1,880 matches
-
De vorbă” (1908), „Cultura” (1920-1922), în toate publicând masiv versuri, proză, piese de teatru, articole. În 1892 devenise funcționar, urcând în ierarhie până la treapta de director în Ministerul Cultelor și Artelor (1920-1926). Șirul aparițiilor editoriale e foarte abundent. Caracterul explicit instructiv al scrierilor din prima parte a vieții îi aduce recunoașterea oficială (premii, medalii - Bene Merenti în 1900 ș.a.). Mai târziu va deveni membru al Societății Scriitorilor Români. Poporanist, dar și sămănătorist avant la lettre, R.-N. și-a fixat, pare
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
1907) -, care vin în completarea mesajelor moralizatoare din proza cu ambianță rurală. Pentru copii, cărora le va dedica și Cartea școlarilor (1923), alcătuiește piesa într-un act Povestea vorbei (1907) și „poemul dramatic” Crăciunul (1912). Tot în categoria compozițiilor dramatice instructive se înscriu două texte ocazionale - De vorbă-n sat (1913, omagiere a memoriei lui Spiru Haret) și sceneta Veniți, copile scumpe (1918, glorificare a Marii Uniri) -, dramatizarea în versuri a unui roman de Carmen Sylva (Astra, 1905), o localizare (Bărbații
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
inițialele F.C. și sub pseudonimul N. Filin), publica în „Convorbiri literare” și semna Flor Carp o traducere din Carmen Sylva. Din 1893 a scos „Deșteptarea”, gazetă destinată satului. În primii ani o redacta, aproape în întregime, singur: articolele aveau caracter instructiv (istorie, agricultură, economie), educativ și literar. După 1900, independent de voința inițiatorului ei, „Deșteptarea” a devenit ziarul Partidului Poporal Național. M. a fost membru în Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. După Culturhistorische und ethnographische Skizzen über die
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
1898), Ghica-vodă, domnul Moldovei (1899), Vae victis! Vai de învinși (1903). După o lungă perioadă de tăcere, în 1935 reapare în „Adevărul” cu Amintiri, o suită de însemnări cu valoare de document pentru istoria mișcării socialiste românești. Pentru N., finalitatea instructivă și educativă a literaturii este esențială. Așa se explică inaderența la romantism, privit ca o orientare generatoare de iluzii și artificialitate, dar și admirația față de naturalism, recomandat pentru interesul, important în ordine ideologică, pe care îl acordă mediilor sociale noi
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
critic o serie de instituții având funcția de a compensa efectul negativ al dezechilibrului demografic ar fi fost de la început programate să intre în acțiune. Efectul, în consecință, nu ar fi avut loc. Dimitrie Gusti (1965) ne oferă un exemplu instructiv pentru modul în care ideea de lanț cauzal se combină cu aceea de cauzalitate multiplă, aplicată de data aceasta nu la explicarea unui fenomen, ci la atingerea unei stări sociale dezirabile.Analiza sa se derulează invers, de la starea efect, considerată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doar o singură funcție, ci mai multe. El afectează un anumit sistem în mai multe puncte, fiind semnificativ pentru mai multe cerințe funcționale ale sistemului. În consecință, este plurifuncțional. Școala are de îndeplinit mai multe funcții. În primul rând, funcții instructive - să transmită cunoștințe. În al doilea rând, funcții formative - să modeleze un anumit tip de personalitate, de comportament, de atitudini. O școală de corecție trebuie să contribuie la recuperarea socială a delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecințelor laterale" Rein și Miller (1970) observă că simpla solicitare de date mai exacte asupra eficienței unui sistem poate stimula respectivul sistem să devină mai activ în creșterea eficienței sale, să descopere noi modalități de acțiune. Ei oferă un exemplu instructiv din practica lor. Departamentul de stat al spitalelor de boli nervoase a introdus practica de a solicita lunar de la fiecare spital numărul pacienților cărora li se pune „cămașa de forță”. Rezultatul a fost că numărul acestora a scăzut spectaculos lună
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de altminteri de la sine înțeles, deoarece orice acțiune, fiind nemijlocită de gândire, îi apare în ultimă instanță și întemeiată pe gândire”. O analiză riguroasă a procesului de cristalizare a acestei idei „în mintea lui Rousseau” ar putea duce la concluzii instructive pentru Rousseau însuși. Ea ar putea, de pildă, să scoată în evidență noile condiții sociale și economice ale epocii, formarea unui nou mod de producție, cel burghez, constituirea burgheziei ca clasă și cristalizarea propriului ei mod de a defini și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre instrumentele clinice disponibile. Trebuie oare s-o asociem sau nu terapiilor comportamentale și cognitive? Dacă da, în ce situații? Ni s-a părut esențial să abordăm această problemă. In sfârșit, ni s-a părut original, pe de o parte, instructiv, pe de altă