2,070 matches
-
și, dacă va ajunge la starea de beatitudine (treapta ultimă, purificatoare, a oricărei conștiințe mistice), aceasta se va întâmpla numai după descoperirea vieții înseși ca formă manifestată a misterului... POMPILIU CONSTANTINESCU Universul său substanțial, sensul de explorație metafizică al viziunilor, intelectualitatea fără cadre raționale ale acestei lirici, iată chestiunile adevărate. Rezultatul cercetării este zguduitor. Cine va asculta până la înfiorare solemnul Testament? [...] Al doilea aspect profund al poeziei lui Arghezi, în afara oricărei poziții noționale, este sentimentul de oscilare materială între două lumi
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
părțile poporului. Astfel [cuvînt indescifrabil] a fost a unui organ spiritual central și nu politică expansionistă. Dar acesta este oricum singurul fapt care ar putea îndreptăți străinătatea să creadă că acest partid ar visa planuri de anexiune. Dacă apoi cultura intelectualității românești este atât de superficială și lipsită de conținut încît ușor ai putea să ți-o însușești în cafenelele pariziene sau la Mabille - este o afirmație destul de hazardată. Ar trebui atunci măcar certificatele de studii ale acestor oameni să fie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trateze gîndirea ca pe un produs: muțenia filosofilor și a psihanaliștilor în ce privește neurofiziologia creierului amintește de confuzia îmbufnată a sociologilor față de sociologia sociologilor. Mediatorii nu acceptă în general să privească deschis medierile. Aceasta începînd cu mediul lor natural, limba: indiferența intelectualității franceze față de francofonie, inconștiența cercetătorilor anglo-saxoni cu privire la potențialul limbii engleze ca mijloc unic de transmitere a informației. Intelectualul este un umanist prin vocație pentru că el are aici cel mai mare confort cel de a se face auzit. El își urmează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Mediologia politică va atrage atenția, în mod paradoxal, asupra vanității cinismului. LA PRAGUL DINTRE LEVIATHANI Dacă fiecărei mediasfere îi corespunde un medium dominant, fiecărui medium dominant îi corespunde în același timp un anume mod de organizare a clasei morale (cler, intelectualitate, mediocrați) și un anume mod de funcționare a clasei administrative. Dacă, pe scurt, sistemul suporturilor și al mijloacelor de transport simbolice determină sistemul de comandă al omului asupra omului, selecționînd mesajele cele mai ușor comunicabile, cîmpul de mediologie civică poate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
istoricul culturii; al treilea, pe specialistul în telecomunicații. A le așeza într-un raport (altfel decît anecdotic) poate părea extravagant. Nu au nici același rang, nici aceeași vîrstă. În accepțiunea modernă, conceptul de stat datează din secolul al XVI-lea, intelectualitatea din secolul al XIX-lea, media din secolul XX. Este evident că funcțiile existau înaintea acestor instrumente și a numelui lor. Mediologia politică unește cele trei vîrfuri ale triunghiului, prin urmare funcțiile trebuie căutate în interiorul acestei figuri. Astfel mediologia poate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în același timp și sabia, și sfeștocul, și Prințul, și Scribul, și omul de afaceri, și omul influent. Distincția violență simbolică/violență fizică răspunde dublei naturi, iar în fața liantului politic a se revedea imaginea Leviathanului putem așeza față în față "Intelectualitatea" și "Statul", cu "Mediile" la mijloc, și putem determina funcționarea vechiului model de hegemonie ca un tablou cu două intrări. La stînga, prin "intelectualitate", și la dreapta, prin "Stat", în mijloc fiind instrumentul comun care trebuie împărțit, deoarece clerul și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dublei naturi, iar în fața liantului politic a se revedea imaginea Leviathanului putem așeza față în față "Intelectualitatea" și "Statul", cu "Mediile" la mijloc, și putem determina funcționarea vechiului model de hegemonie ca un tablou cu două intrări. La stînga, prin "intelectualitate", și la dreapta, prin "Stat", în mijloc fiind instrumentul comun care trebuie împărțit, deoarece clerul și seniorul, intelectualul și conducătorul au amîndoi o nevoie funcțională. Intrarea de la stînga: actul de a face publică o convingere particulară este actul intelectual în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
civilizație, denumită încă "democrație". Astfel actul hegemonic are un dublu sens și intrare. Publicarea și privatizarea vin să se înfrunte una cu cealaltă pe instrumentul maerializării sau medium. El devine obiect al unei lupte corp la corp între Stat și Intelectualitate, fiindcă puterea politică are efect prin medium, iar puterea spirituală (morală sau instituțională) de asemenea. Cu el, sîntem in medias res. Element esențial prin care fiecare element se transformă în contrariul său pentru a deveni el însuși, medium-ul transformă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
O trecere în revistă a puterii intelectuale în Franța ne-a permis cu altă ocazie să-i reperăm deplasările interne, cu rol de fir conducător. În același fel, și nu fără motiv, axa deplasărilor cenzurii oficiale se îndreaptă, ca și intelectualitatea, spre mediul cel mai performant, cu cea mai mare asimetrie între emițătorul și receptorul de mesaje. "Polul magnetic ce structurează cîmpul forțelor intelectuale la un moment dat", scriam atunci, "este acolo unde auditoriul este cel mai numeros, iar recepția, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
noile suporturi au provocat o reciclare a medierii pe calea cea dreaptă. Căci două filiații se impun în medierea creștină în general, ca în toate celelalte. Reînnoirea charismatică împotriva tradiției hermeneutice. Experiența trăită împotriva reflecției intelectuale. Valorile spiritualității ori valorile intelectualității. Mărturia sau argumentarea. Acel "a trăi împreună propriul angajament este ceva fizic, este experiența fantastică a lui Dumnezeu, o sărbătoare sălbatică și relațională care vă face să-l trăiți pe Hristos în direct", cum se spune despre grupurile de rugăciune
