2,850 matches
-
să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată de învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale. De asemenea s-a putut observa că învățătorii / institutorii au apreciat colaborarea cu familiile elevilor ca fiind bună, doresc implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare, însă o bună parte dintre ei nu știu să conceapă și să gestioneze relații de parteneriat eficiente, modalități concrete și variate de acțiune
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sunt cu atât mai posibil de depășit, cu cât sunt conștientizate și cunoscute mai bine de actorii implicați. Programul de formare continuă propus - „Învățătorul - factor proactiv al parteneriatului școală familie” are ca scop dezvoltarea competențelor specifice și esențiale ale învățătorilor / institutorilor pentru realizarea unui parteneriat eficient între școală și familie: competențe metodice, competențe de comunicare și relaționale, competențe psihosociale, competențe de evaluare. Temele și subtemele propuse sunt adecvate scopului, obiectivelor generale și specifice urmărite a fi realizate prin îmbinarea judicioasă a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de la limba română și cunoașterea mediului. Vă prezentăm un tabel pentru integrarea interdisciplinară la disciplina Cunoașterea mediului - clasele I și a II-a primar care să sprijine demersurile învățătorului: Acest model este preluat din „Ghidul programului de informare/formare a institutorilor / învățătorilor - curriculum pentru clasele I și aII-a , București,2003, p.94. În sinteză ,prin promovarea interdisciplinarității la clasele I-IV, se obțin efecte cognitive, afective, etice, estetice și uneori fizice asupra dezvoltării personalității copilului. 3.6. Metode de evaluare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
observat cum a cucerit în câteva ceasuri o elevă în tren. Ulterior am aflat că avea două neveste, una la București, și alta la Miroși, cu copii și o mulțime de alți copii prin toată țara și că era totuși institutor, și din când în când profesor suplinitor la liceul "Mihai Viteazul". I-am scris mai pe urmă din dorința de a avea un mentor, dar în afară de muieri și de astfel de aranjamente pe care le făcea folosindu-se de informații
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
un fel de manta uriașă, care s-o acopere în întregime. Umbra urmărind-o pe ziduri, în rarele zile când ar pleca sau s-ar întoarce acasă. Bănuitoare cu toți, respingându-le bunăvoința. Judecători, inchizitori, rude de tot felul, sfătuitori, institutori și instructori ! Cosimo nu-i suporta. Considera, ca și dânsul, chinurile bătrâneții drept nenorociri otrăvite de neputință și putreziciune. O priveam, din nou, din pragul camerei. Absentă, anihilată, departe de vecinătățile cariate. Fiul n-ar mai fi tânăr. Ar simți
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
legătură dintre aceștia. Astfel de slujitori, mici la inimă, cu gîndire îngustă, sînt aceia care, deveniți maturi, Preoți și capi ai Bisericilor, educă alți Preoți, care sînt și mai slabi și mai meschini decît ei: și aceștia devin părinți și institutori ai celor mai mici de vîrstă decît ei, iar "discipolul nu este mai presus decît învățătorul său"57, pînă ce Dumnezeu însuși nu trimite ajutor, luîndu-i din preaiubita sa Biserică cea plină de compasiune și mizericordie 58. 27. Cu siguranță, numai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și că starea sa inspiră serioase îngrijiri. Schuselka e un om cam în vârstă, căci e născut la anul 1811, la Budweis în Boemia, a studiat dreptul în Viena și a fost mai întîi practicant la tribunalul criminal, în urmă institutor privat în Viena, Salzburg și Praga. De la 1835 a început a se ocupa cu publicistica. La 1845 apăru cel dîntîi roman al lui. În urma unui conflict cu cenzura austriacă a mers întîi la Weimar, apoi la Jena, unde-a publicat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se vedea în ce stare sunt județele noastre extragem din Expunerea situațiunii lor pe anul 1879 următoarele pasaje din raportul prefectului de Bacău, d. A. Vidrașcu: În privința mersului instrucțiunii din comunele urbane nu voi avea nimic de obiectat, căci profesorii și institutorii respectivi nu lipsesc a-și face datoria; cu toate acestea conduita în societate și disciplina a câțiva profesori lasă mult de dorit; este însă de sperat că această mică minoritate de profesori se va convinge cu timpul că dânșii sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. Practicată în mod curent de către cadrele didactice, fie sub numele de metodă alternativă de evaluare, fie simplu ca autoevaluare, metoda conduce cu siguranță, prin abordarea ei corectă, la educarea capacităților de autocunoaștere. Autoarele, institutor și educatoare, au concluzionat în prezenta lucrare rezultatele unui efort comun de evidențiere a eficienței și efectelor autoevaluării utilizate în învățământul primar, ca urmare a derulării unei activități de parteneriat ce a urmărit trecerea optimă a copiilor de la grădiniță la
