1,867 matches
-
diferitelor opțiuni strategice, fără a o raporta la modelul lui Porter. În practică, descompunerea unui proces de producție a îmbrăcat o formă tangibilă, concretizată în atribuirea activităților ce concurau la realizarea unui produs unor entități organizaționale diferite, și o formă intangibilă, prin atribuirea unor elemente de cost activităților respective. Calculația costurilor a încercat să exprime cât mai fidel în costuri divizarea spațială a procesului de realizare a unui produs, dar și realizarea unor grupări de costuri pe baza unor criterii ce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fac parte dintr-o tipologie general valabilă. Un audit cultural începe pe acest prim nivel, iar o modelare presupune, ca prim pas, transformarea dorită a acestor artefacte. Dacă în cazul elementelor tangibile există puține probleme de operaționalizare, în cazul celor intangibile problemele apar chiar de la nivelul definiției. Definițiile sunt mai bogate decât cele din dicționarul explicativ (vezi caseta 8.1 cu definiții adaptate după Trice și Beyer, 1984). Și pentru aceste definiții succinte sunt necesare explicații suplimentare și chiar exemplificări, dacă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru a le compatibiliza cu noul tip de economie. b) Firme create după 1948:cultura organizațională a acestei categorii de firme prezintă inerția cea mai puternică. O serie de elemente pot fi transformate ușor - denumire, slogan, emblemă -, dar majoritatea elementelor intangibile - istorii, eroi, valori etc. - au fost utilizate de cele mai multe ori într-un context din care se excludea raționalitatea economică, iar firmele erau mai degrabă instrumente politice decât economice. Mai complicată este situația unor componente, cum ar fi, de exemplu, marca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
specializate care să articuleze un sistem unitar constituit din nume, simbol, slogan, culori, elemente de prezentare (pliante, cadouri promoționale, panouri publicitare etc.). În paralel, cu ajutorul unei echipe interne special constituite, experții externi fac un plan de revalorificare a unor elemente intangibile asociate trecutului interbelic și de transformare creativă a celor din trecutul apropiat. În a doua fază se urmăresc modificări pe termen mediu și lung în ceea ce privește personalul. Acesta va urma un antrenament menit să schimbe abordarea relației furnizor-client. Sistemul de recompense
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la capitalism, în ultimul deceniu. Ambele treceri, traumatizante prin natura lor la nivelul întregii societăți românești, au indus schimbări culturale importante, însă au existat și elemente de bază care au generat o anumită continuitate. Ele sunt în principal de natură intangibilă, dar există și artefacte care generează această linie. Elementul structural al continuității îl reprezintă natura intrinsecă a procesului de producție. Ceea ce s-a produs și înainte de război, și după revoluția din decembrie 1989 a făcut necesară o muncă atentă, ordonată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a acestora, într-un vast parteneriat al sistemului Coca-Cola cu economia privată românească în formare. Nu este surprinzător să vezi materiale-suport Coca-Cola în cele mai izolate locuri din România și în cele mai insolite combinații antreprenoriale. Lista lungă de artefacte intangibile are o relație complexă cu țara noastră. În pofida izolării pe care au practicat-o comuniștii, anumite elemente culturale de tip eroi, mituri, legende sau snoave cu tâlc au precedat apariția celebrei băuturi. De exemplu, Moș Crăciun în costum roșu a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Glenn Richey, Juan Meng, Marina Dabic, publicat În nr. 44 al Journal of World Business, În 2009). Managementul Cunoașterii vine cu soluții certe pentru depășirea acestor piedici și folosirea capitalului intelectual pentru un model de dezvoltare bazat pe folosirea activelor intangibile În detrimentul celor tangibile. Astfel de instrumente sunt și celebrele Communities of Practice, adică acele grupuri informale create În organizație și formate din ceea ce se numește În literatura de specialitate knowledge workers (Research Paper: „Communities of management knowledge diffusion”, Joanne Roberts
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organizație și formate din ceea ce se numește În literatura de specialitate knowledge workers (Research Paper: „Communities of management knowledge diffusion”, Joanne Roberts, publicat În Prometheus Vol. 28, No. 2, iunie 2010). Foarte important pentru folosirea la potențial maxim a capitalului intangibil este realizarea a ceea ce specialiștii numesc harta cunoașterii, prin care se urmărește realizarea legăturii Între performanța de business și potențialul creativ al factorului uman; disponibilitatea indivizilor de a Împărtăși cunoașterea este o problemă de business, atâta timp cât managerii trebuie să faciliteze
