1,015 matches
-
afectivitate: are o dispoziție tristă și este speriat de atenția care i se acordă, este anxios relativ la reacția tatălui său față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva, dar nu știe cu ce; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție, stereotipii, manierisme, negativisme): vorbește coerent, se exprimă bine, scrie poticnit, stă și se gândește ca să nu greșească, scrie citeț, aplecat spre dreapta
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
afectivitate: are o dispoziție veselă, dar este speriat de consecințele situației lui de la limba franceză, este anxios relativ la reacția părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-a ascuns situația lui școlară; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție, stereotipii, manierisme, negativisme): vorbește coerent, se exprimă bine, scrie bine, mai puțin caligrafic, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm adecvat, conform cu clasa
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape uimiți ei înșiși de nevoia instinctivă a exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru este, în felul său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
bucuria unei izbânzi pe care o intuiește cu privire la un vânat, după ce Îi adulmecă mirosul, și-o exprimă prin rotirea cozii În toate direcțiile, cât și prin sclipirea luminii ochilor. 7. Vânătoarea și hrana lupului Vânătoarea și hrana sunt doi factori instinctivi indispensabili În viața lupului, care se leagă indisolubil unul de altul și fac corp comun În lupta sa pentru supraviețuire. Vânarea lupului de către om este dificilă Întrucât simțurile mirosului, văzului și al auzului le are foarte bine dezvoltate și se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de acest lucru, care de fapt se bazează pe motivări concrete cum sunt: hrana, recompensa și interdicția. Așa stând lucrurile, este de subliniat și faptul că reacțiile afective pe care le percepe omul la câine sunt induse de obediența sa instinctivă și reflexă pe care se sprijină dresajul și nu ca rezultat al unei activități inteligente de la nivelul creierului. După unii cunoscători În psihologia canină și nu numai, inteligența la acest animal este doar o impresie a stăpânului - care Într-adevăr
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ale câinelui-lup (ciobănesc german și cehoslovac. 1. Istoricul folosirii câinilor În serviciul armatei și În război Se pare că primele participări ale câinelui la luptele dintre om și semenii săi sunt marcate de apariția rivalității dintre triburi când, În mod instinctiv, ca și lupii, Întărâtați și asmuțiți de membrii unui trib, se Încăierau haitele de câini Între ele și se luptau până la moarte. Pe vremea grecilor și romanilor erau echipați cu armuri și zgărzi prevăzute cu ghimpi, fiind trimiși În liniile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comportamentului primitiv, ca urmare a unor Încrucișări combinate ce din punct de vedere genetic au contribuit la unele schimbări morfologice și fiziologice, Îndepărtându-se sub acest aspect de lupul din sălbăticie, Îmbrăcând o Înfățișare mai fină și mai delicată. Comportamentele instinctive, dispărute În parte, au fost compensate cu alte capacități apărute și dezvoltate pe parcurs, având la bază educația și dresajul. În ceea ce privește modificările comportamentale la câinele-lup ameliorat, se poate spune, fără teamă de tăgadă, că ele au la bază mutații genetice
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe toate planurile, în Europa, pentru a ne limita acum doar la acest aspect este deci formarea și consolidarea păturilor românești mijlocii preponderent citadine. Numai omul de la oraș poate fi european. Societatea rurală, tradițională, închisă, izolată, care are o reacție instinctivă de neîncredere și apărare față de străin, nu poate gândi și acționa în spirit european. Ea este animată de alte valori și are alte reflexe. Tradițiile sale sunt diametral opuse, conservatoare, religioase. Dimpotrivă, doar orașul deschide noi orizonturi locuitorilor săi. Ideile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape uimiți ei înșiși de nevoia instinctivă a exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru este, în felul său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pornire nu există la nici o altă activitate instrumentală și deasemenea la nici o altă manipulare. Astfel, începătorul se apropie de vioară fără vreo experiență musculară utilizabilă: pentru el totul este nou. Puțini sunt cei care se adaptează acestei activități în mod instinctiv. Aceasta le reușește poate doar celor cu adevărat predestinați viorii, marilor talente, din a căror mulțime de priceperi nici una nu iese atât de clar în evidență ca simțul intuitiv pentru coordonarea mișcărilor. Cei cu aptitudini mijlocii nu au un start