parte, să întrebăm partenerul efortului nostru comun: pacientul. Cum a perceput acesta întâlnirea cu terapiile comportamentale și cognitive? Ce poate să ne spună în ceea ce privește munca noastră, el cel care a fost beneficiarul acesteia pe parcursul suferinței sale? Lucrarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de către subiect se poate reduce la un inventar cronologic de date punctuale, sau se poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Română, nu doar fiindcă manifestările spirituale au fost organic implicate În practica cercetării, ci și deoarece comportamentul clerului ortodox, de la studenții de la teologie și preotul satului, implicat În campanii monografice, și până la vârfurile BOR au fost permanente. Ar fi extrem de instructiv dacă acest raport l-am studia În diferitele sale etape și la diverse niveluri. Nu se știe mai nimic despre relațiile dintre eforturile de modernizare Întreprinse de administrația publică și strategiile similare ale gustiștilor pe vremea monografiilor și aceea a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profesionale, pentru că astfel se Înțelege mai bine asocierea ei cu competența socială, așa cum caută să demonstreze lucrarea. Incitante sunt ideile și concluziile referitoare la notele școlare și la testele de inteligență, ridicând o serie de Întrebări despre actul educativ și instructiv din sistemul de Învățământ. Cum ar putea școala să acționeze astfel Încât ierarhia competențelor stabilite de ea să se regăsească și În societate, Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicații de specialitate („Revista română de științe sociale”, „Revista de filosofie”, „Analele Universității București”, secțiile filosofie și estetică). Debutează în 1954, cu Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului lui P. e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin avansarea unor puncte de vedere noi, dar își demonstrează utilitatea prin claritatea expunerii, prin bogăția informației, prin efortul constant de a elucida chestiunile abordate. Ceea ce le dezavantajează e o
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
sportivă volei, curs de bază, prin reducerea greșelilor de execuție utilizând aparate ajutătoare. Constituirea greșelilor de tehnică în repere calitative are la bază o observare atentă, prealabilă a acestora, analiză care poate scoate la iveală abateri greu observabile în cadrul procesului instructiv educativ, fiind necesare mijloace moderne de analiză și control precum aparate ajutătoare, aparate de fotografiat, camere video sau programe de calculator specializate. Prin utilizarea aparatului ajutător: „bloc test” am reușit o reducere a greșelilor de tehnică, a studenților grupei experiment
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
experimentale. În același timp, prezenta lucrare poate reprezenta pentru cadrele didactice universitare dar și preuniversitare, precum și pentru antrenorii cu diferite specializări, un reper didactic al mijloacelor de acționareși importanța pe care trebuie să o acordăm dezvoltării capacităților psihomotrice în cadrul procesului instructiv educativ.
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
procesului instructiv-educativ 129 8.3.4. Stabilirea raporturilor de corespondență dintre obiective și conținuturi 130 8.3.5. Stabilirea strategiilor pedagogice 130 8.3.6. Stabilirea activităților de predare-învățare susceptibile să asigure realizarea obiectivelor propuse (eșalonarea în timp a situațiilor instructive) 130 8.3.7. Modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute de elevi 130 8.4. Proiectul didactic al activității educaționale - aplicații pentru domeniul științelor juridice 131 8.4.1. Proiectul didactic al unei activități educaționale 131 8.4.2. Proiectele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pot apărea dificultăți și să-și adapteze practica predării în consecință. Repertoriul didactic permite adoptarea unor modalități variate de abordare a materiei. • Responsabilitatea față de monitorizarea și managementul procesului de învățare a elevilor Profesorii creează, păstrează, îmbogățesc sau schimbă coordonatele procesului instructiv pentru a capta și menține interesul elevilor și pentru a gestiona cât mai eficient timpul. Profesorii trebuie să stăpânească diverse tehnici generice de instruire, să aibă capacitatea de a le utiliza pertinent și să le poată implementa acolo unde este
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
implică spiritul de cercetare al elevilor, alegerea unor teme importante și materiale didactice de calitate, pentru gestionarea eficientă a timpului; recunosc situațiile în care o schimbare de perspectivă poate să ducă la descoperirea de noi modalități de învățare în procesul instructiv; - utilizează propriile cunoștințe de specialitate pentru a lua decizii pertinente la nivelul programelor de studiu; - stimulează înțelegerea de către elevi a fundamentelor materiilor studiate, relațiile interdisciplinare și aplicabilitatea practică a cunoștințelor dobândite; - selectează sarcini de lucru pertinente pentru elevi. • Mediul instrucțional
