1,186 matches
-
informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul de opinie publică din mai 2003 aproximativ 22% dintre cei intervievați au indicat (în primul rând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
modului de a aborda rolurile sociale și societatea în general. Se cere clarificarea funcționării în viața de zi cu zi, chiar în perioadele de vacanță sau distracție, dar și schimbări ale locuinței sau locului de muncă, ale regulilor și normelor, infracționalitate, addicție. Pe baza acestor date se diferențiază între: trăsături accentuate de personalitate, tulburare de personalitate simplă, complexă (care se manifestă cu două sau mai multe categoriiă și tulburare de personalitate severă (individul nu poate viețui în comunitate și își petrece
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar dedusă din gravitatea trăsăturilor dezadaptative, așa cum ar rezulta din aplicarea modelului celor cinci mari factori (FFMĂ sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și a funcționării sociale, dezadaptarea, încălcarea normelor sau infracționalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și variante sau subtipuri ale acesteia. Ele au fost comentate mai ales din perspectiva populației penitenciare, a celor ce au comis infracțiuni grave, care au ajuns în locuri de detenție de maximă siguranță, dar și din partea unor psihopatologi interesați de infracționalitate în general sau orientați spre antropologie, preocupați de varietatea umană din societatea modernă. Subtipurile lui LYKKEN și BLACKBURN. LYKKEN (citat de MILLON și colab., 1998Ă încă din 1957 distinge psihopatul primar - pe care îl consideră condiționat în mare măsură genetic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o TP antisocială -dissocială acoperă o zonă de realitate, dar lasă problema deschisă. Circumscrierea strict medical-psihiatrică a tulburărilor de personalitate în direcția reactivării încercării lui KRAEPELIN nu e posibilă. Definirea lui SCHNEIDER este generică și vagă, imposibil de operaționalizat. Criteriul infracționalității este și el relativ, existând o mare categorie de crime - ca să nu comentăm infracțiuni mai puțin importante - care sunt condiționate circumstanțial sau nu sunt dependente de distorsiunea personalității. Criteriul imoralității sau lipsei dimensiunii morale deși e real și a fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de reacție. Discriminarea în spațiul european nu-i vizează în mod special pe români. Polonezii de pildă cunosc și ei acte de discriminare în spațiul public european, ceea ce-i determină pe imigranții polonezi să părăsească Marea Britanie din cauza nivelului ridicat al infracționalității și rasismului, așa cum se relatează în pagina online a publicației The Observer ( HYPERLINK "http://www.mediafax.ro" www.mediafax.ro). În cursul anului 2006, 16.000 de est-europeni au părăsit Marea Britanie, față de doar 3.000 în 2005. După un alt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acestea sunt comise de persoane ce nu aparțin rezidențial de locurile în care sunt reclamate anumite infracțiuni (sunt cunoscute multe cazuri de infracțiuni comise pe teritoriile altor state). V. Preda (1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vizați și actele de violență se vor diminua. Analizând aceste perspective, V. Preda (1998, 10) nu exclude adevărul exprimat de cei doi sociologi. Însă este de părere că dezvoltarea industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul rapid al urbanizării și industrializării slăbesc sau pun în plan secundar controlul social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este o problemă socială întrucât afectează o bună parte a populației urbane (35%) și nu doar pe cei care au fost victime ale unor infracțiuni”. De altfel, potrivit aceluiași autor ce adaptează o schemă propusă de R. Taylor (1995), impactul infracționalității asupra populației este resimțit la nivel psihologic (prin apariția sentimentelor de teamă, a frustrărilor față de zona de rezidență, a dorinței de schimbare a acesteia), comportamental (manifestate prin interiorizare, evitarea unor locuri, reducerea șanselor de dezvoltare a unor activități economice, sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de pre-criză/criză pe mai multe niveluri: politic, economic și social. La nivel social o criză statală se manifestă prin instabilitate generalizată marcată de degradarea sistemului de valori sociale, mișcări sociale numeroase determinate de degradarea condiției umane, sporirea emigrației, creșterea infracționalității etc. La nivel politic criză este evidențiata de exacerbarea luptei pentru putere ceea ce determină creșterea neîncrederii oamenilor în clasa politică, datorită multiplicării numărului partidelor politice, migrării dintr-un partid în altul etc. La nivel economic criză este generată de factori
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