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Zacharias Lorenz (1903-1989) zoolog austriac, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie împreună cu Nikolaas Tinbergen și Karl von Frisch (pentru studiul comportamentului animalelor în mediul lor natural - etologie). Lorenz întreprinde cercetarea numită "studiul instinctului animal, în special la păsări". Fiecare act instinctiv are o energie specifică aflată în neuronii creierului. Studiul diferenței dintre animalele sălbatice și cele domesticite îl conduce la observații despre învățare la animale. 130 Nikolaas "Niko" Tinbergen (1907-1988), ornitolog olandez laureat al Premiului Nobel pentru studiul comportamentului individual și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a formulat ideea că impulsurile sunt blocate în centrii creierului, blocajul fiind anulat de anumite energii venite în cascade, cum ar fi căutarea hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un program genetic în comportamentul instinctiv. 131 Karl Ritter von Frisch (1886-1982), etolog austriac, laureat al Premiului Nobel împreună cu Nikolaas Tinbergen și Konrad Lorenz. Studiază percepția senzorială la albine și explică "dansul" lor (fluturatul "scurt" al aripilor). 132 Ladislav Tauc (1926-1999), neuroetolog și neurofiziolog francez, profesorul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
schimba în permanență. 5.3. Distribuția pe habitate S-a constatat faptul că cercetările cantitative asupra populațiilor de păsări pe lângă importanța teoretică mare, au și o importanță practică deoarece păsările reprezintă indicatorii productivității biologice ai biocenozelor. Cuibăritul este un act instinctiv din viața păsărilor, modul de cuibărit caracteristic fiecărei specii în parte este înscris în zestrea ereditară a indivizilor. Fiecare specie de păsări are cuibul său caracteristic, construit în funcție de nevoile și adaptările speciei. Cuiburile pot fi așezate în scorburile arborilor, în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în acest fel, libertățile Europei, am protejat creșterea societății sale viguroase și variate și am ieșit după patru lupte teribile cu o faimă și un imperiu din ce în ce mai mare și cu independența Țărilor de Jos garantată. Aici se află minunata tradiție instinctivă a politicii externe britanice. Toate gândurile noastre sunt îndreptate acum către ea. Nu știu să se fi întâmplat nimic care să schimbe dreptatea, înțelepciunea, curajul și prudența cu care au acționat strămoșii noștri. Nu știu să se fi întâmplat nimic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se impune o pregătire cu maximum de atenție și conștiinciozitate. Metoda imitației Noțiunea de imitație apare în domeniul psihologiei la sfârșitul secolului trecut, când G. Tarde (1895), L. Morgan (1896) și McDougal (1908) o abordează din perspectiva unei tendințe înnăscute, instinctive. Din punctul de vedere al utilizării, se pot distinge două niveluri de înțelegere ale acestui termen. Primul se referă la acela de termen al limbajului comun, în care imitația este folosită cu o mare varietate de sensuri, care au însă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
trăsăturilor vorbitorului etc. Pe de altă parte, din perspectiva culturii, creația este nu numai realizarea a ceea ce nu era, ci realizarea a ceva deosebit față de existențele anterioare, prin urmare, nu numai ceva nou, ci și ceva novator, astfel încît, activitățile instinctive, caracteristice și animalelor, nu pot realiza creații. Pornind de la aceste premise, se poate stabili că, dacă creația este un produs (un rezultat) al unei activități, nu orice produs este o creație, ci numai produsul individualizat în mod voit și cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