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
precădere pe motivația intrinsecă), în sensul situațiilor stenice, generatoare de tensiuni energetice puternice. Acest principiu reprezintă o constantă în preocupările didactice ale profesorului, având în vedere că numai o învățare activă, însoțită de participare și conștientizare, poate să eficientizeze activitatea instructivă. 7.2. Principiul accesibilitățiitc "7.2. Principiul accesibilității" Cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de „principiu al accesibilizării și individualității”, acest principiu presupune ca organizarea și desfășurarea procesului de învățământ să se realizeze pe măsura posibilităților reale ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
elevilor sunt distribuite inegal. Într-o populație școlară mai mare, distribuția se realizează procentual, potrivit „curbei în formă de clopot” a lui Gauss. Pornind de la această distribuție, în pedagogia tradițională se considera că în activitatea didactică trebuie să existe standarde instructive foarte diferite, de la nivelul celor inferioare și accesibile tuturor până la nivelul celor superioare și accesibile unui grup foarte restrâns de elevi (2%). Acest mod de a proiecta activitatea didactică a impus aplicarea logicii, care presupune următorii pași: - definirea, mai întâi
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
8.3. Proiectarea și elaborarea unui program de instruire (Vlăsceanu, Cerghit, 1988; Potolea, 1980)tc "8.3. Proiectarea și elaborarea unui program de instruire (Vlăsceanu, Cerghit, 1988; Potolea, 1980)" 8.3.1. Precizarea obiectivelor instructiv-educativetc "8.3.1. Precizarea obiectivelor instructiv‑educative" • fiind un proces finalist, toate etapele și componentele procesului de învățământ se desfășoară în funcție de obiective; • obiectivele sunt organizate taxonomic (domenii și clase comportamentale); • formularea clară (operațională) a unui obiectiv educațional trebuie să îndeplinească două cerințe: de conținut/de formă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
procesului didactic " • cunoașterea condițiilor didactico-materiale; • timpul de instruire-învățare; • nivelul de pregătire al elevilor și potențialul lor de învățare. 8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv-educativ:tc "8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv‑educativ\:" • sistematizarea conținutului prin delimitarea și ordonarea unităților informaționale; • identificarea, pentru fiecare unitate informațională, a unităților de conținut cu valoare euristică maximă (stabilirea elementelor esențiale); • organizarea conținutului pe sisteme de lecții; • stabilirea ritmului de parcurgere a materiei; • ordonarea logică a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în funcție de anumite criterii, între care: - organizarea elevilor; - organizarea conținutului; - modul de evaluare etc. • în construcția unei strategii didactice se manifestă creativitatea profesorului. 8.3.6. Stabilirea activităților de predare-învățare susceptibile să asigure realizarea obiectivelor propuse (eșalonarea în timp a situațiilor instructive)tc "8.3.6. Stabilirea activităților de predare‑învățare susceptibile să asigure realizarea obiectivelor propuse (eșalonarea în timp a situațiilor instructive)" • precizarea tipurilor de învățare ce urmează a fi realizate; • modalitățile de lucru cu elevii/forme de organizare; • metodele, procedeele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
profesorului. 8.3.6. Stabilirea activităților de predare-învățare susceptibile să asigure realizarea obiectivelor propuse (eșalonarea în timp a situațiilor instructive)tc "8.3.6. Stabilirea activităților de predare‑învățare susceptibile să asigure realizarea obiectivelor propuse (eșalonarea în timp a situațiilor instructive)" • precizarea tipurilor de învățare ce urmează a fi realizate; • modalitățile de lucru cu elevii/forme de organizare; • metodele, procedeele și mijloacele de învățământ utilizate; • seturi de exerciții, teme de lucru, activități practice pe care le vor efectua elevii. 8.3
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1. Identificarea" Include următorii indicatori: - data. - clasa. - disciplina. - aria curriculară. - tipul lecției. - scopurile lecției. - obiectivele operaționale. - strategiile didactice folosite. - materialul didactic. - bibliografia. 8.4.1.2. Construcțiatc "8.4.1.2. Construcția" Include cinci indicatori: • eșalonarea în timp a situațiilor instructive (secvențele lecției); • obiectivele operaționale; • unitățile de conținut; • strategiile didactice; • instrumentele de evaluare a rezultatelor. Între conținutul acestor cinci indicatori trebuie să existe relații de corespondență. Proiectul trebuie să aibă coerență atât pe orizontală, cât și pe verticală. Indicatorii prezentați mai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]