52,225 matches
-
e adevărată. Filosofii parcă suferă de mania clăbucilor suflați în aer cu intenția de a dovedi că aerul e făcut din clăbuci, sau, mai lămurit, aproape toți suferă de mania de a arunca asupra lumii o plasă de cuvinte cu intenția nemărturisită de a arăta că lumea este alcătuită din cuvinte. Din nefericire, lumea nu-i alcătuită din cuvinte, iar la început nu a fost cuvîntul. Dacă la început ar fi fost cuvîntul, atunci Aristotel ar fi avut dreptate: toți oamenii
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
o poate face decît așa, declanșînd devenirea lumii. În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici fiecare alege ce crede de cuviință: apocalipsa, mîntuirea, nirvana, binele suprem
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
nepublicate?) Avem a face aci cu o paralelă întemeiată pe criteriul stilistic al relației dintre întreg și parte, dintre constanță și accident, dintre gravitate și joc, fără ca regimul "secund" atribuit lui Arghezi să fie, în fond (și poate chiar împotriva intenției lui Blaga), o marcă a "inferiorității", ci doar un alt tip de mecanism creator: "Eu simt doar că cei doi autori, pe lîngă un fel de modernitate și de înrădăcinare a lor în ceea ce a fost, au un foarte deosebit
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
se dau în lături nici de la voyeurism (avînd în vedere volumele de teorii scrise pe această temă de analistele feministe de film, nu e de mirare că tema e abordată), nici de la sex oral. July declară că nu asta era intenția ei, dar există o inversare a rolurilor care nu are cum să nu îți sară în ochi: anume figurile de putere ale filmului sînt juniorii, nu adulții. A primilor este propensiunea către experiment și nu doar ea. I se adaugă
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
Donose-Samuelsson), Editura Humanitas, București, 2014, 116 p. Biografii ale lui Stalin s-au scris și, fără dubiu, se vor mai scrie. Ceea ce deosebește biografiile în conținutul lor (și, indirect, modul in care sunt citite) este o întrebare simplă: care este intenția care stă la baza oricărui efort biografice? De pildă, ceea ce-i aseamănă pe Lev Troțki și Paul Johnson este calitatea lor de biografi ai lui Stalin, însă mult mai important decât aceasta banală constatare este motivul fiecăruia de a-si
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
libertatea de expresie e un lucru mare. Faptul că în România au apărut sute de posturi de televiziune e cât se poate de îmbucurător. Numai că în spatele acestui drept legitim se ascund, în nouăzeci și nouă la sută din cazuri, intenții nu tocmai onorabile. Ele sunt ori politice, ori financiare, ori de ambele feluri. Cineva spunea că proliferarea canalelor de televiziune trebuie pusă în legătură cu pasiunea de cineclubist a atâtora dintre români. Mă îndoiesc - măcar pentru motivul că prea puțini dintre veteranii
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
la primul volum de Opere, apărut în îngrijirea autorului. Teodor Vârgolici împlinește un mai vechi deziderat și inițiază în 1994 la Editura Minerva o ediție de Opere, ce promite integralitatea operei literare. Nota asupra ediției nu e destul de clară în privința intențiilor de a restitui integral opera publicistică și opera teologică. Vom vedea îndată de ce. Lucrurile merg bine preț de câteva volume. În primele două sunt restituite prozele scurte (I, 1994; II, 1996), în următorul apar însemnările de călătorie (III, 1997), iar
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru nu e posibil, măcar de a le descuraja intenția unei porniri contestatare. De aceea, astăzi nu se poate închipui misionarism făcut în numele unei viziuni fără o teorie bine pusă la punct în această privință. Dar cum orice teologie, ridicînd la apogeu speculația teoretică, împinge în planul secund viziunea inițială
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