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
continuă a personalului din Învățământul preuniversitar 2001-2004. Mesajul esențial este profesionalizarea carierei didactice, alături de alte obiective: redimensionarea raportului dintre componenta teoretică și cea practică a curriculum-ului de pregătire prin extinderea rutei de formare inițială până la obținerea diplomei de profesor/institutor prin promovarea examenului de definitivat; dezvoltarea unei piețe educaționale a programelor de formare continuă”, corelarea structurilor și momentelor din cariera didactică cu standardele educaționale și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile; dezvoltarea unei structuri instituționale moderne
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
trecut sistemul de Învățământ românesc lăsa În grija Școlii Normale și a Liceului Pedagogic formarea inițială a cadrelor didactice pentru Învățământ preșcolar și primar, tendințele europene determină o revizuire a sistemului de formare la acest palier. Apariția colegiilor universitare de institutori a reprezentat o soluție profitabilă la un moment dat. În prezent, tendința de formare inițială se cere a fi realizată În contextul instituțiilor de Învățământ superior de scurtă sau lungă durată, eventual completată prin programe masterale. În ceea ce privește formarea continuă a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prima din Moldova), organizarea în anul 1829 de către Gheorghe Asachi a "Școlii normale" (de fapt o școală primară), existența aici a "Școlii Preparandale" unde a fost director Titu Maiorescu și unde a absolvit Ion Creangă, cursurile școlii și a devenit institutor, se explică și prin existența acestei săli și a unor clădiri alăturate în care apoi, a locuit Mihai Eminescu, Ion Slavici, Samson Bodnărăscu și Miron Pompiliu. În tiparnița de la Trei Ierarhi s-a tipărit în anul 1643 și Cazania lui
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
elevilor școlii astfel: 38 cadre didactice din cele trei școli generale din localitatea BoldeștiScăeni, 64 de părinți și 67 de elevi de clasa a VIII-a. Profesorii chestionați au fost majoritatea femei (60%). Dintre aceștia 78% sunt profesori, 14% sunt institutori și 8% învățători. Dintre profesorii chestionați, 41% au gradul didactic I, 22% gradul II, 31% definitiv și 6%sunt debutanți. Ca vechime în învățământ, 36% au o vechime cuprinsă între 8-15 ani, 28% între 26-35 ani, 19% între 4-7 ani
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
părinții? -------------------------------------------------------------------------------------------------19. Ce credeți că ar trebui să facă părinții pentru o mai bună comunicare cu școala? ----------------------------------------------------------------------------------------------20. Alte comentarii/ păreri pe care doriți să le exprimați -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Vă rugăm să precizați : Sexul: a) Masculin; b) Feminin Specialitatea : a) învățător b) institutor c) profesor d) maistru instructor e) altele, precizați........................................ Gradul didactic: a) debutant b) definitivat c) gradul II d) gradul I e) doctorat Vechime în învățământ: a) 0-3 ani b) 4-7 ani c) 8-15 ani d) 16-25 ani e) 26-35 ani
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
continuă a personalului din învățământul preuniversitar 2001-2004. Mesajul esențial este profesionalizarea carierei didactice, alături de alte obiective: redimensionarea raportului dintre componenta teoretică și cea practică a curriculum-ului de pregătire prin extinderea rutei de formare inițială până la obținerea diplomei de profesor/institutor prin promovarea examenului de definitivat; dezvoltarea unei piețe educaționale a programelor de formare continuă”, corelarea structurilor și momentelor din cariera didactică cu standardele educaționale și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile; dezvoltarea unei structuri instituționale moderne
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
trecut sistemul de învățământ românesc lăsa în grija Școlii Normale și a Liceului Pedagogic formarea inițială a cadrelor didactice pentru învățământ preșcolar și primar, tendințele europene determină o revizuire a sistemului de formare la acest palier. Apariția colegiilor universitare de institutori a reprezentat o soluție profitabilă la un moment dat. În prezent, tendința de formare inițială se cere a fi realizată în contextul instituțiilor de învățământ superior de scurtă sau lungă durată, eventual completată prin programe masterale. În ceea ce privește formarea continuă a
