, acestea fiind perioadele în care plantele sunt umezite mai mult timp și se realizează temperatura medie de 17-24șC, optimă pentru instalarea atacului. Prevenirea și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete necrotice brune. Dacă temperatura este optimă între 28-30șC, petele se extind și apar zone brune cu o margine de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe cămăși pete ovale, brune apoi negricioase. Pulpa afectată are țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3 mm adâncime. Țesuturile atacate pe timp uscat devin tari, lucioase și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi ușor infectate cu ciuperci saprofite de sol. Transmitere răspândire. Răspândirea virusului se face prin afide dar și direct prin sucul rămas pe cuțitele de recoltat flori sau pe mâinile muncitorilor. De la un an la altul se transmite prin tuberobulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă sortarea și plantarea numai de tuberobulbi sănătoși, cultivarea de soiuri rezistente și stropiri cu insecticide pentru combaterea afidelor. Boli produse de ciuperci 11.5.3. Fusarioza la freesia Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 4
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele apar dispuse în rozetă. Frunzele au o culoare verde-gălbuie sau roșiatică, sunt ușor aplecate în jos, iar în final prezintă brunificări vasculare și se înroșesc. Plantele formează flori mici ce nu se deschid în totalitate, iar în sol bulbii infectați sunt mici și turtiți (fig. 209). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă brunificări vasculare și se înroșesc. Plantele formează flori mici ce nu se deschid în totalitate, iar în sol bulbii infectați sunt mici și turtiți (fig. 209). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de bulbi sănătoși. 11.7.2. Alte virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza latentă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rapidă a întregii plante (fig. 214). Transmitere-răspândire. Pe zonele afectate, prin stomate sau răni, iese lichidul (goma) bacteriană, răspândit apoi de apa de ploaie; de la an la an boala se transmite prin bacteriile rămase în resturile vegetale sau prin sămânța infectată. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație de 3 ani a culturilor de mac și folosirea de sămânță sănătoasă, recoltată din lanuri avizate fitopatologic. Boli produse de ciuperci 12.9.2. Mana macului Peronospora arborescens Boala a fost descrisă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu vârsta la anumite boli tranz.: Vaccinul imunizează copilul part. imunizat, -ă nom. imunizarea, imunizatul A SE INFECTA Rana se infectează de la praf tranz.: Ion își infectează rana ca să nu se mai ducă la școală part. infectat, -ă nom. infectarea, infectatul A SE INFLAMA Rana se inflamează tranz.: Mesajul guvernului inflamează spiritele part. inflamat, -ă nom. inflamarea, inflamatul A SE INTENSIFICA Zgomotul se intensifică tranz.: Ion intensifică zgomotul pentru a o enerva pe Ioana part. intensificat, -ă nom. intensificarea A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alăptării, tatuaje, cabinete de cosmetică, inele În buric sau nas. Frecvent se transmite de la persoane bolnave (prin sânge, salivă, spermă, secreții vaginale). Durata contaminării până la manifestarea bolii este destul de lungă (50-180 de zile) și de aceea o treime din persoanele infectate nu prezintă simptome caracteristice deoarece sistemul imunitar al organismului reușește să neutralizeze virusul intrus. O altă treime dintre bolnavi prezintă simptome de oboseală, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare, cefalee, dureri abdominale care nu sunt caracteristice hepatitelor. Numai o treime din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Între deținuții din Închisori și la copiii din țările În curs de dezvoltare, infecția fiind corelată cu faptul că bacteria se transmite prin ingestie orală, sărut, respirație, folosirea În comun a toaletei, la persoane cu mâini murdare care consumă apă infectată și alimente contaminate (legume și fructe nespălate). Infecția este asociată cu un risc extrem de crescut al ulcerațiilor, Helicobacter pylori fiind implicată În 90-98 % din ulcerele duodenale și În 7080 % din ulcerele gastrice. Din această cauză bacteria a ajuns să fie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
tutun și alcooluri tari). S-a stabilit că numai 15-20 % dintre persoanele infectate cu H.p. vor dezvolta forme grave de ulcer În cursul vieții. Se pare că În Japonia acest procent este mult mai ridicat, ajungând la 25 % din persoanele infectate care se Îmbolnăvesc de ulcere peptice. După descoperirea din anul 1979 și demonstrată În anul 1983, rolul bacteriei H.p. În gastroenterologia umană a fost tot mai mult luat În considerare. S-au modificat, semnificativ, atât diagnosticul cât și tratamentele bolilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
digestive datorate inflamațiilor acute, totale sau parțiale, ale intestinelor. Enteritele sunt inflamații localizate la nivelul intestinului subțire, produse fie de o boală generală (dizenterie, febră tifoidă, uremie, holeră etc) fie datorită unor factori externi care intervin prin alimente alterate și infectate sau prin tratamente medicamentoase incorecte, cu produse depășite. După gradul de evoluție, poate exista enterită acută sau cronică. Enterita acută apare la scurt timp după agresarea mucoasei intestinale prin diverse infecții, parazitoze, intoxicații sau toxiinfecții. Agenții infecțioși care afectează frecvent
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și Yersinia necesită a fi atent controlate, mai ales atunci când copilul se află Într-o colectivitate și există pericolul de contaminare În lanț. Cel mai frecvent mijloc de infectare cu microbi, virusuri sau paraziți Îl constituie consumul de apă infectată sau alimente contaminate și nespălate (fructe, legume). De asemenea un rol important Îl au mâinile murdare În timpul mesei. De aceea trebuie să se imprime obiceiul bun al respectării unui ritual al mesei, În ordine și curățenie, iar masa să fie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
punct de vedere al evoluției bolii, poate exista diaree acută sau diaree cronică. a. Diareea acută este datorată unor stări emoționale, toxiinfecții alimentare și excese de alimente mai puțin plăcute. Boala apare la câteva ore după ingerarea alimentelor alterate sau infectate și poate genera până la 20-30 de scaune pe zi, uneori cu sânge, Însoțite adesea de o alterare severă a stării generale de sănătate. Diareea acută infecțioasă constituie o problemă gravă de morbiditate și mortalitate pe tot globul. Anual apar În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]