ar însemna să acceptăm și nu numai, ci să și promovăm, din îngăduință "umană", drept adevăruri neadevărurile cunoscute și să admitem, cu aceeași îngăduință, motivele lor. Excluzând din aserțiunile celor trei condeieri despre procesul revistei Facla cu Regele Carol I, intenția neonestă, rău-voitoare a falsificării, falsul, totuși, rămâne fals, nu numai înregistrat pe o casetă video (dacă nu va fi fost ștearsă ori distrusă), ci și scris, tipărit. Iar sursa lui este blestemata plăcere a unora de a vorbi și chiar
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
remarcat mai multe lucruri, printre care: 1. Că "procesul", de la primele până la ultimele rânduri ale "reportajului" este un pamflet complex, regizat împotriva tuturor "clienților" din pamfletele "dedicate" până atunci, de revistă, unor notabilități ale vremii. 2. Că "procesul" era, în intenția redactorilor din presa social-democrată grupați în jurul ziarului Adevărul (condus de Const. Mille) o culminare a violentei campanii împotriva Regelui Carol I și a camarilei din jurul său - oameni politici, oameni de afaceri, magistrați, capi ai Bisericii - pe care social-democrații radicali, de
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Magistratul : Maiestate, permiteți-ne să dăm în judecată Facla, care a atacat persoana majestății voastre.Vodă : Dar ce ai d-ta cu paguba mea?..." Replica regelui nu e prea pe românește, dar așa e în Adevărul, poate că nu fără intenție, regele fiind numit, și în "proces", "neamțul". Și, în sfârșit (deși ar mai putea fi menționate și alte texte ce le-ar fi sugerat celor trei condeieri adevărul, dacă ar fi vrut să-l știe...) ar fi remarcat articolul lui
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
scrie scenarii, scrie anonime, sugerează conspirații, de altfel condiția sa primă de delator se suprapune celei de regizor al existenței, de păpușar ce manevrează marionete, într-un cuvânt de autor. în fapt, echivocul privitor la identitatea autorului este cultivat cu intenție. Cine este de fapt Cesar Leofu?... Cesar-autorul. Cesar-personajul, Unchiul Cesar, Cesar torționarul? Așa cum nu există o singură Clara ci o succesiune de apariții identice de o frumusețe frapantă "cu un ochi auriu și unul căprui" - Claraîntâiaadouatreia, Cesar se refuză încadrării
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ei au alcătuit coloana vertebrală a unui sistem care a făcut din România țara pe care o vedem acum: una a sclifoselilor snoabe la vârf și a dezastrelor iremediabile la bază. Evident că toate aceste personaje îți vor demonstra bunele intenții și indiscutabilele competențe (poleite, între timp, cu titluri și diplome de participare la simpozioanele marilor universități occidentale. Ceea ce se înțelege mai puțin e că multe din aceste participări au fost urmarea unor penibile donnant-donnant sau, și mai frecvent, a "cotei
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
mă mai întîlni cu Dumitru Popescu de pe vremea cînd era Dumnezeul culturii române. Primisem o invitație, în 1988, să mă prezint la cabinetul său, împreună cu cărțile pe care le publicasem. Aflasem din tîrg că Dumitru Popescu are cele mai bune intenții, să aducă "un are proaspăt" în scenariile filmului românesc. N-am refuzat invitația. Am comis o impolitețe. Nu m-am prezentat la întîlnirea care îmi fusese fixată. Unul dintre motive era că ar fi trebuit să-i scriu ceva pe
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
ca și de curentele pe cale de-a fi recunoscute sau deja oficializate, el se vroia - precum un Mussorgski, Ives, Janacek sau Varčse - un artist al singurătății. Nu am pretenția că aș vorbi cu totală obiectivitate despre tatăl meu. Nu am intenția să mă extaziez public în fața muzicii lui. E sarcina posterității să-i considere meritele și locul ce i se cuvine în muzica secolului XX și poate în cea a secolului XXI, să-i studieze principiile estetice, conceptele și tehnicile de
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Șerban (Cercuri în apă. Un atelier cu Andrei Șerban povestit de Tania Radu, editat de Asociația ECUMEST la sfârșitul lui 2005), iar cealaltă, tocmai apărută (O biografie, Editura Polirom) este scrisă de Andrei Șerban însuși. Diferite ca structură și ca intenții, ele vorbesc, în adâncul lor, despre una și aceeași obsesie a marelui regizor: căutarea sinelui. Într-o lume a masificării, a standardizării și a anulării identității, demersul seamănă a donquijotism de cea mai pură extracție. În realitate, e vorba de
