827 matches
-
la aproape toți indivizii, modificări marcate fiind observate mai ales la cei cu predispoziție genetică sau factori de risc pentru DZ (obezitate, activitate fizică redusă etc.). Totuși, cele mai multe persoane cu insulinorezistență nu dezvoltă DZ și de aceea se presupune că insulinorezistența per se nu este suficientă pentru a conduce la DZ dacă nu se asociază cu o secreție deficitară de insulină (39). Un număr mic din cazurile de insulinorezistență pot fi explicate prin mutații genice ce produc modificări la diferitele niveluri
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
persoane cu insulinorezistență nu dezvoltă DZ și de aceea se presupune că insulinorezistența per se nu este suficientă pentru a conduce la DZ dacă nu se asociază cu o secreție deficitară de insulină (39). Un număr mic din cazurile de insulinorezistență pot fi explicate prin mutații genice ce produc modificări la diferitele niveluri de acțiune ale insulinei (receptorul insulinic, GLUT 4, hexokinaza II etc.). Mult mai frecvenți, dar și mai puțin cunoscuți, sunt alți factori diabetogeni incluzând: etnia, activitatea fizică, aportul
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
frecvenți, dar și mai puțin cunoscuți, sunt alți factori diabetogeni incluzând: etnia, activitatea fizică, aportul dietetic, obezitatea, obezitatea abdominală. Cu vârsta s-a observat și o scădere a numărului transportorilor GLUT 4 în mușchi (50), ce poate contribui la apariția insulinorezistenței. Alte mecanisme mult studiate au fost: defectele ce pot apărea la diferite niveluri ale căilor de transmitere a semnalului intracelular, mai ales la nivelul fosfoinozitol 3-kinazei (94) și exacerbarea semnalului inhibitorilor ce duce la creșterea transducției semnalului prin fosforilarea proteinelor
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
nivelul fosfoinozitol 3-kinazei (94) și exacerbarea semnalului inhibitorilor ce duce la creșterea transducției semnalului prin fosforilarea proteinelor. Creșterea acizilor grași circulanți, observată la obezi, poate inhiba preluarea de glucoză mediată de insulină pe calea ciclului Randle (14) și contribuie la insulinorezistența din DZ și obezitate. Hiperglicemia, pe lângă alterarea secreției de insulină, inhibă reversibil și preluarea glucozei pe calea hexozaminei (70) cu inhibarea translocării induse de insulină a GLUT 4. Citokinele TNF α (92) au de asemenea efect inhibitor pe preluarea de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
că variați factori de mediu și stilul de viață pot crește sau scădea probabilitatea ca un individ susceptibil genetic să dezvolte boala la o vârstă înaintată. Scăderea activității fizice: este unul dintre cei mai importanți factori ce contribuie la apariția insulinorezistenței și hiperglicemiei. Preluarea glucozei la nivel muscular este stimulată de activitatea fizică, în principal prin creșterea exprimării GLUT 4 la nivelul membranei celulare (46). Contribuția scăderii activității fizice și a declinului legat de vârstă în consumul energetic la apariția intoleranței
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
Contribuția scăderii activității fizice și a declinului legat de vârstă în consumul energetic la apariția intoleranței la glucoză depinde și de modificările în compoziția corpului. Exercițiul fizic regulat, fără a produce modificări în masa lipsită de grăsimi a corpului, reduce insulinorezistența (41). Totuși, se pare că nivelul ameliorării sensibilității la insulină de către activitatea fizică diminuă cu vârsta. Modificări în compoziția corpului: T2DM se asociază puternic cu obezitatea la orice vârstă. Persoanele obeze sau supraponderale între 45-75 de ani au un risc
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