problemă a fost între timp rezolvată. Rata infracțiunilor a scăzut simțitor. Eu am trăit câțiva ani la Viena. În anul 2003, a fost publicată o statistică: românii erau implicați foarte rar în infracțiuni violente. În principal, era vorba de mica infracționalitate: hoți de buzunare, spărgători de autoturisme. Acest lucru este desigur supărător, dar nu constituie o amenințare la adresa vieții. Cu ajutorul cooperării dintre autoritățile de poliție ale celor două state, am atins cote foarte bune de elucidare a cazuisticii. Astăzi, în ceea ce privește infracționalitatea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
infracționalitate: hoți de buzunare, spărgători de autoturisme. Acest lucru este desigur supărător, dar nu constituie o amenințare la adresa vieții. Cu ajutorul cooperării dintre autoritățile de poliție ale celor două state, am atins cote foarte bune de elucidare a cazuisticii. Astăzi, în ceea ce privește infracționalitatea străinilor din Austria, românii se găsesc pe unul dintre ultimele locuri. Otmar Lohadynsky: Cum arată situația minorității rrome din România? Și aici, Comisia Europeană a exprimat frecvent critici... Mihai-Răzvan Ungureanu: Există îmbunătățiri majore, dar mai rămân multe de făcut. Noi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
armelor și mijloacelor letale neconvenționale; ... e) creșterea fluxului de migranți ilegali; ... f) acțiuni individuale sau colective de accesare și folosire ilegale a sistemelor informatice sau de comunicații. ... 2) Vulnerabilități interne: a) accentuarea unor manifestări ale fenomenului de corupție; ... b) amplificarea infracționalității economico-financiare; ... c) contrabanda, migrația clandestină și traficul de persoane; ... d) traficul cu armament, muniții, materii explozive, substanțe toxice și radioactive; ... e) escaladarea traficului și consumului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope; ... f) contrabanda cu produse, tehnologii și servicii aflate sub
HOTĂRÂRE nr. 2.209 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164014_a_165343]
-
armelor și mijloacelor letale neconvenționale; ... e) creșterea fluxului de migranți ilegali; ... f) acțiuni individuale sau colective de accesare și folosire ilegale a sistemelor informatice sau de comunicații. ... 2) Vulnerabilități interne: a) accentuarea unor manifestări ale fenomenului de corupție; ... b) amplificarea infracționalității economico-financiare; ... c) contrabanda, migrația clandestină și traficul de persoane; ... d) traficul cu armament, muniții, materii explozive, substanțe toxice și radioactive; ... e) escaladarea traficului și consumului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope; ... f) contrabanda cu produse, tehnologii și servicii aflate sub
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 9 decembrie 2004 de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164015_a_165344]
-
protecția vieții cetățenilor, a proprietății private și publice și a infrastructurii de interes strategic; ... b) organizarea și conducerea unor acțiuni eficiente privind menținerea sau restabilirea ordinii publice; ... c) conceperea, coordonarea și conducerea unor măsuri eficiente privind prevenirea și limitarea fenomenului infracționalității și al criminalității; ... d) coordonarea și conducerea unor acțiuni eficiente de combatere a crimei organizate transfrontaliere, a traficului ilegal de persoane, droguri, armamente și muniție, bunuri de patrimoniu, materiale radioactive și strategice; ... e) organizarea unor strategii specifice vizând combaterea eficientă
LEGE nr. 413 din 18 octombrie 2004 privind Ordinul Bărbăţie şi Credinţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162205_a_163534]
-
a canalizării, a gazului metan, a salubrității; - eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piața muncii, promovarea de activități generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului școlar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educație civică, prevenirea infracționalității). Capitolul 26 Politica în domeniul justiției În raport cu disfuncțiile structurale ale justiției, intervenția guvernamentală va fi structurată pe 3 obiective fundamentale: ■ garantarea unei independențe efective a puterii judecătorești; ■ garantarea accesului cetățeanului la justiție, prin îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar ca serviciu public
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
Combatere a Crimei Organizate și Antidrog din Poliția Română; - realizarea unui management integrat în domeniul politicilor de combatere a traficului și consumului de droguri între Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog din Poliția Română, Direcția pentru Combaterea Infracționalității Transfrontaliere din Poliția de Frontieră Română, Direcția Generală a Vămilor și Ministerul Sănătății și Familiei. Sistemul va fi aprobat prin ordin comun al ministerelor de resort. B.5. Serviciul de urgență - elaborarea regulamentului cadru pentru fixarea structurii organizatorice, precum și funcționarea
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
