3,826 matches
-
să muncească au altă semnificație decât în afara instituției, dat fiind faptul că instituția totală organizează satisfacerea tuturor necesităților acestora. Faptul că în unele cazuri munca prestată de către instituționalizat este plătită de către instituție nu modifică datele problemei, pentru că modul în care instituționalizatul cheltuiește banii astfel obținuți este controlat de instituție. „În organizarea obișnuită a vieții în societatea noastră, autoritatea exercitată de locul de muncă încetează odată cu primirea salariului de către lucrător; modul cum cheltuiește lucrătorul banii primiți, în contexte domestice sau recreaționale, este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în ce fel vor fi stimulați să muncească, stimulentul respectiv nu va avea semnificația structurală pe care o are dincolo de granițele instituției. Vor exista, negreșit, motivații diferite pentru muncă și atitudini diverse față de ea. Aceasta este o adaptare esențială, solicitată instituționalizaților și celor care trebuie să-i determine să muncească. [...Ă Indiferent dacă are prea mult sau prea puțin de lucru, individul pentru care munca era un reper în viața de afară tinde să ajungă demoralizat de sistemul de muncă din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deținutul răspunde exigențelor personalului penitenciarului spune probabil foarte mult despre adaptarea sa la condițiile detenției și destul de puțin despre modul în care același individ se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reintegrare socială și supraveghere, voluntari, reprezentanți ai societății civile).În termeni ipotetici, credem că atragerea unor persoane din afara sistemului poate ridica eficiența acestui tip de activitate (după Goffman, una dintre caracteristicile instituțiilor totale este întreținerea unor stereotipuri antagonice între lumea instituționalizaților și lumea angajaților). * * * Starea actuală a penitenciarelor din România este departe de standardele minime privind condițiile de detenție, așa cum sunt acestea stipulate în reglementările europene și internaționale. Alocațiile bugetare reduse și lipsa posibilităților administrației penitenciarelor de a presta activități economice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sociale ori de alți susținători ? Studiul privind efectele sociale, pe termen lung, ale instituționalizării îndelungate a fost realizat ca urmare a interesului manifestat de Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului Prahova față de modul în care s-au integrat tinerii îndelung instituționalizați în viața socială. Beneficiarii direcți ai studiului au fost interesați să cunoască în ce fel măsurile adoptate pe linia sprijinului acordat acestei categorii de tineri s-au făcut simțite pe planul rezultatelor integrării sociale a acestora. Realizarea studiului-pilot nu ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din România faptul că nu se mai poate afla nimic despre jumătate dintre copiii ce părăsesc instituțiile de protecție la circa 5-7 ani de la revocarea acestei măsuri de protecție. Putem avansa aici o ipoteză suplimentară, și anume că acei copii instituționalizați de la naștere sau foarte devreme în copilărie, prezintă și cele mai scăzute șanse de a fi regăsiți după zece ani de la revocare. În concluzie, deși prezintă și cazuri de reușită socială, lotul subiecților investigați de noi nu a putut cuprinde
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
latură a vieții lor. Proiectele de viață pentru niște tineri de 25-30 de ani sunt limitate. Participarea câtorva tineri la un focus grup ne-a permis colectarea de date cu privire la situațiile dramatice în care se găsesc unii dintre foștii colegi instituționalizați și, în mod special, aceia care au petrecut toată copilăria în instituții și nu au nici un fel de suport din partea familiei. Iată, prezentate pe scurt, aceste câteva cazuri: 1. V.P. a fost în instituție de la vârsta de 2 luni. Acum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București. Durning, P., 1995, „Education familiale. Acteurs, processus et enjeux”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, Editura Polirom, Iași. Goffman, E., 2005, Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, Editura Polirom, Iași. Ionescu, G.,1990, Psihoterapie, Editura Știintifică și Enciclopedică, București. Lamb, J.; Lamb, W.A., 1978, „Parent Education and Elementary Counceling”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, vol. I, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., 2003, Tratat de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mișcarea de orientare a copilului, influența asistenței sociale, teoreticienii rolului, consilierea cuplurilor căsătorite, dezvoltarea familiei normale, dezvoltarea tulburărilor de comportament, scopurile terapiei, evaluarea familiei, comunicarea, abuzul de droguri și alcool, violența domestică și abuzul sexual, violența maritală, munca de asistență instituționalizată, conceptele de lucru în terapia de familie etc. Partea a doua se focalizează pe analiza școlii clasice de terapie de familie. În acest context, autorii analizează terapia sistemică de familie inițiată de Murray Bowen, unul dintre cei mai cunoscuți lideri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