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
interioare a copilului. Tonul afectiv pe care profesorul îl imprimă relației sale cu elevii și pe care îl transmite în relațiile dintre elevi generează climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfășurări a activității. Comunicarea sinceră și deschisă, încrederea reciprocă între institutori/profesori și elevi, între părinți și elevi, între profesori și părinți, asigurarea înțelegerii și ajutorului de care copiii au nevoie pentru a depăși dificultățile (multe dintre ele consecințe ale trăirii diferitelor frustrări), fără derogări de la muncă, cinste și obiectivitate, sunt
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
interes pentru o disciplină sau activitate, dorința de autorealizare si autodepășire, dorința de a depăși pe alții sau de a ridica prestigiul clasei prin note bune primite, sentimentul de respect față de părinți sau poate dorința de a fi lăudat de institutor/profesor, de cunoscuți. Numai prin motivație se poate explica atitudinea activă sau pasivă a elevilor în procesul de dobândire a cunoștintelor și formare a capacităților. În Dicționarul explicativ al limbii române motivația este definită ca fiind „totalitatea motivelor sau mobilurilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plăcere familiei care se interesează de ce face la școală, îi laudă și, uneori, îl recompensează. La aceasta se adaugă, câteodată, și dorința de a corespunde așteptărilor institutorului/profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea la obligații poate fi însoțită de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum peste un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nerezolvate, dobândesc mai ușor o privire de ansamblu asupra unor sarcini complexe și rețin mai ușor pe cele la care li s-a fixat termen” ( Vintilescu, 1977 p. 72). Dar, motivarea elevilor depinde și de comportamentul educatorului. Adoptând anumite comportamente, institutorul/profesorul poate trezi motivaț ii aversive: a) Dacă profesorul creează o stare de neliniște, de neîncredere, blamează, amenință, umilește, jignește, ignoră, folosește un ton răstit, manifestă proastă dispoziție, atunci motivaț ia elevului va fi dominată de o stare de anxietate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
este intrinsecă (interes, pasiune pentru activitatea respectivă), ea are un caracter frenator pentru instalarea stresului psihic; când este extrinsecă (impusă din exterior și neacceptată în forul intim) are un rol net favorizant pentru stres” (Albu, 2005 p. 35). Ca urmare, institutorul/profesorul, pentru a- și îndeplini sarcinile sale instructive și educative în școală, trebuie să urmărească în ce măsură învățarea elevilor săi este motivată, care sunt motivele ce susțin activitatea. ”Un educator poate optimiza motivația elevului, dacă rezonează la rănile lui
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
le este greu să-și schimbe comportamentul când sentimentele lor sunt complet ignorate, dar mai ușor și-l schimbă când sunt acceptate” (Faber și Mazlish, 2002, p. 28). (În timpul orei de literatură două eleve au început să se certe. Inițial, institutorul le-a interzis să se mai certe: „Încetează, stai la locul tău, Mara!”.Acest lucru nu a avut niciun rezultat. Odată ce dascălul le-a acceptat sentimentele: „Mara, știu că îț i place povestea, dar nu este rândul tău să citeș
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
aceste impresii sunt negative copilul devine frustrat, se manifestă prin inactivitate, refuzul de a răspunde, de a executa o anumită sarcină, iar în unele cazuri copiii sunt menținuți cu greu la școală. Este recunoscut că primele legături între elevi și institutori sunt de natură afectivă și au un rol important pe parcursul celor patru ani. Gillbert Leroy afirma că „elevii care nu s-au bucurat de o dezvoltare afectivă satisfăcătoare plătesc cu greu tributul eșecului școlar (1974, p.108). Lipsit de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
părți din clasă) la confruntarea cu o situație specială ori în așteptarea ei. După caz, tensiunea afectivă a clasei poate fi pozitivă sau negativă, în funcție de natura sau coloratura emoțională a situației școlare. De exemplu, o măsură nedreaptă luată de institutor/ profesor poate genera o tensiune afectivă la nivelul întregii clase cu efecte deteriorante asupra relațiilor de colaborare dintre institutor/profesor și elevi. Tot astfel, o stare de încordare afectivă între elevi produce dificultăți de integrare, organizare și control ale colectivului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]