35,526 matches
-
care supraviețuim, este. Manelizarea incumbă dominația derizoriului, a îndoielnicului, a zegrasului artistic, în fața cărora unii contemplatori se înclină, se extaziază. Nu fac trimitere aplicată la manelizarea domeniului sonor, pe care o depistăm zilnic, ci la manelizarea integrală petrecută la nivel intelectual, politic, social, la nivelul interrelaționării uzuale dintre persoane. Asistăm la căderea în insignifiant, în grotesc, în vulgar, în hilar, pe arii dintre cele mai diverse. Am invocat maneaua și succesul său fulminant la români. Includ în aceeași matrice atracția telenovelelor
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
și nemuritoare. În același an Eliade devine o celebritate internațională o dată cu publicarea volumului “Traité de l'Histoire des Réligions” (în traducerea în limba engleză: 1949, “Patterns în Comparative Religion”). Să nu uităm că la Paris, cu toate cafenelele și atracțiile intelectuale Eliade a și suferit mult, si ecourile acestor momente triste le găsim în “Bătrânul și birocratul” (titlul în limba română “Pe Strada Mantuleasa”, 1966). Acum iarăși intervine o schimbare de scenă, o mare mutație cu consecințe atât de importante pentru
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
invocând Ganesha sharanam. Cel puțin la nivel mental obstacolul este depășit. Pentru omul simplu acestor arhetipuri li se dau dimensiuni de zei și ele sunt experimentate chiar În realitatea exterioară. Cei obișnuiți cu reflexia vor rămâne doar la o Înțelegere intelectuală cu rol de sistematizare a activității minții În scopul avansării În cunoaștere, oricare ar fi natura ei. Kali, Durga, Indra, etc., care sunt zeități feminine, fac frumusețea sistemului vedantin de invidiat. A simplifica Întreaga activitate interioară la un singur dumnezeu
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
prin nor, intrarea în contemplația inteligibilelor; 3). în întuneric: o ultimă treaptă a cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare de Dumnezeu, dobândim o nouă cunoaștere a Dumnezeului-Iubire. Iubirea devine astfel cunoștință<footnote Jean Daniélou, Mystique de la ténèbre chez Grégoire de Nysse, în La contemplation chez les Orientaux chrétiens, Dictionnaire de spiritualité. Ascétique et mystique. Doctrine
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit. footnote>. Când sufletul caută Divinul, aceasta este cea dintâi surprindere a conținutului intelectual al viziunii, iar a doua, înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate puterile și activitățile sale rămân în ființă, gata de a fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
-i repugne ideea extazului datorită abuzului acestei idei printre montaniști. Oricare ar fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
după ce au petrecut ani grei în lagărele de muncă și închisorile cu regim de exterminare, sau sătui de rigorile regimului totalitar din România. Este suficient să amintim numele câtorva dintre cei mai cunoscuți pentru a realiza câte valori ale elitei intelectuale a pierdut țara noastră din cauza disprețului autorităților comuniste față de tradiție și cultură: Martha Bibescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Nicolae Breban, Aron Cotrus,Vasile Posteuca, Horia Stamatu, Ion Caraion, Ioan Petru Culianu, Petru Dumitriu, Nicolae Novac, Vintilă
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
acestui ziar, ar însemna să depășesc mult spațiul rezervat acestei prezentări. Unul din stâlpii de bolta ai acestui ziar, poetul Zaharia Până, cunoscut în activitatea publicistica sub diminutivul Zahu Până, a fost unul dintre miile de victime din rândul elitelor intelectuale ale României care au fost marginalizați sau aruncați în lagărele și închisorile cu regim de exterminare din țara noastră. Înzestrat cu un deosebit talent literar și oratoric, cu pasiune de gazetar și de cercetător al istoriei dialectului și tradițiilor macedo-romanilor
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
de serviciu ori a apartamentului Închiriat În care relația de cuplu se degradează. Un spațiu care se sufocă sub propria greutate, sucombă la impactul cu forțe pe care exponenții săi nu le pot controla, o lume prăbușită sub propria limitare intelectuală și materială deopotrivă, izolată În estul Europei de o civilizație la nivelul căreia nu va putea ajunge niciodată, o sumă de existențe care nu contează, la nivel global, decât ca un număr de cifre Într-un recensământ. Așa cum afirma Cornel
