KorAP: Find »[drukola/base=inferioritate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...89 >

2,210 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

fundamente în argumente pozitive pentru a câstiga o poziție de superioritate, ceea ce-l amenință pe celalalt și-l pune într-o poziție de inferioritate. ● Să refuzăm să convertim fundamentele celuilat în argumente negative pentru a-l amenința cu poziția de inferioritate. ● Să ne construim puterea interioară, încrederea în sine, o imagine de sine pozitivă, ceea ce ne va permite să ne apărăm mai bine împotriva atacurilor, criticilor, amenințărilor și poziției de inferioritate. În felul acesta, dacă nu recunoaștem poziția de superioritate la

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
în argumente negative pentru a-l amenința cu poziția de inferioritate. ● Să ne construim puterea interioară, încrederea în sine, o imagine de sine pozitivă, ceea ce ne va permite să ne apărăm mai bine împotriva atacurilor, criticilor, amenințărilor și poziției de inferioritate. În felul acesta, dacă nu recunoaștem poziția de superioritate la ceilalți, nici nu o căutăm pentru noi înșine. Să evităm să aruncăm argumente negative asupra celuilat care, în consecință, nu se va simți împins într-o poziție de inferioritate. Putem

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
de inferioritate. În felul acesta, dacă nu recunoaștem poziția de superioritate la ceilalți, nici nu o căutăm pentru noi înșine. Să evităm să aruncăm argumente negative asupra celuilat care, în consecință, nu se va simți împins într-o poziție de inferioritate. Putem să ne controlăm propriul comportament în aceste patru moduri, indiferent de comportamentul sau răspunsurile celorlalți. Astfel îl vom forța mai puțin sau chiar deloc pe celălalt spre o poziție de inferioritate și nici nu-i vom permite să se

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
se va simți împins într-o poziție de inferioritate. Putem să ne controlăm propriul comportament în aceste patru moduri, indiferent de comportamentul sau răspunsurile celorlalți. Astfel îl vom forța mai puțin sau chiar deloc pe celălalt spre o poziție de inferioritate și nici nu-i vom permite să se pună pe o poziție de superioritate. Cu cât îl vom împinge mai puțin pe celălalt spre poziția de inferioritate, cu atât va fi mai puțin probabil ca el să se ridice singur

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
vom forța mai puțin sau chiar deloc pe celălalt spre o poziție de inferioritate și nici nu-i vom permite să se pună pe o poziție de superioritate. Cu cât îl vom împinge mai puțin pe celălalt spre poziția de inferioritate, cu atât va fi mai puțin probabil ca el să se ridice singur pe o poziție de superioritate. În felul acesta, îl împingem progresiv înspre modelul de echivalență. Educația nonviolentă în creșterea copiilor Cel mai adesea, copiii sunt crescuți folosind

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

I. Funeriu (1995) afirma: Editările aproximative, neprofesionale, false, Într-un cuvânt: neștiințifice au caracterizat și marile culturi ale lumii, ceea ce ar trebui nu să ne atenueze exigențele filologice, nici spiritul critic, ci doar să ne exonereze de inhibantele complexe de inferioritate, căci vorba scriitorului: „au mai pățit-o și alții” (p. 6). În literatura română, calitatea editării este direct proporțională cu progresele filologiei și cu implicarea În actul editorial a unor mari personalități, care au avut și vocația benedictină. Exemplul care

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

divertismentul, ecologismul și toxicomaniile. Ecologismul, de pildă, ar reprezenta un ansamblu de reacții defensive îmbinând refuzul realității sociale și tehnologice cu incriminarea societății și grupismul 31. Aceste reacții apar ca urmare a unei puternice angoase cauzate de unele sentimente de inferioritate (în fața progresului cunoașterii și a complexității societății), de teamă (teama de eșecul individual și social, teama de respingere) și, în sfârșit, de dorința de putere și de plăcere, toate exacerbate de societatea de consum. Pornind de la această analiză, Mucchielli (1981

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
de apărare, cum ar fi refuzul realității (sociale și tehnologice), anularea retroactivă (ascetismul afișat reunind comportamente destinate înlăturării sentimentelor de dorință și a participării vinovate, anterioare, la societatea de consum), regresia (la comportamentele tipice adolescenței, mai ales grupismul) sau compensarea (inferioritatea compensată de un nou statut în cadrul grupului). Un alt tip de apărări se compune din apărările transpersonale, care-i permit eului să se protejeze manipulând relațiile sale cu lumea. Studiul apărărilor transpersonale permite observarea acțiunii eului asupra mediului înconjurător. Intervenția

