834 matches
-
3 U/kg corp greutate actuală pentru insulinizarea bazală Dacă necesarul crește la aproximativ 0,7 U/ kg corp , probabil că se va adăuga și insulina prandială Dozele > 1,5 U/ kg corp greutatea actuală indică existența hiperinsulinizării 149 datorată insulinorezistenței, ceea ce impune asocierea cu metforminul sau pioglitazona. O lungă perioadă de timp s-a considerat că insulina exogenă este aterogenă și că ar favoriza complicațiile macroangiopatice. Rezultatele UKPDS (5,6) au infirmat acest lucru. Mai mult, au demonstrat că prin
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
a realiza cât mai mult posibil. ASOCIEREA TERAPIEI ORALE LA INSULINĂ Insulină și sulfonilureice Este cea mai veche combinație utilizată în diabetologie. Justificarea ei este dată de faptul că în timpul nopții crește producția hepatică de glucoză ca o consecință a insulinorezistenței, rezultând cunoscuta hiperglicemie bazală. Deoarece ficatul este de 3-4 ori mai sensibil la acțiunea insulinei decât mușchiul, administrarea unor doze moderate de insulină intermediară seara sau la culcare va ameliora insulinorezistența hepatică, fără a produce hipoglicemie prin utilizarea excesivă a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
crește producția hepatică de glucoză ca o consecință a insulinorezistenței, rezultând cunoscuta hiperglicemie bazală. Deoarece ficatul este de 3-4 ori mai sensibil la acțiunea insulinei decât mușchiul, administrarea unor doze moderate de insulină intermediară seara sau la culcare va ameliora insulinorezistența hepatică, fără a produce hipoglicemie prin utilizarea excesivă a glucozei la nivelul mușchilor. În timpul zilei se administrează sulfonilureice. Acțiunea lor de stimulare a insulinosecreției va fi favorizată de normalizarea glicemiei bazale, obținută prin insulina administrată seara (21). În felul acesta
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mușchi și mai ales ficat. Indicații: Pacienții cu diabet zaharat tip 2 necontrolat cu o doză de insulină intermediară seara Situațiile în care doza de insulină este mai mare de 1.5 U/kgcorp greutate actuală, ceea ce sugerează hiperinsulinizare datorată insulinorezistenței. Tehnica asocierii este următoarea: inițial nu se modifică doza de insulină ci, se introduce metforminul în doze mici (850 sau 2x500 mg/zi), care se titrează progresiv la interval de 7-14 zile până la atingerea glicemiei bazale de 140 mg/dl.
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
asupra controlului glicemic. Contraindicații: În cazul în care există contraindicații pentru acarboză nu se va indica asocierea ei la insulinoterapie. Insulina și pioglitazona Pioglitazona este singura tiazolidindionă aprobată pentru a fi utilizată în combinație cu insulina. Justificarea combinației este diminuarea insulinorezistenței exercitată de către pioglitazonă. Indicație: persoanele cu diabet zaharat tip 2 tratate cu doze mari de insulină (>1.5 U/kgcorp greutate actuală), ceea ce indică hiperinsulinizarea datorită insulinorezistenței. Tehnica asiocierii: inițial se menține doza de insulină 172 se introduce pioglitazona în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
aprobată pentru a fi utilizată în combinație cu insulina. Justificarea combinației este diminuarea insulinorezistenței exercitată de către pioglitazonă. Indicație: persoanele cu diabet zaharat tip 2 tratate cu doze mari de insulină (>1.5 U/kgcorp greutate actuală), ceea ce indică hiperinsulinizarea datorită insulinorezistenței. Tehnica asiocierii: inițial se menține doza de insulină 172 se introduce pioglitazona în doză de 15 mg/zi, care se crește la 30 mg/zi după 3-4 săptămâni în funcție de valorile glicemice. Când acestea sunt normale se scade doza de insulină
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
intercurente. În aceste cazuri se instituie insulinoterapia temporară care va avea ca obiective restabilirea promptă a echilibrului glicemic prin : Anihilarea glucotoxicității Re-reglarea" metabolică a pacientului. Anihilarea glucotoxicității necesită uneori o insulinoterapie viguroasă, cu multiple injecții de insulină, pentru a învinge insulinorezistența. Ulterior, controlul se obține doar prin terapie orală sau insulinoterapie bazală. În cazul decompensărilor ce însoțesc bolile intercurente, "re-reglarea" se obține prin asocierea insulinei la medicația orală preexistentă. Dozele sunt de 0.2 - 0.3 U/Kg corp greutate actuală
