2,609 matches
-
3. Proiectarea și elaborarea unui program de instruire 128 8.3.1. Precizarea obiectivelor instructiv-educative 128 8.3.2. Cunoașterea resurselor și a condițiilor de desfășurare a procesului didactic 129 8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv-educativ 129 8.3.4. Stabilirea raporturilor de corespondență dintre obiective și conținuturi 130 8.3.5. Stabilirea strategiilor pedagogice 130 8.3.6. Stabilirea activităților de predare-învățare susceptibile să asigure realizarea obiectivelor propuse (eșalonarea în timp a situațiilor instructive) 130
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de formare δ eficacitate pedagogică δ modificare de δ comportament NIVEL 3 OUTPUT δ variație de randament δ performanță și ameliorare cantitativă și calitativă a activității Astfel, atunci când referirile teoretice sunt făcute la nivelul efectelor formării asupra îmbunătățirii calității procesului instructiv-educativ și prestației cadrului didactic, se poate observa un sistem complex de interrelații: sociale-psihologice-pedagogice-manageriale. Abordarea anterioară a problematicii formării inițiale și a formării continue reflectă interesul și spațiul privilegiat pe care științele juridice îl alocă acestei componente, folosind drept conținuturi ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mai ales în etapa de proiectare, nu pot fi ignorate principiile generale ale procesului de învățământ, ca evoluții structurale și dinamice, modele didactice și strategii specifice. Rolul cadrului didactic este major, în sensul orientării către modelul teoretic adaptat particularităților situației instructiv-educative. Așa cum arată profesorii Marin Manolescu și Romiță Iucu în lucrarea Pedagogie (2001), procesul de învățământ reprezintă o formă sistematizată și organizată de desfășurare a ansamblului procesual predare-învățare (presupunând deci interacțiunea personalităților celor două entități psihologice implicate, profesorul și elevii) orientată
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
surplus de informație solicitat de situațiile concrete; tolerată - surplus de informație aflat la pragul de acceptabilitate; superfluă - surplus de informație care viciază mesajul inițial). d) Modelul cibernetic: introduce și cultivă rolul mecanismelor de feedback (conexiune inversă) implicate în dinamica procesului instructiv-educativ, în scopul reglării, dar și al autoreglării acestui proces; modalitățile cele mai eficiente de reglare sunt prezentate de microdeciziile educaționale, cu timp de latență foarte scurt, dar și cu o succesiune foarte rapidă: selecția calitativă a feedbackului trebuie făcută în funcție de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sociale și a modelelor de personalitate implicate în procesele de instruire. Principalele categorii pedagogice ale finalităților implicate în dezvoltarea conținuturilor de tip juridic sunt scopurile și obiectivele, ele reprezentând elemente specifice curriculumului universitar. Scopurile desemnează în sens general: • intenționalitățile proceselor instructiv-educative, de diferite niveluri și tipuri de generalitate; • achizițiile la care studenții (elevii) urmează să ajungă la finele unui proces de instruire; • în manieră specifică, desemnează schimbările ce urmează să se producă în conștiința și conduita individului; • capacitățile și atitudinile realizate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cum ar fi: nu toate comportamentele pot fi operaționalizate (nu toate comportamentele sunt observabile imediat), necesită eforturi mai mari pentru cadrele didactice etc. Bibliografietc "Bibliografie" ***, 1998, Curriculum Național - cadru de referință, MEN-CNC, Editura Corint, București. Călin, M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică”, în Procesul instructiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (coord.), 1983, Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cristea, S., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, vol. I, Editura
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
fi operaționalizate (nu toate comportamentele sunt observabile imediat), necesită eforturi mai mari pentru cadrele didactice etc. Bibliografietc "Bibliografie" ***, 1998, Curriculum Național - cadru de referință, MEN-CNC, Editura Corint, București. Călin, M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică”, în Procesul instructiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (coord.), 1983, Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cristea, S., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, vol. I, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S., 1997, Obiectivele pedagogice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
5.3. Mijloacele de învățământ" Definiția mijloacelor de învățământ poate fi următoarea: instrumente, materiale, dispozitive și alte forme de reprezentare materială a realității, produse, adaptate și selecționate în conformitate cu unele criterii psihologice și pedagogice, în scopul realizării cu succes a obiectivelor instructiv-educative ale procesului de învățământ (Iucu, 2002). Din punct de vedere istoric și conceptual, evoluția mijloacelor de învățământ a pornit de la noțiunile de mijloc intuitiv și material didactic, devansate astăzi terminologic și instrumental de ascensiunea mijloacelor tehnice moderne și a fenomenelor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