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
corporațiile (asociațiile de ajutor reciproc între cei săraci, societățile de asigurări ș.a.), le identifică drept asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria el, sunt printre gloriile distinctive ale Angliei și explică rolul conducător al intelectualității englezești, în special în domeniul științei" (Nisbet, 1993: 66). 9. Abordare macro și abordare micro Preocupat de natura duală a omului biologică și socială Durkheim subliniază că omul social se impune în fața omului fizic. Ceea ce învățăm înainte de naștere prin transmiterea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
puțin serios decât s-a pretins, permițându-se, în fond, mecanismelor de reproducere socială să funcționeze nestingherit. A doua explicație invocă cunoscuta ipoteză a „Noii Clase”, a noii elite conducătoare în regimurile comuniste, care a coincis în mare măsură cu intelectualitatea. Potrivit acestei teorii, școala a devenit, în țările socialiste, instrumentul de promovare socială și politică cel mai important. Cercetând compoziția socială a elitei partidului comunist din Ungaria, Szelenyi (1987) a stabilit suprareprezentarea persoanelor cu studii superioare. 5.3. Raportul Coleman
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
secolului XX s-au creat școli de medicină, asociații profesionale, au fost proiectate și adoptate legi cu privire la sănătatea publică. Este evident că acești oameni, bine antrenați să lucreze cu metodele și rigorile științei, aveau o anumită suspiciune Întemeiată față de supradimensionarea intelectualității și a educației umaniste În raport cu cea științifică. Obiecțiile față de supraliteraturizare În formația intelectuală, precum și cele referitoare la excesul de politicianism erau Întemeiate. Soluțiile politice la aceste probleme s-au dovedit Însă complet antidemocratice. Modernizarea nu este cu putință, credeau ei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe bază de merit individual, complet desconsiderat. Interesant este faptul că idealul eugenist al inversării ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins În comunism, fără rezultatele scontate. Apelul sistematic al eugeniștilor la dihotomia „genii și mediocri” este o constantă a culturilor „schizoide” care acordă o importanță exagerată excepțiilor, absolutizând drepturile genialității ce transcende condiția „omului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deci să moștenească o inteligență sănătoasă Într-un trup sănătos. Amândouă sunt condiționate de o bună masă ereditară și au nevoie de un mediu favorabil 92. Astfel, În opinia lui Manliu, statul trebuia să-și mobilizeze toate resursele și instituțiile - intelectualitatea, programele de sănătate publică, politicile economice, educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect, Banu afirma că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect, Banu afirma că, „În măsura În care șomajul intelectual se intensifică, În aceeași
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de programe și necesitatea de a porni de la o populație „integră din punct de vedere eugenic”, pentru a avea, astfel, cea mai bună șansă de a obține beneficiul optim pentru comunitatea mai largă. Nu este deloc surprinzător că, În România, intelectualitatea și țărănimea erau grupurile cel mai des prezentate ca surse de vigoare. În capitolele precedente am arătat cum, plecând de la o perspectivă mendeliană, eugeniștii români au formulat, În general, un argument similar În favoarea promovării unor programe de asistență socială selectivă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biopolitică. O apropiere Între nouile descoperiri fizice și științele biologice medicale”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 1, 12 aprilie 1924, pp. 20-21. Preda, Gheorghe, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea?”, Societatea de Mâine, vol. 8, nr. 16-17, 1-15 septembrie 1931, p. 316. Preda, Gheorghe, „Ereditatea și educațiunea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care fundamentează formula politică a momentului, schimbările care afectează clasa politică sunt iminente. Marea Revoluție Franceză a izbucnit atunci când majoritatea covârșitoare a francezilor a încetat să mai creadă în monarhia de drept divin; Revoluția Rusă a izbucnit atunci când aproape întreaga intelectualitate și poate majoritatea muncitorilor și a țăranilor ruși au încetat să mai creadă că țarul a primit de la Dumnezeu misiunea de a guverna autocratic Sfânta Rusie (ibidem). Mosca deosebește două tipuri de formule politice. Unele au un fundament metafizic, iar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vlagă, este un semn că schimbări importante sunt iminente în clasa conducătoare politică. Marea Revoluție Franceză a izbucnit atunci când majoritatea covârșitoare a francezilor a încetat să mai creadă în monarhia de drept divin; Revoluția Rusă a izbucnit atunci când aproape întreaga intelectualitate și poate majoritatea muncitorilor și a țăranilor ruși au încetat să mai creadă că țarul a primit de la Dumnezeu misiunea de a guverna autocratic Sfânta Rusie. Invers, când o formulă politică este în armonie cu mentalitatea unei epoci și cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă să impună o „contra-hegemonie”, pentru ca ulterior să constituie un nou bloc istoric. Ideile gramsciene au exercitat o puternică influență asupra economiei politice internaționale. În domeniul relațiilor internaționale ele sunt vizibile mai ales datorită operei lui Robert Cox, care a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]