mușchii scheletici (9). Cu vârsta crește și dispoziția centrală a grăsimilor (42) la ambele sexe, dar în timp ce la bărbați această modificare este lent progresivă, la femei avem o creștere rapidă după menopauză (100). Obezitate abdominală este mai strâns legată de insulinorezistență decât masa grasă totală a organismului, fiind parte importantă a „sindromului grăsimii viscerale” ce leagă vârsta, ateroscleroza, intoleranța la glucide, dislipidemia și HTA de insulinorezistență. Lipoliza la nivelul țesutului adipos duce la creșterea acizilor grași liberi circulanți cu apariția insulinorezistenței
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
femei avem o creștere rapidă după menopauză (100). Obezitate abdominală este mai strâns legată de insulinorezistență decât masa grasă totală a organismului, fiind parte importantă a „sindromului grăsimii viscerale” ce leagă vârsta, ateroscleroza, intoleranța la glucide, dislipidemia și HTA de insulinorezistență. Lipoliza la nivelul țesutului adipos duce la creșterea acizilor grași liberi circulanți cu apariția insulinorezistenței (ciclul Randle). Acumularea în exces de grăsimi la vârstnici este cauzată mai ales de scăderea consumului energetic, aportul caloric la aceste persoane rămânând constant sau
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
insulinorezistență decât masa grasă totală a organismului, fiind parte importantă a „sindromului grăsimii viscerale” ce leagă vârsta, ateroscleroza, intoleranța la glucide, dislipidemia și HTA de insulinorezistență. Lipoliza la nivelul țesutului adipos duce la creșterea acizilor grași liberi circulanți cu apariția insulinorezistenței (ciclul Randle). Acumularea în exces de grăsimi la vârstnici este cauzată mai ales de scăderea consumului energetic, aportul caloric la aceste persoane rămânând constant sau chiar scăzând. Dieta: DZ apare mai frecvent la pacienții vârstnici ce au o dietă bogată
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
hiperglicemice Spre deosebire de pacienții mai tineri, la pacienții vârstnici apariția complicațiilor hiperglicemice se însoțește de mortalitate crescută, spitalizări îndelungate, alterarea frecventă a funcției renale și un necesar insulinic mai mare, probabil datorită unei proporții mai mari de pacienți cu T2DM și insulinorezistență (25). Cetoacidoza diabetică (CAD): 1/3 din cazurile de CAD și peste 50% din decesele prin CAD sunt întâlnite la vârstnici (8). Apare mai frecvent la pacienții necunoscuți cu DZ, fiind relativ rară ca modalitate de debut a diabetului (comă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
oricărui tratament diabetogen (ex. corticoterapie), fără o reducere corespunzătoare a tratamentului hipoglicemiant crește, de asemenea, riscul de hipoglicemie. Inițierea tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, poate fi urmată de apariția hipoglicemiilor, datorită efectului acestora de scădere a insulinorezistenței. Totodată, vârstnicii cu ateroscleroză cerebrală avansată pot face hipoglicemii fie datorită faptului că uită să mănânce, fie că își administrează doze repetate din medicația antidiabetică (uită că și le-au administrat). 5. Particularități ale complicațiilor cronice ale DZ la vârstnici
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
acești pacienți dacă se administrează sulfonilureice sau insulină cu durată lungă de acțiune. Un grup mai larg de pacienți, ce tind să fie obezi sau sedentari, au ca mecanism fiziopatologic principal modificări în compoziția corpului legate de vârstă, ce induc insulinorezistență și deficit relativ al secreției de insulină. Aceștia prezintă inițial hiperglicemie postprandială, dar hiperglicemia à jeun apare rapid, este severă și beneficiază de modificarea stilului de viață. Introducerea precoce a sensibilizatorilor insulinici (biguanide, tiazolidindione) poate ajuta în managementul și întârzierea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
se asociază cu o serie de modificări la nivelul mușchilor scheletici, printre care: - scăderea masei musculare (cu scăderea preluării periferice a glucozei); - scăderea activității glicogensintetazei la acest nivel; - scăderea numărului fibrelor musculare scheletice tip II b. Aceste modificări pot precede insulinorezistența, alterarea toleranței la glucoză și diabetul zaharat la persoanele vârstnice (3). Totodată, vârstnicii sunt caracterizați și de creșterea depozitelor abdominale de grăsime, ca urmare a creșterii secreției de cortizol sub acțiunea factorilor de stres (32). Deci, scăderea masei musculare, creșterea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
