141,415 matches
-
să dispară cu lumina lor cu tot, lăsând loc altei lumini venind tot de sub pământ. Arta ca ordin inversat putea să închidă gura înfricoșătoare a timpului creând spontan paradoxul paradoxurilor: lumea cu limbă neconvențională, în prezența celei codificate, îmbătrânite ca instrument al puterii și convențiilor sociale. Încă de la intrare mă atrăsese un portret de femeie - era ca și cum aș fi cunoscut-o pe femeia tăcută al cărei păr roșu îi cădea într-un fel neobișnuit pe chip. Puteam să-i văd ochii
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna și instrumentul de azvârlire a prafului în ochi este fascismul" adaugă el în articolul Orientarea tineretului ( "Cuvântul liber", nr. 3, din 24 noiembrie 1934). Acum și mai tîrziu, cînd va colabora la ziarele "Lumea românească" și "Reporter" ( adică în anii 1937-1938), el
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna și instrumentul de azvârlire a prafului în ochi este fascismul" adaugă el în articolul Orientarea tineretului ( "Cuvântul liber", nr. 3, din 24 noiembrie 1934). Acum și mai tîrziu, cînd va colabora la ziarele "Lumea românească" și "Reporter" ( adică în anii 1937-1938), el
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
până în 1865, și anume, răcirea progresivă, decristalizarea sentimentală din La gura sobei. Excesul romantismului este amendat în cazul de față de un realism care substituie patetismul cu un anumit cinism. Dinamica relațiilor dintre personaje este contextualizată de Andrei Bodiu prin intermediul unor instrumente bine articulate, furnizate de studiul Istoria vieții private, coordonat de Aries Phillipe și Duby Georges. Astfel, salonul, ca spațiu care găzduiește disputele din "societatea privilegiaților", este orizontul de contact dintre public și privat; camera este simbolul vieții intime, un spațiu
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
decît moralistul sau declamatorul", autoarea stăruie apoi în cele cinci studii analitice extrem de aplicate, asupra modului în care mecanismele ironiei funcționează efectiv, caută cu răbdare punctele de acroș, folosindu-se în același timp de o bibliografie impresionantă ca de un instrument de investigație funcțional. Ceea ce mai merită, apoi, semnalat, este faptul, că deși travaliul filologic este - după cum remarcam mai devreme - esențial, el nu rămîne, nici pe departe, un scop în sine, ci conturează chiar o posibilă deschidere spre zona investigării mentalităților
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
disociere (principii, metode) cu critica impresionistă și estetismul formal, psihologizant (cazurile Dragomirescu, Lovinescu, Călinescu), studiul oferă și prilejul activării unor disponibilități ironice, procedând fie prin analogie (Gherea "Aducea în această operație bunăcredința maestrului potcovar care-și închipuia că cu aceleași instrumente cu care a potcovit caii împăratului poate lucra și coroana împărătesei"), fie prin cultivarea paradoxului, jocul între afirmație și negație, în formula unor silogisme punctate ca adevăruri critice. E în această formulare o asediere sistematică și sistematizată a obiectului, simultan
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
de kilometri, trecuse prin câteva orașe și sate, dar nu claxonase pe nimeni și nimeni nu-l claxonase. înțelese c-ar fi putut străbate toată această țară în lung și-n lat, fără să folosească claxonul. Aici claxonul devenise un instrument inutil, obsolet. Ajuns în sat, se așteptase să audă cântecul cocoșului, cotcodăcitul găinilor, măcăitul rațelor, mugetul vacilor, nechezatul cailor, lătratul câinilor. Alături de casa lui un vecin își ținea calul, pe numele său Prinz, într-un țarc. Dar Prinz nu necheza
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
Cam asta cred eu și despre prietenie.” Am ramas o vreme descumpănit. Nu știu să fi auzit o definiție mai teribilă că ăsta. Și, desi mi-e greu s-o recunosc, nu lipsită, într-un anume fel, de adevăr. Ca instrument social, prietenia poate fi citită că un acord bilateral de schimb de servicii. Există o întreagă literatura pe tema rolului pe care reciprocitatea și întrajutorarea l-au jucat în evoluția noastră ca specie, cu argumente care, pe mine, cel putin
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