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
la cei tratați cu clorpropamid și de 1.7 kg la cei tratați cu glibenclamid (4). Creșterea în greutate s-a produs mai ales în primul an după inițierea tratamentului. Suspiciunea conform căreia această creștere în greutate ar putea agrava insulinorezistența și ar crește riscul aterogen nu s-a confirmat în UKPDS, pacienții tratați intensiv având un echilibru glicemic mai bun și o incidență semnificativ mai mică a complicațiilor cardiovasculare. Însă, pentru fiecare 0.1 unități creștere a raportului talie/șold
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
fost administrată într-o zonă supusă efortului. - expunerea la temperaturi înalte care cresc viteza de absorbție a insulinei (băi calde) - erori alimentare (aport insuficient de hidrați de carbon, omiterea gustărilor). Hipoglicemiile moderate și severe sunt urmate de o perioadă de insulinorezistență (prin acțiunea hormonilor de contrareglare), care poate dura până la 10 ore sau chiar mai mult, ceea ce necesită creșterea dozelor la administrările ulterioare, și în nici un caz omiterea lor (2). Hipoglicemiile nocturne (de cele mai multe ori nerecunoscute de pacienți) pot fi o
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
împreună cu G. E. Palade și Albert Claude) descrie o serie de tehnici sofisticate de determinare a sensibilității la insulină. În fine, în 1979 Ralph de Fronzo (SUA) descrie tehnica clampului euglicemic/hiperinsulinemic, care va rămâne încă „standardul de referință” pentru insulinorezistență (45). 1936 - H. C. Hagedorn (1888-1971), una dintre cele mai ilustre figuri ale diabetologiei daneze, obține prima insulină cu acțiune prelungită prin adăugare de zinc și protamină (Protamin Zinc Insulin) 1950 - H. C. Hagedorn obține insulina denumită neutră (prescurtat NPH
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
1981 - Kasagasi și col. descriu activitatea kinazică a receptorului insulinic 1982 - Devin disponibile insulinele umane (obținute prin recombinare DNA - compania Lilly, sau prin conversie enzimatică a insulinei de porc către insulina umană - compania Novo) 1995 - Reaven și Ferrannini descriu „sindromul insulinorezistenței” (sindromul dismetabolic) 2002 - Se introduc în România pompele de insulină însoțite de evaluarea profilului glicemic cu ajutorul biosenzorilor subcutanați 26. Diabetul zaharat după descoperirea insulinei Descoperirea insulinei reprezintă cea mai importantă răscruce în „destinul” diabetului zaharat. După cum am arătat, în 1922
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
interesantă. Au fost definite progresiv celulele implicate în diabetogeneza acestei forme de boală: celula β pancreatică (care a rămas regina diabetologiei), celula musculară, adipocitul și hepatocitul. Cele două mecanisme fundamentale care se confruntă în inducerea T2DM, defectul insulinosecretor β-celular și insulinorezistența periferică, au fost abordate cu migală. Insulina a fost descoperită în 1921, dar receptorii insulinici au fost identificați 50 de ani mai târziu, de către Pierre Freychet, J. Roth și M. D. Jr. Neville (Proc. Natl. Acad. Sci. USA 68: 1833-1837
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și renale [Covic et al., 2001]. II.3. Diabetul zaharat Diabetul zaharat la pacienții cu insuficiență renală cronică Diabetul zaharat constituie cauza primară a insuficienței renale la 15-40% dintre pacienții hemodializați cronici, tipul 2 fiind predominant. Un oarecare grad de insulinorezistență există însă și la pacienții cu IRC non-diabetici. Această anomalie este detectabilă încă din stadiul de IRC moderată, cauza ei fiind probabil legată de un defect postreceptor [DeFronzo et al., 1983]. Sensibilitatea la insulină se poate ameliora după inițierea