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organizațional, ca element definitoriu al Îmbogățirii capitalului intelectual. Managementul Cunoașterii oferă o soluție viabilă de dezvoltare a competențelor individuale În context organizațional și constituie un element de legătură Între valorificarea potențialului uman și dezvoltarea bazată pe folosirea intensivă a activelor intangibile și protejarea resurselor naturale. Într-o lume În permanentă schimbare, În care folosirea mijloacelor moderne de comunicare a spart de mult granițele teritoriale și barierele de informare, se simte tot mai pregnant nevoia de schimb de cunoaștere. Vechea ordine economică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
complexe. Folosirea clasică a factorilor de producție nu mai este de actualitate, atâta timp cât, de la un anumit nivel, ritmul de creștere economică este tot mai redus. Conform teoriei economice, se impune adăugarea unor ingrediente din sfera endogenă, iar investițiile În active intangibile și preocuparea pentru cercetare și inovare sunt doar câteva dintre elementele relansării dezvoltării durabile. Planeta nu mai suportă o abordare cantitativă a progresului, fiind evident că a sosit momentul luării unor decizii importante privind dezvoltarea economică, ceea ce implică un downshifting
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și european Prin abordarea Managementului Cunoașterii la nivel global, se are În vedere oferirea unei soluții de optimizare a noului model de dezvoltare economică, rezultat din analiza factorilor care au generat criza, și anume, dezvoltarea durabilă bazată pe exploatarea capitalului intangibil și protejarea rezervorului din ce În ce mai sărac al resurselor naturale. Într-o lume În care dezechilibrele economice sunt, prin amploarea lor, un factor generator de instabilitate economică, politică și socială, a sosit momentul de bilanț, În care se impune o analiză detaliată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
că tehnologia doar facilitează transferul de informații, contribuind și ea, Într-o măsură importantă, la procesul cunoașterii. 1.1.2. Necesitatea schimbării Criza mondială aduce În discuție găsirea unor variante alternative de dezvoltare durabilă, axate mai mult pe exploatarea capitalului intangibil În detrimentul folosirii extensive a resurselor naturale. Punerea În lumină a capitalului uman și forța acestuia de a se adapta la cerințele actuale de dezvoltare globală ar putea fi soluții salvatoare, atâta timp cât se dorește ca Începerea unui nou ciclu de dezvoltare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoașterii Într-un avantaj competitiv constă În a ști mai mult decât concurența. Valoarea propusă de Managementul Cunoașterii constă În faptul că organizațiile care implementează un program KM (Knowledge Management) acționează decisiv pe linia folosirii la parametri maximi a activelor intangibile, În detrimentul alocării de noi fonduri pentru investiții În active tangibile. Odată cu schimbările intervenite pe piață, incertitudinea devine din ce În ce mai mare, tehnologiile se dezvoltă, competitorii se Înmulțesc, iar produsele și serviciile se depreciază rapid. În aceste condiții, organizațiile eficiente se caracterizează prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sustenabilă, o distribuire justă a produsului care să asigure o calitate mai mare a vieții și o orientare spre soluții alternative inovative de dezvoltare, care să ia În considerare protecția mediului, surse regenerabile de energie, mutarea accentului pe folosirea potențialul intangibil (tabelul 1). „Criza datoriilor suverane și neajunsurile guvernanței economice au reclamat schimbări În sistemele de guvernare. Aceste reforme sunt foarte necesare, dar nu vor rezolva criza datoriilor În Grecia, Irlanda și Portugalia. Scopul este mai degrabă de a preveni și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
exprimare? Pe de-o parte, În contextul actual de dezvoltare economică, forța de muncă devine din ce În ce mai abstractizată, practic, În spatele exprimării ei stă noțiunea de cunoaștere (K). Spuneam, la Început, cunoașterea este tacită În proporție de 80% 90%, adică ceea ce este intangibil, și doar restul de 10-20%, explicită. Prin cercetarea de față, se demonstrează că un foarte mare potențial al cunoașterii rămâne neexploatat, iar decelarea forței de muncă În componentele cunoașterii - pricepere, experiență, valori, sentimente, motivare, determinare etc. ar crea o premisă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acestea, se desprind două direcții În acord cu analiza făcută În acest subcapitol: dezvoltarea capitalului uman - acesta este un aspect foarte important, luând În considerare rolul de motor al creșterii În statele membre, precum și În toate regiunile Europei. Acest bun intangibil constituie factorul determinant pentru Întărirea coeziunii sociale și a principiului șanselor egale. De asemenea, se are În vedere Îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și antreprenorilor la schimbările economice survenite În ultima perioadă. În ciclul multianual de dezvoltare 2007-2013, sunt planificate investiții În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În proiecte, neînȚelegerea rolului sprijinului financiar comunitar, neadoptarea celor mai bune practici În domeniu și multe altele. Ținând cont de faptul că la nivel de cunoaștere 80-90% este tacită, prin folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii, o mare parte din zona intangibilă a cunoașterii poate fi scoasă la „suprafață”, astfel Încât să poată fi accesată, Împărtășită și arhivată mai ușor. În