volumului, „Dezvoltări recente în terapia de familie”, este structurată pe patru secțiuni: terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor și ale lesbienelor, terapia de familie comunitară, serviciile sociale oferite la domiciliu, terapia medicală de familie și psihoeducația. În ultima parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
există este imaginat ca neexistând. Datele obținute de Spitz (1947), Fraiberg (1982), Ainsworth et al. (1978), LaBarbera et al. (1976) susțin existența acestei a doua componente. Într-adevăr, bine cunoscutele filme ale lui Spitz (1947, de pildă) prezintă copii mici instituționalizați care au suferit carențe afective severe, având ochii larg deschiși și o figură lipsită de expresie. Ei nu percep realitatea, iar stimulii luminoși bruști nu le provoacă nici o clipire, după cum nici zgomotele bruște nu le produc vreo tresărire. Tablouri clinice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o figură lipsită de expresie. Ei nu percep realitatea, iar stimulii luminoși bruști nu le provoacă nici o clipire, după cum nici zgomotele bruște nu le produc vreo tresărire. Tablouri clinice similare au putut fi notate și la copiii români abandonați și instituționalizați, examinați de Ionescu și Jourdan-Ionescu în 1990 (imagini prezentate în documentul audiovizual „Copiii de la Vidra”, 1992). Fraiberg (1982) aduce noi argumente în favoarea existenței acestei a doua componente. Autoarea studiază doisprezece sugari neglijați sau abuzați de mamele lor și prezentând tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vegheze ca aplicarea să învie litera legii în asistență, mai ales prin care dreptatea bolnavă încearcă să se însănătoșeze”1. Dar pentru a putea valorifica pe deplin spiritul său gospodăresc, de sacrificiu, de devotament și de perseverență în cadrul asistenței sociale instituționalizate, femeia trebuia să dobândească o pregătire specială. Instituțiile create după război, printre care Institutul surorilor de ocrotire de la Cluj, cele ale așezămintelor patronate de regina-mamă Elena, Liceul sanitar „Principele Mircea” și școala de Educatoare și Puericultură „Pia Brătianu” nu pregăteau
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cel al membrilor școlii, zidurile școlii fiind reprezentate de Învățământul ideologic sau de partid (pp. 239, 242, 244). Traducerea În limba română a cărții lui Goffman, Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate (Iași: Polirom, 2005), Înlesnește cititorului român posibilitatea aprecierii critice a demersului lui M. D. Gheorghiu. Caracterul total al școlilor de partid determină efecte de lungă durată asupra membrilor acestor școli, afectându-le decisiv șansele de reconversie profesională ca și pozițiile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994. Erving Goffman, Asylumns. Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates (New York: Anchor Books, 1961). În limba română, Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, Editura Polirom, Iași, 2005. Ibidem, (Aziluri...), p. 11. György Konrad, Ivan Szeleny, The Intellectuals on the Way to Class Power, New York: Hartcourt, 1979. Ken Jowitt, New World Disorder, Berkely: University of California Press, 1992. Carl J. Friedrich & Zbigniew Brzezinski, Totalitarian
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sens polemic) a problemelor de fond ale istoriei spirituale și ale vieții literare de la noi. În viziunea președintelui asociației, expusă într-un catalog de prezentare pentru Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din 1997, aceasta este „prima formă de reacție instituționalizată a autorilor români la provocările noii piețe editoriale și culturale în general. Intenția noastră a fost aceea de a lansa proiecte care să promoveze imaginea scriitorului în România de astăzi: festivaluri, premii, dezbateri publice și așa mai departe. Am considerat
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA (ASPRO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
Vreau să atingem acest subiect. Partidul România Mare este, pe de o parte, un partid de tip tribunisien, cum spun francezii: clădit În jurul unui tribun. Cu sau fără ghilimele, Vadim Tudor este un tribun. Partidul său e mult mai puțin instituționalizat decât alte partide politice, a jucat și joacă În continuare cartea antisistemică la nivelul retoricii. Dar la nivelul practicii politice, el este un partid sistemic. De aici și contrastul Între ceea ce spune și ceea ce face Vadim. Mircea Mihăieș: Într-adevăr