hemodializei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pacienții cu IRC non-diabetici. Această anomalie este detectabilă încă din stadiul de IRC moderată, cauza ei fiind probabil legată de un defect postreceptor [DeFronzo et al., 1983]. Sensibilitatea la insulină se poate ameliora după inițierea hemodializei sau a dializei peritoneale. Insulinorezistența pare să joace un rol important în apariția unui diabet zaharat de novo posttransplant renal. Pacienții cu diabet zaharat și insuficiență renală au un risc cardiovascular foarte înalt. Într-un studiu prospectiv al lui Foley et al., cuprinzând 433 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de aldoz-reductază, duce la creșterea concentrației intracelulare de sorbitol și alți polioli. Sorbitolul intracelular inhibă captarea inozitolului, ceea ce duce la scăderea mioinozitolului și reducerea potențialului antioxidant intracelular [Greene et al., 1987]. Creșterea transformării glucozei pe calea hexozaminelor este implicată în insulinorezistență, determină efecte procoagulante (activarea PAI-1), proinflamatoare (creșterea sintezei TGFb) și perturbă funcția endotelială (inhibarea NO-sintetazei NOS) [Marshall et al., 1991; Goldberg et al., 2000]. Activarea PKC influențează, de asemenea, expresia NOS endoteliale, a endotelinei-1, a unor factori de creștere (TGFb
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
al., 2002]. În cazul diabetului tip 2, cu sau fără nefropatie, există adesea un complex de factori de risc cardiovascular asociați, constituind o entitate fiziopatologică și clinică cunoscută sub numele de sindrom metabolic. Acest sindrom, al cărui mecanism-cheie îl reprezintă insulinorezistența, corelată cu obezitatea androidă, se caracterizează prin: scăderea toleranței la glucoză sau diabet zaharat tip 2, hipertrigliceridemie și modificări cantitative și calitative proaterogene ale lipoproteinelor plasmatice, scăderea HDL-colesterolului, hipertensiune arterială, reducerea fibrinolizei și microalbuminurie [Basdevant et al., 1998; Reaven et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
aterogenă. Riscul aterogen al dislipidemiei din sindromul nefrotic este controversat. Datele publicate până în prezent sunt contradictorii. Rolul anomaliilor lipidice este dificil de stabilit, având în vedere asocierea în cadrul SN a numeroși alți factori aterogeni, precum hipertensiunea arterială, tulburările coagulării plasmatice, insulinorezistența, inflamația, disfuncția endotelială [Dogra et al., 2002]. Animalele cu SN indus experimental dezvoltă leziuni ateromatoase [Dairou et al., 1998]. La pacienții cu SN, Berlyne și Mallick au raportat, în 1969, patru cazuri de infarct miocardic letal. Alexander et al. [1976
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
1991]; (c) creșterea filtrării prin endoteliul capilar, datorată dimensiunilor mici ale acestor particule [Packard et al., 1997] și (d) creșterea afinității lor pentru componente ale matricei extracelulare, precum proteoglicanii din peretele arterial [Anber et al., 1996]. 7. Hiperinsulinismul, indus de insulinorezistența periferică și de scăderea epurării renale a hormonului, ce stimulează sinteza hepatică excesivă de VLDL. 8. Deficitul de carnitină o substanță implicată în transportul acizilor grași [Guarnieri et al., 1987], ale cărei niveluri plasmatice și musculare sunt scăzute în IRC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
zaharat, proteinuria, disfuncția grefonului renal; (3) medicamente: medicația antihipertensivă diuretice, beta-blocante; terapia imunosupresoare corticoterapia, ciclosporina A, sirolimus [Kasiske et al., 1991; Wanner et al., 1995; Hillbrands et al., 1995; Murgia et al., 1996; Quaschning et al., 1999]. Corticosteroizii induc frecvent insulinorezistență, care stimulează sinteza hepatică de lipoproteine ce conțin apo-B. De asemenea, ei inhibă eliberarea de ACTH, care are un efect hipolipemiant important, probabil prin creșterea expresiei receptorilor pentru LDL-colesterol. Ciclosporina A este o substanță lipofilă, care se poate fixa în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