sunt caracterizați și de creșterea depozitelor abdominale de grăsime, ca urmare a creșterii secreției de cortizol sub acțiunea factorilor de stres (32). Deci, scăderea masei musculare, creșterea adipozității viscerale și declinul legat de vârstă în activitate fizică conduc la apariția insulinorezistenței. La aceasta se adaugă slăbiciunea musculară, mai pronunțată la vârstnicii cu DZ decât la cei fără DZ, probabil secundară neuropatiei periferice și scăderii aportului nutritiv vascular (3) cu apariția atrofiei musculare, ce are drept efect scăderea sensibilității la insulină și
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
fizic le induce la nivelul mușchilor scheletici, incluzând: creșterea proteinelor transportoare GLUT4 în fibrele musculare (26) și creșterea depozitelor musculare de glicogen (47). Activitate fizică favorizează și scăderea în greutate, iar prin mobilizarea preferențială a depozitelor viscerale de grăsimi scade insulinorezistența (79). În concluzie, se poate spune că efortul fizic regulat, de intensitate moderată, reduce substanțial riscul apariției diabetului zaharat la vârstnici. 6.3.2. Tipuri de exerciții fizice Exercițiile fizice aerobice: cresc sensibilitatea la insulină cu mai mult de 30
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
față, în celulele β pancreatice. Acești șoareci dezvoltă un defect insulinosecretor de tipul alterării „fazei precoce”, similar celui întâlnit în T2DM uman. Autorii sugerează că un defect de semnalizare post-receptor asemănător poate opera atât în țesuturile insulinodependente periferice (unde induc insulinorezistența), cât și în celulele β pancreatice (inducând defectul insulinosecretor). Ipoteza grupului condus de Kahn (115) este interesantă prin logica ei. Defectele de semnalizare insulinică în celulele β par a fi legate de afectarea căilor de transcripție genică, atât a insulinei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de calciu necesară promovării exocitozei. 3.6.7. Canalele CaVOLT După cum se știe, concentrația plasmatică a insulinei în vena portă prezintă la persoanele normale oscilații regulate (secreție „pulsională”). Acestea sunt modificate la pacienții cu T2DM, obezitate sau la persoanele cu insulinorezistență. Oscilațiile secretorii, care se regăsesc și în secreția altor glande endocrine (hipofiză, suprarenală, paratiroide, adipocit etc.), sunt importante pentru efectul înregistrat în organele țintă. În cazul insulinei, caracterul pulsator al secreției influențează în primul rând funcțiile glicogenogenetică/glicogenolitică a ficatului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
pentru unii aminoacizi, ca de exemplu arginina). Conform unei viziuni exprimate de Unger și Grundy (201) cu aproape trei decenii în urmă, hiperglicemia poate fi atât rezultatul disfuncției β-celulare, cât și cauza ei. Disfuncția β-celulară secundară hiperglicemiei poate fi expresia insulinorezistenței periferice, exprimată și la nivelul acestor celule. Robertson (171, 172) vorbește de „desensibilizarea celulelor β” în T2DM, echivalentă cu scăderea capacității celulelor β de a percepe prompt valoarea glicemică crescută și de a răspunde adecvat față de această creștere. Fenomenul este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
al fenilalaninei lanțului B. În consecință, activitatea insulinică ar putea fi diminuată cu acest procent. Dacă la aceasta se adaugă glicozilarea receptorului insulinic sau a unor enzime intracelulare implicate în metabolismul glucozei, activitatea insulinică este încă și mai mult scăzută (insulinorezistența periferică). Lipsa unui suport solid în explicarea fenomenului (presupus, spunem noi) al glucotoxicității a condus la conturarea altor mecanisme „toxice β-celulare” cunoscute sub denumirea de „lipotoxicitate” sau „glucolipotoxicitate”. Înainte de a trece la expunerea acestora, să menționăm că „teoria glucotoxicității” are