România de a preveni și a combate tipurile noi de infracțiuni din domeniul spălării banilor și criminalității cibernetice. 2. Proiectul privind criminalitatea cibernetică Acest proiect este destinat dezvoltării capacității Inspectoratului General al Poliției Române de a detecta și a investiga infracționalitatea cibernetică și de a oferi ofițerilor de poliție români capacitatea de a recupera și de a analiza informațiile stocate în sistemele computerizate care au fost confiscate în timpul arestărilor. Fondurile oferite vor fi în valoare de 200.000 USD pentru următoarele
ORDONANTA nr. 56 din 22 august 2003 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicării legii, semnată la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 5 august 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151769_a_153098]
-
constituționale a dreptului de proprietate, ceea ce este contrar dispozițiilor art. 148 alin. (2) din Constituție. Ca atare, obiectivul urmărit pe această cale este neconstituțional. 4. Pentru a se da expresie unor exigente ale acquisului comunitar, legate de luptă împotriva terorismului, infracționalității transnaționale, a crimei organizate, traficului de droguri și de ființe umane este necesara circumstantierea interdicției constituționale privitoare la extrădarea cetățenilor români. În acest sens se propune modificarea art. 19 alin. (1), care va avea următorul cuprins: "(1) Cetățeanul român nu
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
Europene, acționând prin intermediul Europol, și România pentru combaterea formelor grave ale criminalității internaționale în domeniile prevăzute la art. 3, în special prin schimbul de informații și contacte periodice între Europol și România, la toate nivelurile corespunzătoare. Articolul 3 Domenii ale infracționalității la care se aplică acordul 1. Cooperarea, așa cum este stabilită prin prezentul acord, se va referi, potrivit interesului de cooperare al părților contractante în situații speciale, la toate domeniile de criminalitate incluse în mandatul Europol la data intrării în vigoare
ACORD din 25 noiembrie 2003 privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158344_a_159673]
-
abuz al autorității sau intrigii, în mod special privind exploatarea prostituției, formele de exploatare sexuală și exploatarea minorilor ori traficul cu copii abandonați. Aceste forme de exploatare includ, de asemenea, producerea, vânzarea sau distribuirea de material pornografic cu copii. 5. infracționalitatea cu vehicule cu motor reprezintă furtul sau însușirea ilegală a vehiculelor cu motor, camioanelor, semiremorcilor, a încărc��turii camioanelor sau semiremorcilor, a autobuzelor, motocicletelor, caravanelor și vehiculelor agricole, vehiculelor industriale, a pieselor de schimb pentru astfel de vehicule și primirea
ACORD din 25 noiembrie 2003 privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158344_a_159673]
-
indică, de asemenea, faptul că România tinde să devină o țară "țintă" pentru migratia ilegală, traficul de stupefiante, traficul cu autoturisme furate, traficul ilegal cu arme, muniții, materiale explozive, deșeuri periculoase etc., dar și pentru alte forme de manifestare a infracționalității internaționale organizate, cum ar fi traficul de ființe umane, proliferarea consumului și comercializării pe piața internă a stupefiantelor și posibil chiar a acțiunilor teroriste. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 1 aprilie 2004 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157109_a_158438]
-
strategice pentru realizarea obiectivelor managementului integrat la frontierei: ... 1. Optimizarea organizatorică și asigurarea funcționării la standarde europene a instituțiilor cu atribuții la frontieră, pentru înlăturarea paralelismelor și suprapunerilor de competențe, în ce privește migrația, azilul, traficul de stupefiante și celelalte forme de infracționalitate; 2. Managementul resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaționale, logistice, financiare etc. pe bază de programe multianuale sectoriale integrate și utilizarea eficientă a resurselor destinate securizării frontierei de stat; 3. Intensificarea acțiunilor de prevenire a imigrației ilegale în România, desfășurate în terțe
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 1 aprilie 2004 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157109_a_158438]
-
în direcția prevenirii și combaterii traficului de ființe umane și exploatării sexuale a copiilor; ... g) Perfecționarea controlului și supravegherii bazate pe informații, în concordanță cu legislația națională și cu prevederile acordurilor de cooperare polițienească; ... h) Extinderea acțiunilor de combatere a infracționalității transfrontaliere, pe teritoriul național: ... (i) evaluarea permanentă a situației la frontieră și adoptarea măsurilor specifice în interiorul teritoriului național; (îi) identificarea și diminuarea acțiunii factorilor și condițiilor generatoare de emigrație ilegală, înăsprirea pedepselor și aplicarea fermă a legii în astfel de
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 1 aprilie 2004 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157109_a_158438]