se exclud, ci se completează reciproc: (1) inflamația cronică joacă un rol direct în aterogeneză și în afectarea cardiovasculară, prin multiple mecanisme: metabolice, endoteliale și procoagulante; (2) inflamația are o influență indirectă, deoarece se asociază cu alți factori aterogeni, ca insulinorezistența, stresul oxidativ și disfuncția endotelială; (3) inflamația este o consecință a aterosclerozei deja constituite. Fără a exclude ultimele două ipoteze, există din ce în ce mai multe dovezi în sprijinul primei, a implicării directe, cauzale a inflamației în ateroscleroză. Inflamația intervine în procesul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată 2. Copii cu diabet zaharat tip I labil 3. Copii cu diabet zaharat tip I și hipoglicemii recurente 4. Copii cu diabet zaharat tip I și cu insulinorezistența marcată, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă (prezenta fenomenului "dawn" și persistentă hemoglobinei glicate Alc la valori de pește 8%) Tratament temporar 1. Gravide cu diabet zaharat tip I 2. Diabet zaharat gestational sau gravide
ORDIN nr. 644 din 2 iulie 2003 privind Criteriile de includere în program a pacientilor în vederea automonitorizarii, precum şi a femeilor gravide şi copiilor care vor beneficia de pompe de insulina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151508_a_152837]
-
sau cu alte componente ale sindromului metabolic. Când suspectăm prezența SHNA? 1. Obezitate 2. Diabet zaharat 3. Dislipidemie (în special hipertrigliceridemia) 4. Scădere ponderală severă (mai ales la persoanele obeze inițial, by pass jejunoileal și gastric) 5. Sindroame asociate cu insulinorezistență (sdr. X metabolic, sdr. Mauriac diabet lipoatrofic) 6. Nutriție parenterală totală 7. Iatrogen (amiodarona, diltiazem, tamoxifen, steroizi, terapie antivirală) 8. Expuneri la toxice 9. Valori ALT crescute fără identificarea unei cauze Evaluarea clinico-biologică - stabilirea circumstanțelor clinice specifice - Etapa 1: dozarea
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "SHNA (Steatohepatita non-alcoolică)" - Anexa 9*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227114_a_228443]
-
0,5-0,75 kg/săptămână - regim hipocaloric, reducerea alimentelor cu grăsimi saturate; grăsimile - conținut bogat în fibre alimentare - exerciții fizice b) Medico-chirurgical ... - nu există tratament farmacologic specific - vitamina E (400-600 mg/zi), UDCA (13-15 mg/kg/zi), medicamente care scad insulinorezistența 3x500mg/zi (metformin) - tratamentul hipertrigliceridemiei și/sau HDL-C inadecvat (lipantil 1 caps/zi) sub controlul eficienței - menținerea HbA1c - chirurgie bariatrică Evaluarea SHNA Pacient suspect de SHNA (clinic, imagistic) │ │ v Măsurarea transaminazelor │ ┌────────────────┴──────────────┐ │ │ v v Normale Repetarea măsurarii │ transaminazelor după 6 luni
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "SHNA (Steatohepatita non-alcoolică)" - Anexa 9*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227114_a_228443]
-
anexa la ORDINUL nr. 1.036 din 20 decembrie 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.050 din 27 decembrie 2016. DCI: PIOGLITAZONUM I. Criterii de includere în tratamentul specific: 1. În monoterapie: - la pacienții cu DZ tip 2 și insulinorezistență importantă, care nu tolerează metforminul sau la care este contraindicat, și la care valoarea HbA1c este /= 7%, deși măsurile de respectare a stilului de viață au fost aplicate și respectate de cel puțin 3 luni. Insulinorezistență importantă este sugerată de
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
DZ tip 2 și insulinorezistență importantă, care nu tolerează metforminul sau la care este contraindicat, și la care valoarea HbA1c este /= 7%, deși măsurile de respectare a stilului de viață au fost aplicate și respectate de cel puțin 3 luni. Insulinorezistență importantă este sugerată de: - indice de masă corporală, în continuare IMC /= 30 kg/mp - circumferința abdominală, în continuare CA 94 cm la bărbați și 80 cm la femei - alte elemente ale sindromului metabolic. 2. În terapie orală dublă, în asociere
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]