1,286 matches
-
Referirea nu trimite, s-o spunem, la compatriotul său român Tristan Tzara. Nu am În vedere, neapărat, nici nume ca Urmuz, Ionesco, Cioran, chiar Arghezi, chiar clasicul Caragiale, deși Saul Steinberg s-ar fi putut regăsi, fără Îndoială, În originala insurecție românească Împotriva locului comun, a cărui cămașă de forță acești mari neliniștiți au mitraliat-o, cu toții, prin paradox și parodie, prin ludicul spiritului lor rebel și bufon. Nu ar fi vorba nici chiar de vreun „carnet de membru” În loja
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
closete, arta primitivă și clinică, Seurat, desenele copiilor, broderiile, Paul Klee”. Nu știu dacă ar trebui să căutăm, neapărat, Într-o astfel de mărturisire, și ceva din eclectismul și „colajul” mental al dadaiștilor. Nu mai este vorba, neapărat, de o insurecție care să scandalizeze, ci de solitudinea care Își caută expresia În farsele cotidianului modern, În alienarea burlescă a insului oarecare, un Bérenger „chaplinizat”... Este autobiografia codificată a străinului și Înstrăinatului. Un copil, de data asta „cosmopolit” și „cosmic”, al lumii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Curtea Militară de Casare și Justiție ca instanța de fond, prin care NICOLAE PATRASCU cu ultim domiciliu în București strada Gutenberg nr. 3 de profesiune profesor secundar este condamnat să sufere pedeapsa de muncă silnică pe viață pentru faptele de insurecție armată cu aplicarea art. 211 Cod Penal combinat cu art. 2 din D.L. Nr. 236/1941 cu I.D. nr. 856/1938 și art. 3 din Cod Penal și rebeliune contra autorității cu aplicațiunea art. 258, 259, 260, 262 Cod Penal
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
declarat pe: 1. Horia Sima, 2. Vasile Iasinschi, 3. Nicolae Pătrașcu, 4. Constantin Papanace, 5. Viorel Trifa, 6. Dumitru Groza, 7. Ilie Gârneață, 8. Gh. Sârbu, 9. Traian Borobaru și 10. Corneliu Georgescu toți din București, culpabili pentru faptele de insurecție armată prev. pen. art. 211 Cod Penal comb. cu art. 2 din D.L. nr. 236/1941 și rebeliune contra autorității prev. și pen. de art. 258, 259, 260 și 262 din Cod Penal comb. cu art. 2 din D.L. nr.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că poezia nu trebuie decodată niciodată în accepția matematică a termenului și că poeticitatea este element comun emițătorului și receptorului. Vocația de teoretician al limbajului poetic se confirmă și în Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc (1998) sau în Insurecția respectuoasă (2000), unde se realizează, pentru prima oară, un inventar de paradigme individuale ale marilor poeți români, identificându-se și caracterele supraindividuale, cele care asigură continuitatea evoluției limbajului poetic. În Călătorie spre centrul poeticului (2000) sunt interpretate, din unghiuri diverse
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Crișu Dascălu sau Spațiul dintre lingvistic și poetic, „Paralela 45”, 2001, 3425; Viorica Bălteanu, Crișu Dascălu - 60, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Livius Bercea, Crișu Dascălu. Bucuria comunicării prin cuvântul poetic, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Andrei Grigor, Critică universitară: Crișu Dascălu. „Insurecția respectuoasă”, „Antares”, 2002, 46-48. L.P.B.