neagră, tabla magnetică, monitoare etc., componente tehnice care mijlocesc dinamica informațională a mijloacelor audiovizuale; 4. Mijloace de raționalizare a timpului didactic - cuprind instrumente ca: șabloane, ștampile, hărți contur. 5. Tehnica informatică și de calcul, indispensabilă desfășurării cu succes a procesului instructiv-educativ, constituie nu numai o categorie tipologică la nivelul mijloacelor de învățământ, ci este din ce în ce mai des considerată o stare de spirit a viitorului educațional. Componenta hard și componenta soft formează unitatea teoretică și procedurală a ceea ce cunoaștem sub denumirea de „instruire
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
metodologia instruirii, variabilele specifice acestei linii de dezvoltare didactică pot fi detaliate astfel: operații, modele, produse: proiecte raportate la criteriul de optimalitate. Încercând o definiție a proiectării, aceasta se prezintă ca ansamblu de procese și operații de anticipare a activităților instructiv-educative (Manolescu, 2004). Ea presupune o stare de pregătire optimă a activității, încât aceasta să pună în valoare întregul potențial creativ al profesorului respectiv, fără a-i solicita acestuia copierea unor modele didactice preexistente. Din acest punct de vedere, principalele concepții
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1. Definirea criteriului de optimalitatetc "8.2.1. Definirea criteriului de optimalitate" Procesul de învățământ este un proces finalist, fiind direcționat de obiective. „Rezultatele școlare ale elevilor, raportate prin evaluare la obiective ...dau măsura performanțelor în învățare”. Optimalitatea în activitatea instructiv-educativă se referă la raportul dintre nivelul așteptat al performanțelor elevilor și nivelul realizat (Vlăsceanu, 1986). Cu cât un număr mai mare de elevi realizează performanța la nivelul obiectivelor, cu atât procesul de învățământ este mai eficient. „Criteriul de optimalitate al
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
profund diferențiate, ierarhizate ca grad de dificultate, încât unii elevi să aibă acces numai la nivelul standardelor inferioare, iar alții să înainteze spre standardele superioare. Modelul de proiectare curriculară dezvoltat de didactica modernă și postmodernă este centrat pe obiectivele activității instructiv-educative. Prioritară devine corespondența obiective-conținuturi-strategii-evaluare. Principiile modelului de proiectare curriculară sunt următoarele: a) principiul analizei necesităților societății: urmărește definirea competențelor funcționale ale procesului de învățământ care reflectă finalitățile/macrostructurale ale sistemului educațional; b) principiul analizei necesităților elevilor/studenților: urmărește definirea obiectivelor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
tc "8.3.2. Cunoașterea resurselor și a condițiilor de desfășurare a procesului didactic " • cunoașterea condițiilor didactico-materiale; • timpul de instruire-învățare; • nivelul de pregătire al elevilor și potențialul lor de învățare. 8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv-educativ:tc "8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv‑educativ\:" • sistematizarea conținutului prin delimitarea și ordonarea unităților informaționale; • identificarea, pentru fiecare unitate informațională, a unităților de conținut cu valoare euristică maximă (stabilirea elementelor esențiale); • organizarea conținutului pe
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
credit transfer arrangements”, în Europenisation of Higher Education, École Supérieur de Commerce de Toulon, France. Baggalex, J.P., 1989, Educational Technology, Pittman’s Publishing. Barzea, Cezar, 1995, Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Călin., M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică” în Procesul instuctiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1970, Filmul în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1983, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
individuale sau profesorul, preocupat de aceste chestiuni, îi poate sugera inspectarea unor pagini din anumite domenii. Pe lângă această uzanță, internetul poate fi utilizat în chip programat, deliberat, lucrul pe internet fiind explicitat în chiar proiectarea curriculară ce secondează orice proces instructiv-educativ. Mai mult, profesorul poate găsi pe piața educațională suporturi electronice de navigare într-un spațiu problematic, fiind asistat și ghidat de supraprograme construite special pentru așa ceva (așa cum este cazul, de pildă, al producțiilor pe CD ale Asociației Române de Resurse
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mult mai flexibile față de reperele menționate. Integrarea NTIC în formarea și pregătirea profesorilor a devenit o exigență a parcursurilor pedagogice contemporane. Atât formarea inițială, de bază, cât și cea continuă, permanentă, trebuie să vizeze și utilizarea noilor tehnologii în procesele instructiv-educative. Curriculumul formării viitorilor profesori cuprinde învățarea asistată de computer ca disciplină obligatorie. La aceasta se adaugă și alte topici, disipate în cadrul unor discipline „tradiționale” (pedagogie, psihologia educației, didactica specialității etc.). Competențele acumulate vor fi atât de ordin teoretic, dar și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pedagogică a acestor dispozitive. (Jézégou, 1998, p. 14) Trebuie găsit și păstrat un optimum între cantitatea și calitatea formării, știut fiind faptul că, la un moment dat, extensiunea acestei forme de educare are limite și acționează negativ asupra adevăratelor mize instructiv-educative. Învățământul deschis la distanță este o formulă de instruire prin care cursantul nu se află sub supravegherea permanentă și imediată a unui profesor, însă care beneficiază totuși de acțiunile de planificare, orientare, îndrumare și control din partea unui corp de specialiști