decât viu".), iar campionul absolut al maratonului bahic, Pâcă, de la bufetul "Singapore" îi reproșează "Dumneata ești un tip care te învârtești pe lângă ziduri, așa, te prelingi...", Mircea Ivănescu a fost mereu, indubitabil, conștient de valoarea operei sale, cu tot refuzul instinctiv de a se integra în "spiritul" alterat, ambiguuu și mâlos al timpului său. Devenit cetățean de onoare al orașului Sibiu, probabil printr-un complot bizar al împrejurărilor și nu datorită prezenței sale active în viața cetății, Ivănescu trăiește un moment
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
apelat În mod permanent, timp de milioane de ani, cu speranța vindecării multor suferințe fizice și psihice. Folosirea plantelor În scopuri vindicative se confundă, ca vechime, cu prima vârstă a omenirii, respectiv din epoca de piatră, atunci când se utilizau remedii instinctive Împotriva bolilor. Din acea perioadă au fost selectate din Natură anumite „buruieni de leac”, eficace contra durerilor de stomac, ficat sau rinichi, pentru bolile de plămâni sau de piele. În mod deosebit se urmărea vindecarea fracturilor de oase, a rănilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau „prostia” studiată de un G. Flaubert (Bouvard et Pécuchetă, dar și de cohorte de scriitori realiști ai secolului al XIX-lea și XX, rus, francez și român. Cele două categorii „atipice” provoacă Însă, În general, un fenomen de respingere instinctivă, dar și - modificat și augmentat de educație - de teamă față de nebuni și dispreț față de proști. Meritul marilor scriitori a fost de a relativiza cele două reacții, În aparență contradictorii, dar care, la o privire mai atentă, se „amestecă”. Astfel, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În momente neașteptate, „nepregătite” și care nu ne mulțumește aproape niciodată pentru simplul motiv că nu știm cu precizie ce căutăm acolo. Pe cine vrem să „Întâlnim”, „ce” vrem să aflăm, cât și cum vrem să mințim, cu acea mitomanie instinctivă, care ar trebui să ne ajute să mai trăim un anotimp, un an sau... un ceas, măcar pentru cei ce simt că viața se scurge din ei. Fără pricină. Profeția, nevoia de profeție de care vorbesc cu atâta insistență, poate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
reabilita Într-un fel trecutul, o altă „criză”, atunci Însă provocată de alții, puternicii zilei. De a da În sfârșit un sens acelui „necaz” ce părea a-mi defini pentru totdeauna destinul: o traiectorie mai mult sau mai puțin confuză, instinctivă, În sensul primitiv, ca a unui gândac ce aleargă nehotărât, pripit, În zig-zag, Într-un spațiu deschis, sub imperiul unor forțe pe care nu numai că nu le poate controla, dar nici nu le distinge prea bine. Ei bine, „ceva
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
umane și sociale Într-o Europă prinsă de un alt taifun, a devenit și unul politic. O „Înrudire pe dos” Întrucât, se știe, firea mea este una... cum să-i zic?... una mai plebeică, mai directă! Eu nu am noblețea instinctivă a firii și a stilului acelor aristocrați ai spiritului de a nu „arăta cu degetul” ceea ce „mă interesează”; eu iubesc viața, cum am mai spus-o de atâtea ori, sunt În acord și cu neajunsurile, cu „inconvenientele” ei, nu rareori
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cuvântul, mai exact limba română. Iluminarea nu este ușor de explicat: Cred că nu era conștient de marea misiune. Și cu atât mai bine, fiindcă era la mijloc o lucrare personantă, izvorând din afundele locuri ale matricii stilistice, o reacție instinctivă de apărare sufletească și spirituală, căci un program conștient ar fi fost deosebit de primejdios, putând fi lesne anihilat de ocupanți. Cu siguranță conștientizarea a venit cu timpul" (p. 185). Factorii modelatori au fost în opinia criticului poezia lui Eminescu precum și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am găsit ultimul vagon să ne întindem la somn, Bogata, Chețani, 8,30, telefonul mobil, din hit mai rămîne semnalul de apel, km 290+600 să trăiți, domnu' inginer! mă duc la oraș! zăpezile pe ceață, solidaritatea umană cît este instinctivă, petice de stuf, băieții au mai spus ceva, km 297 la oprirea precipitată, halta Chirileu, "pasărea" cu vopsea neagră picior în viaductul Sînpaul, graffitti pe gara Cipău "Gîza", "dînsu", scrierea troiță în brazdele grădinii, ai mai rezolvat ceva? în martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ideologic de cimentare politică. În deplin acord cu pedagogia națiunii ale cărei principii le expune în Manualul invĕtietorului (1874), în manualul de Istoria națională (1876) Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]