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
omul nou, crescut sub soarele socialist”. Și volumul de schițe Întoarcerea la viață (1962) pierde din consistență datorită pedalării pe considerente educative prea apăsate. Evocând un moment din al doilea război mondial, romanul La porțile Severinului (1964) relatează aspecte ale „insurecției naționale antifasciste și antiimperialiste” și se vrea cea mai importantă scriere de până atunci a lui G. Actul de la 23 august 1944 este, evident, atribuit în exclusivitate comuniștilor și uteciștilor, reprezentanții partidelor istorice și ai monarhiei fiind minimalizați și caricaturizați
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
este) ținta unor frecvente violente manifestate sub forma terorismului și a războiului de gherilă (ai cărui protagoniști sunt în principal palestinienii și libanezii, însă de cele mai multe ori aceste acțiuni sunt sponsorizate de diferite state arabe, în special de Iran), a insurecției palestiniene (a se vedea cele două Intifade), precum și a violenței manifestată de-a lungul frontierelor cu Egiptul, Iordania, Siria și Liban.567 Deși întreaga organizare statală a Israelului este puternic ancorată în realitate, ideologia (uneori tributara iluzoriului) a ocupat (și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
România a început să meargă pe drumul independenței „imediat ce Hrușciov a intrat pe scena sovietică”. în august 1955, la a unsprezecea aniversare a eliberării României, în prezența lui Hrușciov, Dej aprecia în mod deosebit rolul important jucat de PMR în „insurecția de la 23 august”. La al II-lea congres al PMR, din decembrie 1955, el a pus pe primul plan „menținerea independenței și păstrarea inițiativei”. România a început de aici, încet, mersul pe „un drum nou”. Contradicțiile sino-ruse erau încă și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
generalul Dragalina avea „o mare autoritate”, ținând cont de funcțiile deținute anterior în armată și ca fost guvernator al Bucovinei. Stoicănescu îi mai comunicase lui Schmidt că „legionarii au în statul-major general un rând de complotiști care vor participa la insurecția împotriva armatelor sovietice”. Membrii „complotului” pregăteau „insurecția garnizoanelor din marile orașe ale României”. în noiembrie 1944, când comandamentul sovietic ceruse desființarea unor garnizoane din orașe, generalul Borcescu, care răspundea de îndeplinirea ordinului, a desființat unele dintre ele, dar în același
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cont de funcțiile deținute anterior în armată și ca fost guvernator al Bucovinei. Stoicănescu îi mai comunicase lui Schmidt că „legionarii au în statul-major general un rând de complotiști care vor participa la insurecția împotriva armatelor sovietice”. Membrii „complotului” pregăteau „insurecția garnizoanelor din marile orașe ale României”. în noiembrie 1944, când comandamentul sovietic ceruse desființarea unor garnizoane din orașe, generalul Borcescu, care răspundea de îndeplinirea ordinului, a desființat unele dintre ele, dar în același timp a mărit garnizoanele din alte centre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
timp a mărit garnizoanele din alte centre urbane. în vederea controlării stadiului de pregătire a trupelor pentru răscoala armată, la 8 ianuarie 1945 generalul Borcescu a instituit starea de alarmă în garnizoanele din București, Brașov și Sibiu, motivând cu necesitatea înăbușirii insurecției pe care ar fi pregătit-o comuniștii. Exista în orașul Sibiu „o grupă de ofițeri complotiști”, care se constituise imediat după 23 august 1944, condusă de amiralul Gheorghiu și de ofițerul de marină Dahinten. Legătura cu amiralul Gheorghiu fusese stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la generalul Rădescu, prin intermediul profesorului Georgescu: „Președintele de Consiliu nu cunoștea planul Stoicănescu, dar înclina spre o soluție de forță contra ocupantului comunist, cu ajutorul maselor populare. în eventualitatea unei schimbări de front, s-ar fi putut organiza la București o insurecție populară, patronată chiar de Rădescu”. Există și alte surse care conțin referiri la unele întâlniri desfășurate, la finele lunii noiembrie și începutul lunii decembrie 1944, între generalul Rădescu, atunci șef al Marelui Stat-Major, și liderii legionari Georgescu și Bidianu tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aduce în plus față de informația vehiculată în lucrările generale de istorie a comunismului este utilizarea masivă a surselor de limbă poloneză. Recunoaștem aici studii de caz asupra unor subiecte cu miză politică explicită, cum ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citând constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este însă mai mult biografică și memorialistică, valorizând, cu precădere, mărturiile marilor nume
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
noastre” (Sorin Bucșan, art.cit., nr. 1, ianuarie 1983, p. 22). `ncercarea legionarilor și a germanilor de a schimba `n favoarea lor situația din România `n ultima parte a războiului a fost apreciată drept o „acțiune aventuristă” (Florin Constantiniu, „Victoria insurecției din august 1944 și falimentul politic definitiv al Gărzii de Fier”, Revista de istorie, nr. 8/1979, p. 1497, nota 34). Cel mai cunoscut - prin condiția sa oficială - exemplu de tratare dogmatică `n acei ani este reprezentat de volumul semnat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
