1,340 matches
-
opozanți; aceștia din urmă îi puneau în spate tot felul de păcate, în timp ce primii erau precauți și inima le spunea să nu prea dea crezare faptelor invocate. Cel mai pornit împotriva lui Tommaso era Jacopo Antonio Marta, îl insulta și, insultându-l, se împăuna cerând acordul celor din jur. Unele mărturii au fost rostite cu o absolută rea-credință. În timpul interogatoriului lui Cesare Pisano, murmurul mulțumii se făcu auzit destul de tare, astfel că a fost nevoie de intervenția președintelui pentru a potoli
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se fugăreau în jurul și peste trupul lui zi și noapte. Lumina venea de sus, doar o fărâmă ce străbătea în chip clandestin puțin din curte. Nu i se permitea să-și măture excrementele, iar în timp ce ațipea, cineva intra și îl insulta. De data asta se hotărâseră cu adevărat să-l facă să înnebunească, acum începea să simtă vidul în cap și o deșirare a trupului care-l făcea ușor, ușor, lipsit de mâini, de picioare, de trup. Se temea între somn
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Îi plăcea să facă, unde eraposibil, la prieteni, mici transformări, pentru care ridica pretenții pecuniare cu totul modeste și uneori nici una, afirmând că numai așa putea garanta că va mai da ochii cu un amic locuind într-un imobil ce insultă regulile artei. G. Călinescu Ermil Conțescu se afla într-o odihnă de observație; sta întins, învelit într-un pled, pe un divan lat în birou și primea vizitele amicilor. Casa lui constituia acum un alt cerc de reuniune. Câteva zile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poate fi victima acestei impulsiuni, fără a intra prin asta în categoria propriu-zisă a criminalilor. Astfel, eu, având un revolver lângă mine, cu toate că sunt om pașnic și cu oroarea vărsării de sânge, când m-aș afla în fața cuiva care ar insulta patria îngrozitor, cutremurând cele mai sfinte simțiri ale mele, n-aș fi sigur că mă pot stăpâni. (Gazeta favorabilă nota la această frază aplauze furtunoase în sală, în timp ce gazeta defavorabilă, calificând pe Pomponescu drept apologet improvizat al crimei, observa că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El se împinse pe banchetă violent, căutând a dizloca pe prinț, care îl reîmpinse cu mâna, fără nici o jenă ți cu un succes ilariant. Provocatorul se înfurie. . - Este locul meu, zise el; aici stau de obicei. Hangerliu îiîntoarse spatele, indiferent. . - Insulți un ofițer român, ai să-mi dai satisfacție pe caleaarmelor. Vă rog să-mi spuneți cu cine am onoarea! . Și-i aruncă o carte de vizită. Hangerliu se uită amuzat când la pseudoofițer, când la cartea de vizită, apoi cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fost trădat. . - Nu! . - Ceea ce spui e absurd. Poate n-ai găsit femeia visatăde tine. . - Nicidecum. Am găsit de atâtea ori femei care-miplăceau și care nu mi-ar fi rezistat. Tu însuți îmi placi mai mult decât altele; . - În fine, retragi insulta. Atunci pentru ce mă respingi? . - Tocmai fiindcă îmi placi! . - Nu mă așteptam să dau peste un bandit filozof, profesîndparadoxuri. . - Nu e nici un paradox. Ca bărbat integral nu pot fi decîtidealist, adică orientat spre o țintă. . - Interesant! Și care este idealul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
violență. Unii țineau cu păgubașul, alții luau apărarea hoțului, susținând că era un bărbat onest, că văzuseră cu ochii lor cum acela stătuse liniștit. Astfel, un fapt veritabil devenise o problemă și nevinovatul păgubaș se transformase într-un delicvent care insultase. "Țipă în stradă, zicea Ioanide, că un necunoscut te-a pălmuit și îndată, printre cetățenii strânși din curiozitate, unii îți vor lua apărarea și vor afirma că au văzut cum ai fost atacat." Prin urmare, de unde până atunci Ioanide fusese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