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
apte să facă față solicitărilor fizice și psihice. Schiul alpin este cel mai popular dintre sporturile de iarnă din țară, fiind o disciplină științifică ce studiază acest sport sub aspecte: istorice și evolutive, interconexiunea cu alte discipline, aspecte ale procesului instructiv-educativ, iar cercetările întreprinse în ultimii ani, au dus la îmbogățirea teoretică a acestei discipline. Marile evenimente sportive, ne oferă posibilitatea de a analiza și determina nivelul de dezvoltare al schiul alpin la momentul respectiv, precum și posibilitatea de a prognoza evoluția
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
aspirații socioprofesionale); - strategii de prevenire și combatere a fenomenului de abandon școlar, a inegalităților de șanse de acces la educație. Din interviurile cu cadrele didactice privind situația din școli au rezultat diferențe foarte mari între condițiile de desfășurare a procesului instructiv-educativ în școala de la oraș și celelalte două din mediul rural: spațiul pe care-l au la dispoziție, dotarea tehnico-materială, amplasarea școlii în raport cu domiciliul elevilor și al cadrelor didactice, personalul didactic. Deși clădirea în care funcționează școala din urban este foarte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Bacău a demonstrat că mediul sociofamilial de proveniență al elevilor este principalul factor de risc privind accesul la educație. La acest factor se adaugă însă aspectele legate de calitatea învățământului, de dotarea școlilor, precum și de rolul cadrelor didactice în procesul instructiv-educativ, așteptările cadrelor didactice vizavi de elevii lor contribuind în egală măsură la traseul educațional și profesional al acestora. Legea nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului Capitolul I. Dispoziții generale și definiții Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează cadrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
acestuia de a participa liber la viața culturală și artistică; f) prevenirea abandonului școlar din motive economice, luând măsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul școlar, cum sunt: hrană, rechizite, transport și altele asemenea. (2) În cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum și asupra modalităților de exercitare a acestora. Pedepsele corporale în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. (3) Copilul, personal și, după caz, reprezentat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
hrană, rechizite, transport și altele asemenea. (2) În cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum și asupra modalităților de exercitare a acestora. Pedepsele corporale în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. (3) Copilul, personal și, după caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta modalitățile și rezultatele evaluării și de a se adresa în acest sens conducerii unității de învățământ, în condițiile legii. (4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
EDUCAȚIA COPILULUI CU NEVOI SPECIALE - Totalitatea strategiilor, metodelor, procedeelor și mijloacelor utilizate în scopul influențării sistematice și conștiente pentru dezvoltarea facultăților intelectuale, morale și fizice ale copiilor cu nevoi speciale. Educația specială reprezintă practic o formă de adaptare a procesului instructiv-educativ la posibilitățile copilului și se adresează atât copiilor cu dizabilități, cât și celor proveniți din medii defavorizate sau care au dificultăți de învățare (Gherguț, 2006). Copiii cu dizabilități pot fi integrați în colectivități speciale în funcție de tipul deficienței (școli, centre specializate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul lor natural de manifestare, fie în situații de reproducere a cunoștințelor asimilate anterior. Astfel, observația reprezintă principalul mijloc de înregistrare a feedbackului și a relațiilor cauzale referitoare la procesul terapeutic sau instructiv-educativ, pe baza cărora se pot formula strategii ameliorative sau predictive cu privire la actul învățării sau al recuperării. Se impune ca observarea să se efectueze în condițiile în care faptele și acțiunile se desfășoară în mod natural, fără a influența evoluția lor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lui de contribuție la rezolvarea problemelor, fiecare trebuie să se străduiască să le rezolve cu calm, cu seriozitate, imparțialitate, tenacitate, și de ce nu, cu zâmbetul pe buze și cu deplina convingere că foarte curând se vor înregistra progrese în cadrul procesului instructiv-educativ. Pe lungul drum al formării profesionale, ar fi de dorit să nu ne încovoiem sub orgoliul perfecțiunii, pentru că viața trăită numai pentru o idee, este o viață chinuită, falsă, care arată diferite feluri „de a nu trăi, trăind”. Ar trebui
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]