31,773 matches
-
instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4.2. Teoria evoluției și devoluției politice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4.2. Teoria evoluției și devoluției politice În terminologia antropologiei politice neoevoluționiste
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
descoperire sau invenție etc. Pornind de la aceste remarcabile intuiții, voi redefini termenii antropologici pentru a-i face compatibili cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
voi redefini termenii antropologici pentru a-i face compatibili cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru era îndeosebi realizat prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru era îndeosebi realizat prin acțiune colectivă. Din punct de vedere strict instituțional, rezultatul procesului este dezvoltarea a multiple straturi de reguli, norme și strategii împărtășite
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru era îndeosebi realizat prin acțiune colectivă. Din punct de vedere strict instituțional, rezultatul procesului este dezvoltarea a multiple straturi de reguli, norme și strategii împărtășite și a multiple niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dezvoltarea a multiple straturi de reguli, norme și strategii împărtășite și a multiple niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată de disoluția sau întreruperea bruscă a unui nivel politic mai larg - conduce la fenomene
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată de disoluția sau întreruperea bruscă a unui nivel politic mai larg - conduce la fenomene sociale precum: tribalizare și lupte între triburi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care iau locul aranjamentului original, distrugeri culturale etc. Acest lucru s-a întâmplat în cazul triburilor cucerite de Imperiul Britanic sau în Europa Evului Mediu timpuriu. Ceea ce este important este că devoluția politică va conduce la simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică? În interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească sau să se reflecte la nivelul instituțional și la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind mai sus evoluția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească sau să se reflecte la nivelul instituțional și la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind mai sus evoluția și devoluția politică în termeni de variație a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind mai sus evoluția și devoluția politică în termeni de variație a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de „cantitate” a) acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune colectivă. Iată de ce indicatorii „complexitate instituțională” și, respectiv
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de „cantitate” a) acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune colectivă. Iată de ce indicatorii „complexitate instituțională” și, respectiv „întinderea domeniului acțiunii colective” sau „numărul și tipul bunurilor și serviciilor publice furnizate” ar trebui să varieze împreună. Colonizarea sau grefarea versiunii neoinstituționaliste a Școlii de la Bloomington asupra altor teorii sau metodologii - în acest caz, cele antropologice și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a adus . Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca și asupra membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și asupra membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, iar obștile sale continuă încă să existe, chiar dacă într-o formă alterată. În acest caz, nu numai că există referințe istorice timpurii și informații relativ detaliate cu privire la structura sa instituțională, dar s-a păstrat un număr edificator de documente originale emise chiar de forurile sale, precum și corespondență, legală sau de altă natură, cu alte instituții ale vremii. Din punct de vedere evolutiv, rezultă că acest aranjament s-a dovedit a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]