smereniei și a avertismentelor legate de aroganță pe care George W. Bush le-a exprimat în campania sa din 2000. Nu este nevoie să te delectezi punându-i în dificultate pe aliați, sau cerând unui Secretar al Apărării să-i insulte, în timp ce un Secretar de Stat caută să le câștige bunăvoința. Un editorialist britanic scria în Financial Times: "Am o slăbiciune pentru Donald Rumsfeld. Însă, ca ambasador al valorilor americane atât de admirate în întreaga lume, nici că există vreunul mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
importante ale acelei perioade, Mihai Creangă, Cs. Gyimesi Eva, Gheorghe Năstăsescu, Adrian Niculescu, V. Opriș, Bodor Pal,etc . Își asumă libertatea dar și povara ei : Ce să fac cu milițianul din poartă ? Dar cu securistul care m-a lovit și insultat ...care încearcă să-mi întemnițeze spiritul și să-i răpească puterea? Cu ei ce să fac? Cum să-mi păstrez libertatea față de ei, înțelegănd prin libertate lipsa oricărei convulsii interioare, lipsa oricărei condiționări de ură ? Cum să mă feresc de
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
care au provocat-o faptele rele. A fi iertător înseamnă: • să renunțăm la pretenția unei compensații, mai ales atunci când s-au întreprins eforturi pentru a repara greșeala și pentru a oferi un răspuns conciliator; • a ne abține de la a-l insulta pe cel aflat în greșeală, chiar dacă sentimentul negativ pare justificat; • să abandonăm iluzia că putem controla opțiunile celui care greșește; • să acordăm prioritate unor trăsături, precum: bunătatea, calmul, cumpătarea, spiritul analitic; • să renunțăm să ne (mai) întrebăm obsesiv de ce persoana
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin faptul că percepția falsă apare paralel și simultan cu una reală (de exemplu, zgomotul făcut de funcționarea unui aparat-frigider, curgerea apei la robinet etc.). În aceste condiții, peste percepția reală bolnavul aude voci care îl denigrează, îl jignește, îl insultă etc. și durează atât timp cât durează zgomotul real perceput. Halucinațiile fiziologice sunt condiționate și apar în momentele de modificare a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
contra purtării neescusabile a unor deputați cari n-au respect de națiuni întrege; trebuia demisiunarea deputaților români dintr-o Dietă care nu se respectă, nerespectând neci chiar individualitatea celorlalte națiuni. Ce prezident e acela care lasă ca un insolent să insulte, nerevocat la ordine, o națiune întreagă? Un altul ni spune cumcă am face poate bine de a emigra în România, recte de a părăsi acest pământ, care e cu mult mai mult drept și cu mult mai multă rațiune al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Împăratul a respins cu indignare această propunere; ea era {EminescuOpIX 157} avantagioasă dar înjositoare. - În fine, în vremea iudileului de la Cernăuți împăratul a refuzat de a lua parte la bacanalele evreiești; desigur că l-a fi revoltat insinuațiunea de a insulta prin venirea sa un vecin puțin puternic și de a serba ca o glorie un act de trădare. De aceea răspunsul pe care l-a dat capul semitic pe care se cunoștea încă locul de unde-și răsese perciunii a avut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
azil care se susține din bugetul statului. A fi fost honved este titlu de a fi preferit la orice post. Dar românii cari au participat la mișcările din 1848 sunt desprețuiți, conducătorii - oficerii - lor, și chiar cei decorați, sunt necontenit insultați de societatea și jurnalistica maghiară și timbrați de răi patrioți, invalizii cari mai trăiesc și orfanii lor pe strade, avizați la mila oamenilor - și până când pentru așa numiții martiri maghiari din 1848 și azi se țin recvieme la cari asistă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
merge să facă acestor oaspeți ai noștri, la sosirea lor, o demonstrațiune ostilă. {EminescuOpIX 317} Noi n-am putut crede nici chiar pe roșii capabili de o asemenea insultă nobililor juni pelerini, care este o insultă, nouă (cui nouă? ), o insultă simțimintelor celor mai nobili, principielelor celor mai înalte de toleranță și de respectul conștiinței și care ne-ar arăta într-un grad de sălbătecie în care, spre mândria noastră de români, n-am fost nici în timpii barbariei. O notiță