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
astfel conflictele interne din sânul grupului), proiecția (prin desemnarea dușmanilor, pe seama cărora sunt puse toate pulsiunile), anularea (prin transformarea unei stări de fapt într-o alta și solicitarea adoptării unor conduite total diferite), sublimarea (se sublimează, de exemplu, sentimentul de inferioritate într-un discurs despre organizarea puterii). Ruffiot și Aubertel (1982), apoi Aubertel-Verrier (1984) sunt primii care vorbesc despre conceptul apărare familială. Aubertel-Verrier (1984) abordează chestiunea aparatului psihic familial și descrie diferite mecanisme de apărare familială, printre care regăsim mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
permanentă. Alte două concepte, pe care nu i le datorăm lui Freud, ci lui Adler (ele se află la baza „psihologiei individuale”), ar putea fi puse în raport cu formațiunea reacțională: compensarea și supracompensarea. Compensarea este strâns legată de un sentiment de inferioritate, care instigă persoana la a se pune în valoare, fiindcă este încredințată, prin reacție, de „propriile sale talente și capacități superioare mediei umane” (Adler, 1933/1963). Acesta este complexul de superioritate. În „psihologia individuală”, supracompensarea apare ca fiind „teoria potrivit

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
reacție, de „propriile sale talente și capacități superioare mediei umane” (Adler, 1933/1963). Acesta este complexul de superioritate. În „psihologia individuală”, supracompensarea apare ca fiind „teoria potrivit căreia una dintre motivațiile importante ale psihismului este tendința de a compensa anumite inferiorități organice” (Petot, 1991). Exemplele cel mai des citate sunt cel al lui Demostene, care era bâlbâit, dar a devenit un mare orator, al lui Talleyrand, care, deși șchiop, era celebru pentru eleganța sa, și al lui Byron, șchiop și el

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
o contrapondere pentru trăsăturile opuse. Recunoscând că în această doctrină trebuie să existe un miez de adevăr, Freud (1933/1984) îi reproșează totuși simplificarea abuzivă, ignorarea inconștientului și eliminarea problemelor sexualității. Nu se poate explica chiar totul prin complexul de inferioritate! Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Recurgerea la formațiunea reacțională este răspunzătoare de faptul că majoritatea copiilor sunt bine crescuți, curați și îngrijiți, că devin școlari disciplinați și studioși și adulți pe care se poate conta, sub aspectul punctualității și

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
sunt reluate în basme. Cele mai multe dintre basme se întemeiază pe reușită, fie în planul țelurilor ambițioase împlinite (putere și bogăție), fie în planul cuceririlor amoroase. Pentru a amplifica dificultatea întreprinderii eroului, acesta se află de obicei într-o situație de inferioritate (este sărac, de nivel social inferior, considerat prea puțin inteligent, cel mai mic dintre frați și disprețuit de aceștia). El reușește însă să treacă de obstacolele cele mai variate: fantome, vrăjitori și zâne rele, dragoni și animale feroce. Tema romanului

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
prin refugiul în reverie se hrănește din transformarea imaginară în contrariu. Atunci când un copil se simte pe drept cuvânt inferior adulților, el își spune povești, își imaginează că este cel mai puternic, cel mai bogat, cel mai frumos. Sentimentele de inferioritate sunt transformate pe timpul reveriei în sentimente de superioritate. Un personaj temut poate deveni, în imaginarul copilului, un animal protector. Astfel, un băiețel de 7 ani face din tatăl său, de care se teme, un leu inofensiv (A. Freud, 1936/1993

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

în toate sufletele casei binecuvântate”1. Statutul juridic și politic al femeii În pofida afirmării femeilor în viața socială și a demonstrării depline a capacității lor de a face față celor mai complexe solicitări, legislația în vigoare le punea în netă inferioritate în comparație cu bărbații. Neținând seama de hotărârile luate de marile Adunări Naționale ale românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia din 1918 de a asigura egalitatea în drepturi a ambelor sexe, Corpurile Legiuitoare ale României întregite nu vroiau să admită nici măcar drepturile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
al femeii este „să facă din asistența socială, în chip conștient și voit, manifestația noii dreptăți sociale, creatoare de posibilități de progres uman ș...ț. Prin această asistență, femeia poate lua parte la clădirea viitorului social, chiar în condițiunile de inferioritate politică în care se află azi în unele țări ș...ț. Ce poate aduce femeia în asistență?” - se întreba prestigioasa susținătoare a cauzei feminismului. „Femeia, prin esență, e animatoare. Azi când nu legiferează încă, rolul ei e să vegheze ca