diviziile Waffen SS, «Armata națională», diviziile de voluntari din URSS)”, pp. 204-208; Claudiu Mihail Florian, „Situația etnicilor germani din Transilvania. 23 august - 12 septembrie 1944”, Arhivele Totalitarismului, nr. 22-23, 1-2/1999, p. 70; Vasile Ciobanu, op.cit., p. 259; Eugen Bantea, Insurecția română `n jurnalul de război al grupului de armate german „Ucraina de sud”, Editura Militară, București, 1974, pp. 49 (nota 82), 50 (nota 83), 51; Miroslav Tejchman, „Voluntari români `n unitățile SS”, Magazin istoric, nr. 1, ianuarie 2001, p. 62
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Externe), Band Inland II g 427. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 194, 198-200. Alexandru Popescu, op.cit., p. 306, document de la Politisches Archiv des Auswärtigen Amtes, Band Inland II g 427. Claudiu Mihail Florian, art.cit., p. 71; Florin Constantiniu, „Victoria insurecției”, loc.cit., p. 1495. Vezi și Alexandru Popescu, op.cit., p. 305. Eugen Bantea, op.cit., pp. 49-52. Ibidem, pp. 50-51; Florin Constantiniu, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, România `n război. 1941-1945, Un destin `n istorie, Editura Militară, București, 1995, pp. 198-199; Alesandru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
4 Aurel Karețki, Maria Covaci, Zile însângerate la Iași. (28-30 iunie 1941), prefață de Nicolae Minei, București, 1978. 5 Ibidem, pp. 68-69. 6 Ibidem, p. 66. 7 Ibidem, pp. 102-103. 8 Ibidem, pp. 104-105. 9 Aurică Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944, Cluj-Napoca, 1979, p. 132. 10 Vezi în acest sens Dorel Bancoș, Social și național în politica guvernului Ion Antonescu, București, 2000, p. 159-160. 11 Alex Mihai Stoenescu, Armata, Mareșalul și Evreii. Cazurile Dorohoi, București, Iași, Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
detectează asemenea tertipuri Vladimir Tismăneanu, nu au fost pur și simplu încercări de corectare a unui sistem leninist trădat de monstrul asiatic numit Stalin. O asemenea interpretare, tributară iluziilor troțkiste și în genere neobolșevice, ar distorsiona semnificația autentică a acestor insurecții esențialmente și neechivoc anticomuniste. Reducția fenomenului totalitar comunist la ipostaza sa stalinistă îmi pare, astfel, continuă Tismăneanu, un procedeu dictat de nemărturisite atașamente față de o presupusă puritate de intenție a proiectului inițial. Că Stalin a dus comunismul la o întru-chipare
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
altor state, deschisă pentru semnare la Washington la 18 martie 1965. ... (3) Investitorilor unei părți contractante ale căror investiții aflate pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi datorită războiului sau altui conflict armat, revoluției, unei stări de necesitate națională, revoltei, insurecției sau răscoalei, inclusiv pierderi ocazionate de rechiziționarea pe teritoriul celei de-a două părți contractante, li se vor acorda de către această parte contractanta, în ceea ce privește despăgubirea sau alta reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel pe care aceasta din
ACORD din 12 noiembrie 1980 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Danemarcei privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151706_a_153035]
-
absolut necesară la forța: a) pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale; b) pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deținute; ... c) pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecție."; ... Art. 3: " Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante."; Art. 6. pct. 1: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către
DECIZIE nr. 389 din 16 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18 şi 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153141_a_154470]
-
5 Despăgubirea pentru deteriorări și pierderi Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante au suferit deteriorări sau pierderi ca urmare a unui război sau alt conflict armat, unei stări de necesitate națională, revoluției, revoltei, insurecției sau altor evenimente similare, incluzînd deteriorări sau pierderi ocazionate de rechiziționare, li se vor acorda de către această din urmă parte contractanta, în ceea ce privește măsurile luate pentru repararea deteriorărilor sau pierderilor, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel pe care îl
ACORD din 6 decembrie 1990 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italia cu privire la promovarea şi garantarea reciproca a investitiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156394_a_157723]
-
revizionism, *conciliatorism, *moratoriu - *zonă liberă 10.2 Conținuturi: - Noile frontiere și noile state. Formarea statului național unitar român - Societatea Națiunilor și politica securității colective 11. Al doilea război mondial 11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistență, insurecție - "războiul ciudat", războiul în Pacific 11.2 Conținuturi: - Războiul total - Holocaustul - Victoria Națiunilor Unite. Contribuția României 12. Relațiile internaționale postbelice 12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *"Cortina de fier" - politică de securitate, blocurile militare, politică de descurajare nucleară
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
absolut necesară la forța: a) pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale; b) pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deținute; ... c) pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecție."; ... - Art. 3: " Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."; - Art. 8: "1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului sau și a corespondentei sale. 2. Nu este
DECIZIE nr. 288 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 19 şi 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151390_a_152719]