pun niște întrebări foarte importante: în ce constă valoarea oamenilor și, implicit, valoarea mea? Care este măsură acestei valori? Realizările profesionale, scorul GMAT, familia sau alte realizări personale? Și cum trebuie ea măsurată? Din perspectiva proprie, din judecată celorlalți, cu instrumente de măsură standardizate ori pe baza impresiilor subiective? Probabil că n-aș fi găsit răspunsuri la aceste întrebări sau nu mi le-aș fi pus cu atâta seriozitate dacă nu aș fi împărtășit această experiență cu oameni de calitatea și
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
și deghizată, curgând într-o varietate de simptome”, teama de moarte “este izvorul multora dintre grijile, tensiunile și conflictele noastre”. Pentru că nu poate recurge nici la ipoteza existenței unei ființe supranaturale, nici la ipoteza vieții veșnice, terapia existențialistă are puține instrumente la îndemână cu care poate combate teama de moarte. Dar tocmai aceste constrângeri fac acest eseu terapeutic mai seducător și mai captivant. Când își plânge prietenul mort, rătăcind prin pustiu (“Muri-voi oare și eu? Oare nu mă așteaptă aceeași
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
Răzvan Suma), el aduce muzică bună nu doar urechilor care vor s-o asculte, ci și sufletelor care au nevoie de ea, dar nu știu încă s-o caute. Cu vioară lui Tomescu, România devine mai bună: Cânți pe un instrument de la 1702, vioară Stradivarius. Răspunde ea sensibilității de acum, poți să ajungi să vorbești pe limbă ei? A. Ț.: Am fost întrebat odată de niște sunetiști foarte pricepuți: ”unde are mufa? ca să o cablam...”. Deh, are și ea lipsurile ei
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
neîmblânzite sau ca niște personalități foarte puternice. Tu, ca interpret, trebuie să le înțelegi înainte de a incepe un dialog cu ele. Dacă vrei să-ți împui punctul de vedere pe vioară Stradivarius, de cele mai multe ori vei avea o problemă, fiindcă instrumentul nu-ți va răspunde. Este ca o persoană pe care trebuie să o cunoști în fiecare zi. :: interviul face parte dintr-o serie de momente însuflețite de Silva Dark. Dacă toți magicienii ar fi precum Alex. Ț., aș da mai
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
este cea mai importantă moștenire pe care Platon a lăsat-o civilizației noastre. La prima vedere nu e mai mult decât o vechitura inutilă, dar scoasă din lada, desprăfuita și folosită cum se cuvine, este unul dintre cele mai puternice instrumente care ne pot ajuta să deosebim binele și răul. Știi unde mai poate fi găsit în zilele noastre dialogul socratic? În conversațiile cu prietenii. Dacă nu mă înșel, ultima dată când cineva apropiat ți-a cerut sfatul într-o problemă
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
principala, pentru ca, deși nu cred că am văzut tot ce poate să dea pe scenă, mi-a lăsat impresia unei artiste cu o mare capacitate de expresie. Revelația spectacolului a fost, însă, Francesco Agnello, muzicianul care cântă la hang, un instrument care a fost inventat la începutul anilor 2000. E reconfortant să afli că încă se mai inventează instrumente muzicale... Poate ai timp de un desen animat pe http://www.rechinarium.ro .Toate bune. Bună ziua! Am fost și eu la spectacolul
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
impresia unei artiste cu o mare capacitate de expresie. Revelația spectacolului a fost, însă, Francesco Agnello, muzicianul care cântă la hang, un instrument care a fost inventat la începutul anilor 2000. E reconfortant să afli că încă se mai inventează instrumente muzicale... Poate ai timp de un desen animat pe http://www.rechinarium.ro .Toate bune. Bună ziua! Am fost și eu la spectacolul acesta și mi-a plăcut foarte mult. Cunoscând limba germană am înțeles, cred eu, mai multe decât majoritatea
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
în sensul ca să-l vezi “arazand” și consumandu-se total. Uneori este suficient și să-ți lase impresia de profunzimi nebănuite, de potențial infinit... Aici, în acest one-woman-show, Miriam Goldschimidt a “dat” exact cât a trebuit. A fost precum un instrument muzical, care, în mâna unui maestru, atinge atât note suave, delicate, în piano-pianissimo, cât și sunete puternice, în fortissimo. De aceea a și fost “completată” prezența ei în scenă de către instrumentistul de la hang. Nu doar pentru muzică live... E și
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
deversata voluptuos în spectacolul lui Galgotiu. Vă recomand, daca nu i-ați văzut (încă) pe balerinii evrei, să nu-i scăpați nici în spectacolele care urmează. Și ședere plăcută la Sibiu, în continuare. Numai bine! Da, încă se mai inventează instrumente, dar sincer să fiu nu cred că vreo unul din ele va trece testul timpului...