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
mecanisme „toxice β-celulare” cunoscute sub denumirea de „lipotoxicitate” sau „glucolipotoxicitate”. Înainte de a trece la expunerea acestora, să menționăm că „teoria glucotoxicității” are o componentă „periferică” (în celulele care utilizează glucoza: adipocit, miocit, hepatocit, celule endoteliale) care se suprapune cu mecanismele „insulinorezistenței periferice”. La rândul ei aceasta este strâns legată de patogenia complicațiilor cronice vasculare în care hiperglicemia joacă un rol central. 4.5. Teoria lipotoxicității Conceptul lipotoxicității în celulele β a fost sugerat de frecventa asociere a diabetului cu obezitatea și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
rafinate celule ale corpului uman. În mecanismul diabetogen al AGL trebuie avut în vedere și polul periferic de acțiune al acestora. Faptul că scăderea medicamentoasă a AGL plasmatici (cu acid nicotinic, de exemplu), influențează atât insulinosecreția (care crește) cât și insulinorezistența periferică (care scade), sugerează existența unei relații fiziologice AGL/secreție de insulină/utilizarea periferică a glucozei. La diabetici, această relație ar putea fi genetic modificată, în special sub influența unor factori de mediu cu acțiune îndelungată. Acești factori par legați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
este asociat în studiul NHEFS cu o reducere suplimentară a riscului de boală coronariană (51). Efectul potențial al dietei bogate în fibre asupra scăderii TA implică multiple mecanisme, fibrele alimentare exercitând efecte atât asupra digestiei, cât și asupra absorbției nutrienților. Insulinorezistența și hiperinsulinemia compensatorie concomitentă joacă un rol binecunoscut în etiologia și în patogenia HTA. Fibrele solubile cresc sensibilitatea la insulină atât la subiecții diabetici, cât și la persoanele fără diabet zaharat (52, 53, 54). Dieta bogată în fibre determină și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
centralizat, pe baza unui protocol standard, fiind vorba de pacienți cu DZ tip 1 cu vârsta medie în momentul studiului de circa 40 de ani. În figura 1 este ilustrată distribuția prevalenței bolii cardiovasculare în centrele participante la studiul EURODIAB. Insulinorezistența și boala cardiacă ischemică. În patogeneza diabetului zaharat de tip 2 există încă multe aspecte insuficient clarificate, dar cel puțin două aspecte metabolice fundamentale sunt descrise ca având rol esențial: alterarea secreției de insulină din celulele beta-pancreatice și insulinorezistența tisulară
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
EURODIAB. Insulinorezistența și boala cardiacă ischemică. În patogeneza diabetului zaharat de tip 2 există încă multe aspecte insuficient clarificate, dar cel puțin două aspecte metabolice fundamentale sunt descrise ca având rol esențial: alterarea secreției de insulină din celulele beta-pancreatice și insulinorezistența tisulară. Încă din 1988, s-a sugerat că insulinorezistența și hiperinsulinemia, cel puțin din stadiile precoce ale diabetului zaharat de tip 2, ar putea fi legate și de alți factori majori de risc pentru boala coronariană, cum sunt hipertensiunea și
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
zaharat de tip 2 există încă multe aspecte insuficient clarificate, dar cel puțin două aspecte metabolice fundamentale sunt descrise ca având rol esențial: alterarea secreției de insulină din celulele beta-pancreatice și insulinorezistența tisulară. Încă din 1988, s-a sugerat că insulinorezistența și hiperinsulinemia, cel puțin din stadiile precoce ale diabetului zaharat de tip 2, ar putea fi legate și de alți factori majori de risc pentru boala coronariană, cum sunt hipertensiunea și dislipidemia (24). Agregarea mai multor factori de risc majori
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]