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
stea. Între două femei, dar are intensitate și captivează sensibilitatea (sigur, depinzând și de toleranța lecturii). Tot acolo cronologia e un fotoliu comod: ea nu împiedică, nu tulbură povestea, nu ne intrigă. Multe romane, de toate felurile, au această nouă intenție de a liniști cititorul. Surpriza, așadar, se mai ascunde, se mai însoțește și de altceva, la fel de important. Acest altceva este excelent ilustrat de Ishiguro în ultimul lui trans-roman, Never Let Me Go. Cu el - și nu numai cu el - narațiunea
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
de titlul, cu litere de-o șchioapă, din ultimul număr: Nicolae Manolescu îl ironizează pe Alex. Ștefănescu (v. și nota lui D. C. Enache din pagina 11). Titlul e încîntător, numai că nu corespunde realității, în schimb corespunde din plin intenției de a strecura între director și redactorul-șef aparența unei tensiuni de altfel inexistente. Cum ar fi dacă noi am publica, cu litere cît brațul, un titlu de genul: Carmen Mușat face glume cu Ovidiu Șimonca? Nu ar rîde și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
Miclea, iar după demisia acestuia, pe dl Hărdău. Ca să nu fiu rău înțeles, precizez că actualul ministru, cu care am avut recent ocazia să mă întrețin o jumătate de oră, pare un om eminamente de treabă, cu cele mai bune intenții, însă lipsit și de un proiect, și de experiența necesară, și de atu-ul greu de definit, dar perceput îndată de toți, al capacității de a se impune și de a persuada. Intrînd în jocul Dvs. și presupunînd că mi
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
În orice caz, va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între sectorul public și privat al învățămîntului superior.) O problemă esențială, care ar merita ea singură să fie analizată pe larg - ceea ce, nu vă temeți, n-am intenția și nici putința de a face acum - e cea a formelor de vîrf ale pregătirii universitare: masteratul și doctoratul. Ele au făcut obiectul unor ordonanțe de urgență elaborate în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după părerea mea, cu
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
explicațiile implicării sale - strict "tehnice", susține Dorin. Se prea poate. Dar cât de "tehnică" poate fi colaborarea cu un personaj de... complexitatea și opacitatea lui Dan Voiculescu? - încă lipsesc, mă număr dintre cei care sunt absolut convinși de bunele sale intenții. Că nu m-am înșelat, o dovedește publicistica din ultimii doi ani, care alcătuiește coloana vertebrală a volumului invocat. A, să nu credeți cumva că Dorin Tudoran a renăscut sub chipul vreunui înger al bunăvoinței și al clemenței față de adversari
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
grup, fie că nu sînt capabili să asigure gestiunea unui model altminteri bun (bun în sensul de potrivit bazei tehnice și umane de care dispune întreprinderea) pe termen lung. Managementul este crucial pentru mersul întreprinderii - o sumă de angajați cu intenții bune nu înseamnă un grup cu un proiect comun. În străinătate, acolo unde există deseori întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite (chiar dacă ele evoluează), românii par să se integreze foarte bine. Dar există niște cadre în
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Cristian Teodorescu De vreo săptămînă apar în presă atacuri împotriva lui Vladimir Tismăneanu. Unele mai murdare decît altele. Profesorului i se rescrie calomnios biografia în presa centrală, i se fac procese de intenție și e acuzat că ar fi omul Securității și al PCR infiltrat în Occident. Cea dintîi mizerie de care e acuzat e că și-ar fi ascuns trecutul. Nu și l-a ascuns. Cînd a început să colaboreze la Europa
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]