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bunului nostru suzeran, cu care suntem în cei mai buni termini, cu cari tractatele și voința națională cere să fim amici? Noi credem că acești nobili pelerini ar fi putut trece prin Moscova și Petersburg fără să li se facă insulta ce li se face în România de către un jurnal bine născut, bine crescut, serios și conservator, inamic, al oricării dezordine. Treceți fără sfială, buni vecini, cu credințele voastre, cu opiniunile voastre, prin România, prin capitala ei; opriți în primul hotel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide-n țară! Toată țara-i numai o partidă: națiunea! " Iată ce zic unii, iată ce zic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
domn, al cărui nume nu-l numim niciodată în stâlpii acestei foi, din cauza ciudatelor sale calități, și care joacă aici în oraș pe bardul pribeag și pe patriotul martir, binevoiește a prepune persoana asupra cărei e adresată revista și a insulta astfel persoana privată a unei dame 180r din Iași și totodată a scrie în "Curierul Balassan" o inserțiune de-un straniu spirit. Cel puțin s-ar părea că acest domn se trezește în Turcia sau în Bulgaria, nu în România
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a face rău victimei. Peter Smith (Smith și Sharp, 1992) îl definește astfel: Vom spune că un copil sau un tânăr este victimă a bullying-ului dacă un alt copil sau tânăr ori un grup de tineri îl batjocoresc sau îl insultă. Tot de bullying este vorba când un copil este amenințat, bătut, îmbrâncit, închis într-o încăpere, când primește mesaje injurioase sau răutăcioase. Aceste situații pot dura și e dificil pentru copilul sau tânărul respectiv să se apere. Un copil de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bazează pe o obișnuință a violenței care ar face-o să pară normală. Victimizările declarate sunt mult mai puține în Brazilia decât în Franța sau, cel mai adesea, în Anglia. Tabelul 17. Compararea victimizărilor din Franța, Anglia și Brazilia Lovituri Insulte Rasism Extorcare Franța 24,6% 75% 23% 37% Anglia 25,6% 65,7% 23% 27% Brazilia 4,8% 60% 9% 29% Surse: Debarbieux (2003), UNESCO (2004), Blaya (2001) Observatorul European al Violenței Școlare. Pe de altă parte, observațiile etnografice efectuate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu lipsește nici pe departe din școlile djiboutiene, însă agresiunile fizice și verbale par, comparativ, mult mai prezente în Franța. Astfel, insultele nu sunt denunțate decât de 40% dintre elevi, în timp ce în Franța 78% dintre elevi spun că au fost insultați. 25,4% dintre elevii de școală primară din Djibouti spun că au fost loviți de un altul în Franța, este cazul pentru mai bine de jumătate din elevi. 42,6% spun că li s-a furat ceva, față de 51% în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
15,3% Un alt învățător 181 10,8% Directorul sau Directoarea 208 12,5% Un alt adult din școală 227 13,6% Tatăl sau mama unui elev 289 17,3% Total obs. 1 669 La întrebarea " De cine ai fost insultat?", cele mai multe răspunsuri spun că de un elev (tabelul 23). Dar, în peste jumătate din cazuri, insultătorii sunt adulți din școală. De altfel, un director denunța înmulțirea violențelor verbale la învățători. Frecvența pedepselor corporale și colective ridică probleme de drept la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi declară că se încaieră des sau foarte des, față de o proporție aproape dublă în 2000 (15,8%). Scăderea este sensibilă și în ce privește insultele, chiar dacă rămân la un nivel ridicat: 85% dintre elevi spun în 2000 că au fost insultați, față de 75% în 2003. La fel și în cazul amenințărilor (de la 16% la 14%, diferență nu prea semnificativă totuși). "Rasismul" denunțat de 17% dintre elevi rămâne la același nivel în 2003. Furtul rămâne stabil, aproximativ 56% dintre elevi declarând că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înaltă a crimei în clasele de jos ale societății. Se argumentează că cultura clasei de jos pune mai multă valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]