5,407 matches
-
română”, „Românul”, „Țara”, „Liga ortodoxă” și „Bucarest”, întreținându-se din scris. În 1896-1897 editează cotidianul politic și literar „Pressa”, după ce în 1893, vreme de câteva luni, scosese alături de soția sa, scriitoarea Laura Vampa, revista „Săptămâna ilustrată”. A mai iscălit cu inițialele numelui și cu pseudonimul Șt. Scurtu. Bun cunoscător al limbii franceze, convins că la Paris va găsi climatul necesar pentru a face să apară un ziar așa cum își dorea și visând să-l întâlnească pe romancierul Émile Zola, pleacă spre
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina Crăciun Fostini, Elena Cruțiu, Ana G. Tașcă, Elena Nour, iar cu proză Martha Bibescu, Elena
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
este Paradisul suspinelor (1930), microroman poematic construit prin suprapunerea mai multor discursuri narative, inaugurând procesul de reconfigurare avangardistă a literaturii. Amestec de jurnal intim cu accente onirice suprarealiste și poem în proză postsimbolist, sincopat de intervențiile unui narator care, sub inițialele I. V., încearcă fără succes să manevreze mecanismul defect al „obiectivității” auctoriale, Paradisul suspinelor este un bildungsroman à rebours. De altminteri, lectorul este avertizat că mărturia protagonistului „s-a lăsat condusă mai mult de acuitatea impresiilor conținute decât de ordinea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Galantomiile lui Ghenadie sau Notițe literare; tot ale lui sunt o tălmăcire din Mark Twain (Poșta redacției), însemnările apărute sub titlul Săptămâna ș.a. Iscălindu-și publicistica politică mai ales cu litera X, directorul, G. Panu, scrie și cronici literare sub inițiala G. El se arată interesat de evoluția formelor poetice, a versificației, dar urmărește și actualitatea, în primul rând discuțiile în jurul așa-ziselor plagiate ale lui George Coșbuc. Beletristica din Z. îi aparține lui N. G. Rădulescu-Niger. Se mai tipărește o
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
cercetată cu un ochi străin de ispita înfloriturilor ce denaturează, dar și de tentația spectacolului îndoielnic al deriziunii. Contribuția lui Z., într-o arie care din start se anunța ingrată, e prețioasă și prin mai multe descoperiri: pseudonime sau simple inițiale, debuturi, colaborări necunoscute anterior, o sursă de revelații fiind rubrica „Poșta redacției”, unde sunt de găsit, la primele lor încercări, personaje menite să își facă un nume: N. Batzaria, N. D. Cocea, St. O. Iosif, I. Popovici-Bănățeanul, Nuși Tulliu, Gh.
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Distins de Societatea Scriitorilor Români cu premiul pe anul 1931 pentru romanul Madona cu trandafiri, i se acordă și Premiul „I. Al. Brătescu-Voinești” (1932), iar post-mortem Premiul „Regele Carol II” (1939) pentru opera de romancier. În versurile lui Z., cele inițiale de rezonanță minulesciană, lamentațiile venite din nevroze și gânduri funebre, reflectând o structură mereu frământată, vulnerabilă, coabitează cu atitudini umanitariste, ce dobândesc nu o dată accente protestatare. Asemenea atitudini caracterizează și nuvelele adunate în volumul de debut Flamura albă... (1924), aducând
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și a tinerimei”, „Însemnări literare”, „Răsăritul”, „Luceafărul”, „Lamura” (va face parte din redacție), „Cugetul românesc”, Năzuința”, „Ilustrațiunea națională”, „Flamura”, „Ramuri”, „Graiul nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
întreprinderii, muncitorii au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pâine fără cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Tonul cântecului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de alint pentru soția lui, Cornelia Blaga, pseudonim sub care dă traduceri ( Din cugetările lui Merejkovski) și articolul Socialism și cultură. Alături de Iustin Ilieșiu, sunt prezenți în mod obișnuit Cezar Petrescu (iscălind și c.p. sau Iago), Adrian Maniu (folosește inițialele A.M. pentru articole politice, literar-culturale, comentarii și note), Al. Ciura (semnând Petronius, Alfa, Al.), Eugen Filotti, Emil Isac (prezent cu articole și foiletoane), Lucian Bolcaș, V. Onișor, Vasile C. Osvadă, Vasile Al-George, Dariu Pop, Emanoil Bucuța, D.I. Cucu, N. Ghiulea
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
amurgul își plimba sânii cu miros de dinamită/ strigătul a albit totul în jur, a îngreunat mersul -/ acolo m-am născut, sub propria mea privire/ pe batistuțe colorate, pe care mi le așterneam singur/ acolo mi-am încercat până târziu inițialele/ (un gol am lăsat pentru a umple un alt gol)/ din realitatea mahmură, fără ritm, fără rimă/ mai erau doar trei lopeți de aruncat/ târziu/ când visele ne îmbrâncesc, ne pocnesc oasele/ mâinile mele îndelung m-au pipăit, urlând singuratice
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
țară, publică proză în „Renașterea română” (Sibiu), „Izbânda” și scoate altă serie de volume, iar în 1926-1927 este director la „Gazeta Prahovei” (Ploiești), pe care o scrie aproape singur, semnând diverse rubrici - „Vorbe de clacă”, „Licăriri”, „Lucruri simple” - și cu inițiale sau cu pseudonime (Aladin, Gh. Bradul, Gh. Scytul, ultimul folosit mult și în „Lumina”). Concomitent, era și prim-redactor al ziarului „Săgeata”. Încercările de a aborda și alte genuri s-au soldat cu eșecuri: volumul Versuri (1900) i-a fost
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
B. P. Hasdeu, C. D. Aricescu, Gr. G. Tocilescu, A. I. Odobescu, N. Țincu, C. Eraclide. Tot în foileton au apărut O săptămână la schitul Frumoasa, promițătoare încercare de roman, cu bune descrieri de natură și ale mediului social (semnată cu inițiala M.), precum și traduceri din Hans Christian Andersen, Thomas Moore și P. Zaccone (romanul Lanterna roșie, al cărui protagonist este un român, principele Mihai Orbescu). Seria a doua a gazetei nu a mai publicat literatură. R.Z.
POPORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288962_a_290291]
-
română”, „Lumea românească”, „Neamul românesc”, „Opinia” (Iași), „Pradă gândului”, „Revista arhivelor”, „Revista de pedagogie”, „Secolul”, „Școala vremii”, „Tempo” ș.a. Între 1944 și 1960 i s-a interzis să publice. A reușit, totuși, să dea tiparului numeroase articole nesemnate sau sub inițiale. A folosit și pseudonimul Ciluna Căluci. Debutează încă din anii studenției în paginile revistei „Cercetări istorice” (1926), iar prima carte, O controversă literară: cine e autorul poemei „Cântarea României”, îi apare în 1929. Stăpânind deopotrivă domeniul istoriei literare și al
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
titular al secției literare. A colaborat cu articole de popularizare și versuri umoristice la „Aurora română” și „Viitorul”, periodice care apăreau la Budapesta, la „Telegraful român” și „Almanahul scriitorilor de la noi”. Prima lui carte, Orele libere (1867), e semnată cu inițialele I.c.d.P. A mai folosit pseudonimele Ioan de la Buceci, Non quis, sed quid, Un contemporan. P. a fost unul dintre animatorii vieții culturale a românilor din Transilvania. A avut o grijă deosebită față de bunul mers al școlilor românești, a
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
curat românească”, adică o direcție socială și culturală situată în continuarea pașoptismului. Redactor al revistei pare să fie N.D. Georgian, încercat de ambiția de a iniția un cerc și chiar o mișcare literară, dar lipsit de talent. Tot el, sub inițiala G., publică în fiecare număr note bibliografice, atent și informat scrise, la cărți precum Monologuri în versuri de N. Țincu, Nuvele de I.T. Florescu, Petale de Caton Theodorian ș.a. Colaborează N.G. Rădulescu-Niger și N. Țincu, coautori ai dramei Doamna Chiajna
REVISTA ALEXANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289182_a_290511]
-
din lirica germană în „Familia”, „Aurora română”, „Amicul familiei”, „Candela”, „Glasul Bucovinei”. În 1884 trimitea traspunerea sa din Goethe, Herman și Dorotea, lui V. Alecsandri, care ar fi citit-o „cu plăcere” și ar fi corectat-o. În 1887 (sub inițialele F.C. și sub pseudonimul N. Filin), publica în „Convorbiri literare” și semna Flor Carp o traducere din Carmen Sylva. Din 1893 a scos „Deșteptarea”, gazetă destinată satului. În primii ani o redacta, aproape în întregime, singur: articolele aveau caracter instructiv
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
prin alcaloză rezistentă la clor, dar fără hipertensiune. Sindromul Gitelman apare mai târziu în viață și asociază în plus față de sindromul Bartter, hipomagneziemia și hipocalciuria. în aceste sindroame, datorită unor mutații genetice, este inactivat cotransportorul Na, Cl, tiazidic senzitiv din partea inițială a tubului distal ducând la alcaloză metabolică și hipokaliemie (sindrom Gitelman) și cotransportorul Na+/K+/2Clde la nivelul porțiunii ascendente Henle (în sindromul Bartter). d) Tratamentul alcalozelor metabolice Tratamentul alcalozei metabolice necesită în primul rând corecția factorului care a declanșat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și la „Familia”. Versuri mai publică în „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Universul literar”, „Cortina” (Oradea) și „Cosinzeana”. În 1929 se va afla la direcția ziarului „Gazeta de Vest”, devenit mai târziu „Noua gazetă de Vest”, unde iscălește și cu inițiale (G.A.P. și g.a.p.) ori cu pseudonimele Emir Asan, Diaconu, P. Diaconu, Alter Scotus ș.a. Debuta acum și editorial, cu placheta Dumnezău (1928), urmată de o tălmăcire din Ady Endre, Sânge și aur (1930). În deceniul următor scrisul îi
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