contextul presiunii din partea beneficiarilor și a consultanților, din cauza greutăților Întâmpinate până acum de autorități, se constată un Început al introducerii mijloacelor Managementului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe care o au În instituția respectivă, În construirea unei cariere profesionale sau În Încurajarea eforturilor făcute Într-un anumit proiect. Factorul cel mai important În acest proces este acela că, de cele mai multe ori, rezultatul activității Specialistului În Cunoaștere este intangibil. Poate fi destul de dificil să se cuantifice ponderea contribuției la proprietatea intelectuală deoarece instrumentele de măsură se dovedesc fie inadecvate, fie interpretabile. Realizarea programului de Management al Cunoașterii poate reprezenta o cheltuială suplimentară substanțială pentru organizația care a ales această
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un efort de definire a valorilor morale în termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente. Stadiul 5 Ă al moralității contractuale și al acceptării democratice a legii. Standardele morale sunt înțelese ca rezultat al unei decizii mutuale. Legile nu sunt intangibile și pot fi schimbate pe considerente raționale, vizând utilitatea lor generală. Stadiul 6 Ă al moralității principiilor individuale de conduită. Se cristalizează propriul sistem de valori morale, prin semnificațiile personale acordate conceptelor de justiție, reciprocitate, egalitate, demnitate. Orientarea în universul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
capabilă să stimuleze volumul de studii despre subiecte relativ neglijate, precum mediul școlar creativ, atitudinile creative sau rolul motivației asupra producției creative. După cum afirmă Renzulli (1991): Noile cercetări din anii ’90 și din secolul următor vor trebui să abordeze „aspectul” intangibil care persistă odată ce s-a explicat tot ce este explicabil. Acel „aspect” este adevăratul mister din spatele preocupării noastre comune față de productivitatea creativă și de domeniul menit să constituie o nouă provocare pentru cercetarea secolului XXI... [De exemplu], ceea ce cunoaștem despre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analele excelenței. Însă, dacă putem crea un modus operandi de dezvoltare a acestei productivități la un număr din ce în ce mai mare de tineri, atunci vom contribui cu adevărat la încurajarea și cultivarea câștigătorilor de premii Nobel în secolul XXI. (p. 2). „Aspectul” intangibil poate fi descoperit numai atunci când cercetătorii creativității vor depăși granițele tradiționale atât din interiorul, cât și din exteriorul ariei de abordare psihometrică. În cele din urmă, cercetătorii ar trebui să țină cont de criticile aduse utilizării metodelor psihometrice în studiul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Comerțul mondial poate fi privit și ca cea mai răspândită formă de colaborare economică internațională care cuprinde ansamblul tranzacțiilor cu bunuri și servicii care au loc între rezidenții unor țări diferite. Sunt comercializate nu numai bunuri materiale, dar și bunuri „intangibile” sau prestații internaționale de servicii precum: licențe, turism, transport, telecomunicații, asistență tehnică etc. În evoluția comerțului internațional-global pot fi deosebite o serie de schimbări structurale, între care cele mai importante sunt: în perioada postbelică, s-a observat o creștere mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
iar în cazul țărilor dezvoltate, la 25%; s-a schimbat structura comerțului mondial: s-au impus produsele manufacturate (de la 50% în 1955 la 70% în prezent), piețe noi sunt destinate computerelor, roboților industriali, tehnologiei informației; s-a majorat ponderea produselor intangibile în volumul comerțului; a crescut semnificativ ponderea țărilor dezvoltate în comerțul mondial, ajungând la circa 70%; schimburile intersectoriale au fost urmate de o interdependență între națiuni, via import-export, care a devenit o caracteristică a procesului de globalizare; existența paralelă a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este valoarea sau atractivitatea unui rezultat pe care o anticipă un angajat; ea nu există ca atare, ci numai în relație cu un anumit obiect sau stare, numite „rezultate”. Aceste rezultate pot fi: tangibile (retribuție, condiții de muncă bune, etc.), intangibile (recunoașterea performanțelor, sentimentul realizării, etc.) sau niveluri de performanță. În cadrul modelului lui Vroom, comportamentele și nivelurile de performanță sunt denumite rezultate de ordinul I, toate celelalte intrând în categoria rezultatelor de ordinul II (McCormick & Ilgen, 1995). Valența unui anumit rezultat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dezvoltare implică, pentru Început, să reușim să ne desprindem de o Întreagă serie de interdicții, cel mai adesea inconștiente, care apasă asupra reprezentării noastre despre cărți Încă din școală, și ne fac să ni le Închipuim ca pe niște obiecte intangibile și să ne Învinovățim În momentul În care le transformăm. Fără această eliberare de interdicții este imposibil să fii atent la acest obiect de o mobilitate infinită care este textul literar, cu atât mai mobil cu cât face parte dintr-
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]