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o aveam În celelalte țări din Europa sovietizată, Iliescu era, fără Îndoială, Înclinat ca structură În direcția eurocomunismului. Mircea Mihăieș: Un comunism mai puțin contondent, să spunem. Vladimir Tismăneanu: Mai permisiv și, cred eu, sincer displăcându-i incultura și trogloditismul instituționalizat. Mircea Mihăieș: Dar nu era nici pe departe antisistem! Vladimir Tismăneanu: Nici nu cred că a invocat acest lucru, cel puțin În discuția pe care a avut-o cu mine. Nu știu ce biografie oficială i se publică de către diversele ambasade din
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și mă uit suficient de mult la experiența altor țări foste comuniste. Există tranzițiile care au fost practic Încununate de succes: poloneză, maghiară, cehă, parțial cea slovacă, În ultima perioadă și cea slovenă. Există tranzițiile eșuate până la nivel de criminalitate instituționalizată, cum sunt cele din Belarus și, până la un punct, Moldova și Ucraina. Se cunosc tenebroasele afaceri care au dus la lichidarea unui ziarist celebru, critic al președintelui Tudjman. Avem, finalmente, regimul despotismului luminat neo-KGB-ist al lui Vladimir Putin. România se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
epocă al partidului, Mircea Ionescu Quintus, a fost pătat de colaborarea cu Securitatea. Ar trebui, de asemenea, menționat că organismele internaționale continuă să trimită semnale către București. Aceeași baroneasă Nicholson cere suspendarea negocierilor pe motiv de nerespectare a regimului copiilor instituționalizați. De la Departamentul de Stat vine o semnalizare În aceeași direcție, conform căreia România ocupă un loc fruntaș În traficul cu ființe umane. Dinspre NATO suntem de asemenea atenționați - lordul Robertson anunță un nou criteriu de aderare la NATO: independența Justiției
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
spus că nu avem nevoie de două filosofii - respectiv de două facultăți -, una de partid și alta de stat; În România există o singură filosofie, cea a marxism-leninismului. Ca atare, ideea era ca, treptat, aceasta să fie practicată, predată și instituționalizată exclusiv În cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”. S-a salvat ceva prin unificarea cu Facultatea de Istorie, devenită astfel Facultatea de Istorie-Filosofie, dar domeniul a fost grav lovit prin măsurile luate În chip arbitrar și anticultural. Mircea Mihăieș: Anul 2002 este un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
celor două organizații deja constituite: „Spanische Judengemeinde” și „Deutsche Judengemeinde”. E cazul acelora din Lugoj și Timișoara. Alteori, administrația ne transmite tabele, indicând descrierea caselor, numele evreilor, numărul lor, taxele plătite, categoriile sociale cărora le aparțin. E vorba de viața instituționalizată a evreilor din Carei. Sau, în aceeași ordine a lucrurilor, repartiția contribuabililor evrei din unele comitate ungare - este cazul acelora din Șopron. În genere, măsurile imperiale impun; ele se bazează pe o cunoaștere amănunțită a mai vechilor situații, când dietele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să devină în viitor. De asemenea, educația a fost tentată nu numai să actualizeze (comportamente, atitudini, valori), ci să și potențeze viitoare stări, să pună persoana pe un drum, s-o direcționeze înspre anumite ținte. Având în vedere că educația instituționalizată este limitată în timp, ea durând, de regulă, cel mult două decenii, aceasta va deschide doar apetituri, trasee, conduite etc., ele definitivându-se într-o perspectivă încă nefixată, chiar improbabilă. Vom conchide spunând că educația, prin definiție, este evident potențatoare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
orizont de manifestare a individualităților, a subteranelor umane, uneori a obsesiilor sau pornirilor bestiale. Marea noutate adusă de cybercultură nu este trecerea de la educația in presentia la cea in absentia sau de la oral-scris la multimedia, ci trecerea de la o educație instituționalizată (prin școală, universitate) la o învățare permanentă, prin autoresponsabilizare, la o situație de schimb generalizat de cunoaștere, întronat la scară socială, la acea „cetate educativă” visată câteva decenii în urmă de Edgar Faure, la o societate ce și-a creat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de vedere educațional, internetul constituie o imensă oportunitate, de instrument-accesoriu spre o zonă a conținuturilor informale ce se pot adăuga peste conținuturile educative captate în instituțiile școlare. Această racordare ține de latitudinea educatului sau educatorului, nefiind normată de practicile didactice instituționalizate. Elevul, de unul singur, se poate duce înspre o zonă de interes după cum îi dictează pornirile individuale sau profesorul, preocupat de aceste chestiuni, îi poate sugera inspectarea unor pagini din anumite domenii. Pe lângă această uzanță, internetul poate fi utilizat în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]