conțin, îndeobște, sfaturi practice pentru lucrarea pământului, învățăminte folositoare în gospodărie sau sunt rapoarte școlare, cuvântări festive ș. a. La 1 octombrie 1843 P. scoate foaia „Învățătorul satului”, cea dintâi publicație, gratuită și oficială, destinată mediului rural. Semnând de obicei cu inițiale, redactorul folosește o exprimare agreabilă și pe înțeles, vădind o familiarizare cu graiul țărănesc. În afară de povețe pentru îndreptarea moravurilor, mai inserează o serie de articole, strânse apoi într-un volum (Învățături pentru prăsirea duzilor și creșterea gândacilor de mătasă adunate
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
când înnebunește și este internat la spitalul Pantelimon - prin câteva slujbe modeste: corector și redactor la ziarul „Românul”, perceptor în Roman, director al Gimnaziului Central din Iași, funcționar la Arhivele Statului din București, revizor școlar. O broșură, Poezii, semnată cu inițiale, îi apăruse în 1865. Câteva articole și traduceri de poezie (Secreta mea durere, Sonetul lui Arvers, poeme de Alfred de Musset), colaborările la „Satyrul”, gazeta lui B. P. Hasdeu (semnate San-Huang-Ki și Tschao-Wan-Ki), cronici teatrale în „Românul” și o conferință-protest
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
este din nou arestat. Va urma un șir lung de penitențe pentru „amestecul în politică”: în 1949, în 1953-1954 și în 1957, luându-i-se și dreptul de semnătură, ceea ce îl determină să apeleze la pseudonimul Al. Grecu sau la inițialele acestui pseudonim. La sfârșitul anului 1948 se va ocupa de organizarea Muzeului Româno-Rus, din vară fiind angajat la Institutul de Istorie al Academiei RPR, în calitate de consilier I (în realitate abia era îngăduit ca documentarist); în 1954 devine cercetător științific principal
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
memorialul evocă momente semnificative: O vânătoare în Moldova (despre Leon și Grigore Cantacuzino), Mănăstirea Tomnatic (o excursie la mănăstirea Văratic), Băile de la Slănic, Iarmarocul Sf. Ilie din Fălticeni, O istorie țărănească. Cartea a fost tradusă în limba română de A. (inițială sub care se ascunde Anna Rosetti-Maiorescu) și publicată mai întâi în „Convorbiri literare”. În romanul Laskar Viorescu (Ein moldauisches Genrebild, Leipzig, 1863), încheiat încă din anul 1856, K. descrie moravurile societății înalte din Moldova la jumătatea secolului al XIX-lea
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
stabili în Tazlău. Cel de-al doilea copil, din cei șase pe care i-a avut familia Mironescu, este Ioan Eugen, viitor medic și scriitor. Omul de știință își va semna lucrările Eugen I. Mironescu, literatul, în schimb, va alege inițiala primului său prenume, dublând-o cu aceea a tatălui. Face școala mai întâi în satul natal și la Piatra Neamț, continuându-și învățătura în Iași, la Liceul Național și apoi la secția clasică a Liceului Internat, absolvit în 1904. Aici îl
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
Despre jocurile olimpice), București, 1960; Celebrul 702 sau Autorul moare azi, București, 1962; Într-o zi de primăvară, București 1964; Teatru, București, 1965; Seara târziu, în tipografie, București, 1967; Teatru școlar. Moș Gerilă, jocuri și jucării, București, 1967; Lumea în inițiale, București, 1968; Camuflaj, București 1969; Replici sau De dincolo de fileu, București,1969; Primarul Lunii și iubita sa, București, 1970; Simfonietta metalică, București, 1970; Pasiune plus rațiune sau Temă de luptă, București, 1972; Piese de teatru, I-II, București, 1972; Ședința
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Încă din 1857 trimisese la „Gazeta Transilvaniei” două tălmăciri, care însă nu au fost publicate: una din Charles Dickens, iar cealaltă din Jean Paul. A mai tălmăcit un fragment din partea întâi a lui Faust de Goethe (1870), semnând numai cu inițiala numelui de familie, și o scurtă poezie de Byron (l884). Îndreptate către literatura de factură realistă, preferințele l-au determinat să aleagă și să traducă nuvele de Bret Harte (1870) și de P.A. de Alarcón (1881). Fără a o prețui
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]