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
pornind de la viziunea lui Origen, dar pe care o elaborează în cadrul programului propriu de „pasiune fără pasiune”. Ca Și Origen, asociază „rana din dragoste” a Cântării cu „săgeata aleasă” a lui Isaia, Și anume Hristos, dar apoi explorează noi dimensiuni intelectuale Și afective sugerate de această imagine. Din punct de vedere al doctrinei, Sfântul Grigorie îi conferă un înțeles trinitarian. Dumnezeu Tatăl, Iubirea divină, își trimite Săgeata, Singurul Fiu nenăscut, al cărui vârf triplu, format din credință, speranță Și milă a
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
dumnezeiască cu ochii trupești, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin intelectual. Această lumină este divină și necreată. Vederea luminii dumnezeiești, nu este o analogie simbolică cu lumina fizică sau o simplă teorie, ci semnul prezenței vii și personale a lui Hristos. Sfântul Grigorie Palama în Tomul Aghioritic vorbește despre trei lumini
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Aghioritic vorbește despre trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței și 3. lumina necreată care le depășește pe primele. Lumina inteligenței este diferită de lumina percepută de simțurile noastre. Lumina sensibilă ne descoperă obiectele proprii simțurilor noastre, iar cea intelectuală servește la manifestarea adevărului care se află în gândire. Deci, vederea și inteligența nu percep una și aceeași lumină, ci este propriu fiecăreia din cele două facultăți să acționeze după natura lor și limitele lor. Totuși, atunci când cei care sunt
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
negative, și arată pe larg care este diferența dintre vedere sau unire și teologia negativă în cunoașterea lui Dumnezeu prin exemplificarea cazului lui Moise și face în acest sens următoarele precizări: 1. nu din înlăturarea tuturor într-un mod logic, intelectual, ci din unire se poate vedea că toate sunt înlăturate<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 32, p. 305. footnote>. Deci aici este vorba de un apofatism trăit, pătimit și nu de unul teoretic în cunoașterea lui Dumnezeu. Vederea luminii
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și, ca atare, e frumoasă, e chiar frumusețea de model a oricărei frumuseți văzute<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 10, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Această vedere a luminii, Sfântul Grigorie o va numi antinomic simțire intelectuală sau duhovnicească, cu toate că cel care vede nu-și dă seama atunci, nici nu poate cerceta natura acelui instrument cu care vede, Duhul fiind cu neputință de cercetat: zic printr-un simț din pricina clarității, limpezimii adevărului și caracterului nefantastic al percepției
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
pe Dumnezeu întreg și dobândind numai pe Dumnezeu<footnote Grigorie Palama, Tomul Aghioritic..., p. 416. footnote>. În lumină Îl cunoaștem pe Dumnezeu și ne cunoaștem pe noi înșine. Problema vederii lui Dumnezeu este așezată de opozanții isihasmului pe un plan intelectual, ea fiind pentru ei gnoză, cunoaștere, în timp ce pentru Sfântul Grigorie Palama și pentru tradiția teologiei mistice pe care el o reprezintă, ea este inseparabilă deși constituie un singur aspect al îndumnezeirii. Alți oponenți ai Sfântului Grigorie Palama au fost Achindin
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Tematica suferă o diluție În timp. Palmaresul zdruncinant de abordări ale timpului, ale iubirii, din primele poezii, convine unei complicități cu exteriorul, În ultimele. Nu știm dacă se dorește o sporire a autenticității prin această exteriorizare, știm Însă că deliciul intelectual nu scade prin renunțarea la acel tip de raționament instruit de instinctul germinativ, dat fiind că Încifrarea rămâne rezerva, armura.Limbajul este, cu desăvârșire, o dexteritate. Alăturările Înseamnă ele Însele stări, impact. Neașteptatul În exprimare frapează, apropie de substanța textului