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
să asigure, la sfârșitul petrecerii, tratamentul pentru toate bolile produse de aceste consumuri excesive. Ca si țigările și alcoolul, mâncarea proastă și mâncatul în prostie dau dependența, așa că e o naivitate să crezi că se poate lupta împotriva lor cu instrumente fiscale. Dependența despre care vorbesc nu e o metaforă, e o afecțiune cronică, iar cauzele ei se găsesc nu de puține ori în copilărie. Suntem educați de mici să mâncăm tot, să nu lăsăm nimic în farfurie, iar asta are
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
pe Tomescu doar că violonist, l-am descoperit și că vorbitor, unul foarte charismatic. Și m-am bucurat să descopăr în ambii muzicieni încă două dovezi grăitoare că nu trebuie să fii gras, sobru sau sociopat ca să cânți la un instrument cu coarde. La Grădina Icoanei avusese loc cu puțină vreme înainte un eveniment religios, ceva cu scenă, reflectoare, lumânări, popi și credincioși. Din când în când, prin fața vitrinei în care Tomescu și Suma cântau, trecea câte un om cu o
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
e .. mai altfel ! ideea e tare drăguță. interpretarea e bună. poate menționezi în trecere și ce au interpretat acești virtuoși instrumentaliști ( așa .. pentru noi cei neștiutori .. dar iubitori ! “nu trebuie să fii gras, sobru sau sociopat ca să cânți la un instrument cu coarde” :))) Frumos...doar frumos. de-acolo-aparuse deci fetiță cu luminarea... Nici nu mi-am pus prea multe-ntrebari. Eu chiar credeam că trecuse un înger:) Văd că ai opțiunea Embed pe video, doresc să-ți cer permisiunea să-l public
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
propaganda pentru modelul cultural sovietic și din celelalte țări-satelite; 2. revizuirea moștenirii culturale literare; 3. promovarea "literaturii de partid"; 4. critica "rămășițelor burgheze". în fine, un accent puternic se pune pe lupta de clasă, ca armă de luptă, ca principal instrument de analiză "literară". Cum se vede, ideile erau mereu cam aceleași, de fapt, lozinci propagandistice debitate cât mai des, cu patos "revoluționar", până la saturație. Marele "îndrumător" era cel mai agresiv proletcultist, Nicolae Moraru, care decreta: Nu există o neutralitate a
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
cartier semințele scuipate cu dispreț cuvintele ce desemnează organele sexuale rostite de buzele fardate violent de rujul violet al fetelor de cartier soldații de gen feminin cu fuste și tricouri asimetrice ce au în spate o istorie lungă a folosirii instrumentelor isterico-esoterice încă nerecunoscute din punct de vedere științific uterele alungite și tari ale tîrfelor de cartier cîntecul de lebădă al mamelor de cartier tehnica antimetafizică a taților de cartier plînsetul de jur împrejurul ferestrelor închise ale blocurilor de cartier soarele ascuns în
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
dreptul la informare al cetățenilor, potrivit art. 31 din Constituția României, republicată. Ca urmare, fiecare unitate fiscală trebuie să aplice cu consecvență acest principiu în relația cu contribuabilii. Transparența trebuie concepută ca o condiție a dialogului, dar și ca un instrument de control al activității administrației fiscale de către contribuabili. Acest principiu trebuie corelat cu dreptul contribuabilului la confidențialitatea informațiilor de ordin fiscal și cu prevederile legale. Prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2001 privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
fost suprimate epitetele excesive. Se menționează, pentru explicarea procedurii, că în secolul al XIX-lea scriitorii români se găseau într-o situație dificilă, limba, se înțelege că literară, nefiind prea evoluată, încît ei aveau Ťingrata sarcină de a-și făuri instrumentul înainte de a-și croi și șlefui opereleť. Nu este însă un îndemn la compasiune, istoria nu este evocată pentru ca scriitorii români să fie prezentați ca niște victime traumatizate pînă la desfigurare de vitregiile ei. Explicațiile despre traducerea poeților sînt mai
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
din Armenească spre Universitate doar peste două mii de ani la radio va fi amintită din nou ora cinci și cinci într-o zi de mai din al cincilea an al unui mileniu oarecare cei cinci heruvimi plini de praf fără instrumente muzicale fără aripi fără surîsuri vor rămîne tot atît de indiferenți la stările noastre înainte și după trecerea prin fața Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]