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unor înguste interese politicianiste 3. În ciuda tuturor acestor dificultăți și piedici, femeile vor activa și în anii următori în consiliile locale. Ponderea lor a rămas relativ mică, în raport cu bărbații. Amânarea de către parlamentari a înlăturării paragrafelor de legi care puneau în inferioritate juridică și politică femeile a făcut ca organizațiile de femei să inițieze noi acțiuni de protest, de mare răsunet în opinia publică. O nouă victorie pe drumul spre egalitate Organizațiile de femei s-au folosit de prilejul pregătirilor pentru unificarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Alexandrina Cantacuzino - înființarea unui „Oficiu Intereuropean de raționalizare a culturilor agricole și a produselor manufacturiere”, asigurându-le astfel o piață de desfacere sigură. Iar prin renunțare la monede naționale și prin crearea monedei unice s-ar fi eliminat poziția de inferioritate europeană, în raport cu alte continente și s-ar fi ajuns la intensificarea schimburilor economice. Procedând în acest fel - releva ea - fluviul Dunărea s-ar transforma într-un adevărat fluviu al păcii și al apropierii națiunilor. În finalul discursului său, Alexandrina Cantacuzino

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
împlinească rolul. Noi vom analiza căile care trebuie urmate și ne vom supune unei disciplini. Va trebui ca femeile să câștige lupta internă, pentru propășirea neamului și a țării. Dacă femeile rămân numai la căminul lor vom fi în mare inferioritate față de elementul minoritar. Femeile grupării noastre nu se vor înscrie în partide politice, dar sunt gata să colaboreze ca experte și ca sfătuitoare, căci femeia cuminte este un judecător liniștit și chibzuit. Vrem ca administrația să scape de jugul politic

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
seriozitatea, competența și inteligența fină, cu care erau înzestrate femeile, ce s-au perindat la tribună, mi-am dat și atunci seama cât de profundă este greșală și ce nedreptate facem mamelor, soțiilor și fiicelor noastre, ținându-le într-o inferioritate atât de jignitoare din punctul de vedere al dreptului civil. și-am promis atunci că voi depune un proiect de lege pentru acordarea, deocamdată, a drepturilor civile femeilor măritate. Am întocmit un articol unic modificator al art. 197, cod civ

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
aprobării Dvs. Aprobarea Dvs se impune cu atât mai mult cu cât în provinciile de dincolo de Carpați, femeile au aproape plenitudinea drepturilor civile și un simț de echitate impune să nu lăsăm tovarășele noastre de aci într-o stare de inferioritate față de colegele lor din Transilvania sau Maramureș.” Proiectul depus în Cameră a ajuns la comisiunea legislativă civilă. Nu este exact că a fost respins de plano. S-a discutat în două ședințe și, din nenorocire, membri acestei comisiuni n-au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit de la Iași. 2. Îmi pare rău încă să spun că suntem jignite nu atât de răpirea drepturilor noastre firești cât de inferioritatea în care suntem puse față de surorile noastre din Ardeal, Basarabia și Bucovina, care au dobândit parte din drepturile civile sub dominație străină. și mai suntem jignite să constatăm egoismul abuziv, feroce și mai ales interesat al acelor care cu voință

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Maria B. Baiulescu, s-a oprit la București și împreună cu D-nele Calypso Botez și Ella Negruzzi, au prezentat D-lui Ministru de Justiție Hamangiu moțiunea, prin care Congresul cere drepturile civile pentru femeile Vechiului Regat și Basarabia, care sunt în inferioritate față de surorile lor române din Ardeal și Bucovina, ce s-au bucurat de aceste drepturi, chiar sub vechea dominație străină. D-l Ministru Hamangiu a promis a lua în considerare doleanțele prezentate de delegatele Congresului, la lucrarea unificării. Această promisiune

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
muncă, câștigat în acest prim sfert de veac, situația ce se pregătește în special femeii măritate sunt alarmante. Dreptul la muncă este un drept fundamental al ființei omenești. Orice atingere a acestui drept va face să cadă femeia într-o inferioritate economică și degradare morală de care se va resimți atât femeia, cât și familia. Elena C. Meissner, Ziarul nostru, anul VII, nr. 8, din septembrie 1933. 33TC "33" De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fasciste și imperialiste le e sete de energiile, de sângele copiilor, fraților, soților și părinților noștri! Dar femeile sunt lovite și direct de către reacțiunea fascistă prin înlăturarea lor din toate ramurile de producție, prin ținerea lor într-o stare de inferioritate. Unite, alături de femeile din lumea întreagă, să ne strângem rândurile în apărarea vieții alor noștri și a noastră și să luptăm pentru salvarea acelora care umplu pușcăriile din toată lumea fiindcă încearcă să stăvilească valul reacționar al fascismului și războiului. Formați

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]