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o viață superioară din perspectiva credinței. Credința este una singură În Biserică: este mărturisită Împreună, ca un singur trup cu o singură voce În numele inefabil al Tatălui, al Fiului Și al
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Miles Williamson, Harold Jaffe, Joseph Haske, Richard Burgin, Paul Ruffin, Juan Ochoa și ale poeților Robin Andreasen și Kevin Prufer. Câteva cuvinte despre context. Coasta de Est (și Nord și Sud) a Statelor Unite și-a revendicat de mult un monopol intelectual, consolidat prin tradiția literară (Melville, Hawthorne, Hemingway, Twain, Faulkner etc), continuată în mediul literar-academic prin prezența celor mai apreciați (și predați) scriitori contemporani: Toni Morrison, Phillip Roth, John Updike, John Irving, Joyce Carol Oates.Există însă mai multe curente de
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
a se face asemenea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 133D și 136C. footnote>. Omul după chip e pentru Sfântul Grigorie ceea ce omul e prin natură. Chipul cuprinde „atât ceea ce noi numim viața intelectuală (νοῦς), cât și viața supranaturală (πνεῦμα); ansamblul acestor realități constituie natura, căreia i se opune viața animală (ψυχή) care e adăugată. Deci, observăm că această noțiune de natură are un obiect diferit de acela pe care îl desemnează ea în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
natura, căreia i se opune viața animală (ψυχή) care e adăugată. Deci, observăm că această noțiune de natură are un obiect diferit de acela pe care îl desemnează ea în teologia occidentală. Pentru aceasta, natura cuprinde viața animală și viața intelectuală și e opusă «vieții supranaturale», care e supraadăugată. Pentru Grigorie, din contra, natura cuprinde viața animală și viața intelectuală și viața supranaturală - și e adăugată viața animală (după cădere). Aceasta explică cum grecii pot zice că omul e bun prin
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
un obiect diferit de acela pe care îl desemnează ea în teologia occidentală. Pentru aceasta, natura cuprinde viața animală și viața intelectuală și e opusă «vieții supranaturale», care e supraadăugată. Pentru Grigorie, din contra, natura cuprinde viața animală și viața intelectuală și viața supranaturală - și e adăugată viața animală (după cădere). Aceasta explică cum grecii pot zice că omul e bun prin natură, fără să fie chestiunea de naturalism, că e unit prin fire cu Dumnezeu, fără să fie panteism, cum
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ceea ce te plictisește nu rămâne în memorie. Referitor însă la fenomenul plictiselii, îmi amintesc cu o destul de mare claritate un aforism al profesoarei noastre de română de care vorbesc: numai cei mediocri se plictisesc. Elitele mereu găsesc ceva, un artificiu intelectual, cu care să ocolească plictisul. Asta e... se pare că nu a fost să mă aflu printre cei aleși. Literatura germană ar putea foarte ușor să se revendice inventatoarea plictisului ca tehnică literară. Aș vorbi de Berlin Aiexanderpiatz de Alfred
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
teologice pentru Pasiunea protestantă, cel puțin până în prima jumătate a secolului al XVI lea, au fost modelate după Theologia Crucis scrisă de M. Luther: Suferințele lui Hristos nu trebuie să fie exprimate doar în cuvinte și înțelese numai la nivel intelectual ci trebuie puse în practică. Pasiunea-responsorială și Pasiunea-motet au servit ca model pentru Pasiunea din secolul al XVIII lea. O nouă epocă în istoria Pasiunii a început să se dezvolte după anul 1650 când muzicienii din nordul Germaniei au introdus
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a fost Hans Werner Zimmermann (n. 1930), care a considerat jazzul ca o forță revigorantă a muzicii creștine. În mare parte muzica protestantă scrisă în a doua jumătate a secolului al XXlea este scrisă în tradiția luterană, având puternică bază intelectuală. Pătrunderea muzicii creștine în sala de concert În cadrul serviciilor religioase protestante, muzica corală, inclusiv cantatele de J. S. Bach s au Philipp Georg Telemann (1681-1767), este acompaniată instrumental, mai puțin muzica luterană modernă. De asemenea Bisericile Luterane găzduiesc programe de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]