915 matches
-
înseamnă "predicație" (legătură între un subiect și un predicat); în sfârșit, el semnifică și "comunicare".188 În ordinea expunerii de aici, interesată de reconstituirea fenomenului "enunț" pe direcția unei reducții fenomenologice, acesta vine dinspre structura intențional-factică ceva-ca-ceva și dinspre operatorul intențional "ca". Fără îndoială, întregul complex situațional și existențial al acestor două componente ale intenționalității factice este activ în constituirea fenomenală a enunțului. Cumva, acesta este privit, la nivelul analiticii existențiale, din perspectiva condiției sale de posibilitate. Astfel, în absența unui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
enunțului țin de existențialii înțelegerii și explicitării: deținerea-prelabilă, privirea-prealabilă și conceperea- prealabilă. Acestea din urmă sunt de fapt acte cu rol constitutiv derivat din intenționalitatea factică a Dasein-ului, ceea ce reprezintă o dovadă a caracterului de "obiectualitate" al celor trei elemente intenționale: ceva-ca-ceva, "ca" și enunțul. Singura problemă pe care o putem sesiza imediat aici ține de obiectualitatea lui "ca": luat cu sens operațional, el pare a nu avea de-a face deloc cu sensul de "obiect". Totuși, el însuși, pentru a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființării. Dar pentru a înțelege atât unitatea în identitate a celor două "stări", cât și pentru a justifica unitatea lor în diferență, trebuie revenit la fenomenul "enunț", la constituirea sa pe baza structurii intențional-factice reprezentată de ceva-ca-ceva și a operatorului intențional "ca". Enunțul a fost privit până aici ca un fenomen care se constituie în orizontul intențional al Dasein-ului. Dar el, odată constituit și se constituie de fiecare dată când stărea-de-deschidere a Dasein-ului este "umplută" cu o ființare descoperită trece într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a justifica unitatea lor în diferență, trebuie revenit la fenomenul "enunț", la constituirea sa pe baza structurii intențional-factice reprezentată de ceva-ca-ceva și a operatorului intențional "ca". Enunțul a fost privit până aici ca un fenomen care se constituie în orizontul intențional al Dasein-ului. Dar el, odată constituit și se constituie de fiecare dată când stărea-de-deschidere a Dasein-ului este "umplută" cu o ființare descoperită trece într-o altă condiție: devine el însuși o ființare-la-îndemână, lucru luat după însușirea sa de a fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic, în genere, "structuri intenționale" care fac cu putință însăși reconstituirea lor "formală" dincolo de limitele logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce ele apar în reconstrucții reprezentative din istoria filosofiei cum am văzut, la Aristotel, Kant, Heidegger -, înseamnă că ele păstrează o anumită semnificație pe care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
esențial, chiar evenimentul produs de gândirea care nu se gândește doar pe sine, atunci când aceasta ajunge să se gândească pe sine. În termenii dictaturii judicativului, este vorba despre momentul acordului dintre subiect și obiect, sau dintre trăire și obiectul ei (intențional). Timpul este, astfel, esența dictaturii judicativului. Pe această linie, a filosofiei timpului după reguli judicative, se cuvine a fi amintit și Bergson. De altfel, Heidegger îi consacră filosofului francez toată atenția în unele dintre lucrările sale: Prolegomene la istoria conceptului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Fiindcă, chiar dacă ea, după o asemenea suspendare (unilaterală), nu ar mai corespunde total propriului ei concept (proiect, origini), ar trebui să gândim cele două condiții cea formală și cea alethică numai împreună; în acest fel am putea observa și sensul "intențional", "către" dictatura judicativului, pe care ele îl capătă (exclusiv împreună) și poziția originară așadar, condiționantă, protectoare, păstrătoare etc. a dictaturii judicativului față de ele. Desigur, fiecare dintre cele două aspecte formal și alethic poate fi ceva, luat autonom, în afara dictaturii judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iar obiectul acesteia de diferite niveluri de constituire este, întotdeauna evident. Neîndoielnic, evidența aceasta trebuie interpretată ca o evidență judicativă; așadar, am putea spune mai bine "obiect acreditat" și "acreditare", în loc de "obiect evident" și "evidență" (obiectuală). Dacă există un sens "intențional" către dictatura judicativului al celor două elemente ale judecății și o asemenea poziționare a acesteia în raport cu ele acestea îi sunt elemente, așadar ele îi susțin identitatea, fără a o constitui atunci ne putem gândi la faptul că dictatura judicativului este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atractiv pentru determinațiile acestuia.) Totodată apare aici un sens al unui raport temporal: S și P sunt deja "ceva", deși sunt încă deschiși, amândoi "termenii", către o interpretare proprie (în sens de a primi o valoare, de a deveni obiect intențional care și-a preluat deja sensul propriu, dar nu și umplerea). A fi ceva înseamnă timp: prezentuire; mai bine zis, păstrând gândul despre timp, efectivitate, după aprecierea lui Kant sau a lui Heidegger, sau arătare de sine și punere în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru cele două instanțe, subiectul și predicatul. De altfel, o separare a celor două de unitatea judecății ar echivala cu o aneantizare a lor, "pozițiile" pe care le reprezintă neavând sens decât în judecată; cele două, timporizate, reprezintă însuși obiectul intențional corelativ al judecății, prin urmare fac parte din structura "fenomenologică" a acesteia. Dar amândouă nu sunt "date", acum, decât în sensul lor cel mai general, drept cogito-ul însuși (judecata), de o parte, cogitatum-ul corelativ (S P și, desigur, verbul-timpul), pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o centralitate "destinală", pe care nu o putem schimba și care condiționează tot ce intră în raza de existență a omului; în fond, toate aceste structuri judicative, care se sprijină pe cele două aspecte originare din structura judecății, formează elementul intențional originar care funcționează ca prealabil în orice constituire fenomenală, adică pentru orice act de constituire judicativă și pentru obiectul corelativ constituit. Fenomenologic, "eu" mă aflu în punctul zero al lumii, cum spun Husserl, Heidegger, M. Merleau-Ponty ș. a., iar constituirea "lumii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suporta însușiri predicate despre el), iar predicatul, general (a generaliza predicatul, pentru a-l putea muta de pe un substart pe altul). Toate aceste mișcări aveau ele însele un sens constitutiv, fiindcă presupuneau acte "logice" de constituire, instituind și modificând obiectul intențional corelativ. Dispar toate acestea prin reformalizarea logos-ului? La o primă vedere, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă sunt generalizate: variabilă va fi tocmai propoziția, iar simbolul ei are natura posibilului trecut în act prin interpretarea sa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de diferite grade de complexitate) din fel de fel de "sisteme" și unități de discurs. Sarcina mea mai departe este de a identifica operații (acte constitutive) subordonate reformalizării logos-ului prin care propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă întruchipare. Dar și non-judicativul este, întrucâtva, potențat. Pentru a da un exemplu potrivit, să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceea care este purtătoare de ființă, rămânând astfel, fără contenire, această ființare care de fiecare dată este ea însăși și nu altceva. În această nouă perspectivă, timpul nu mai poate fi împreună cu judecata într-o unitate a actului de constituire (intențională). Timpul, în non-judicativ, nu mai este, așadar, ființarea în-ființată sau timporizată de el, constituită în sens judicativ, ci este o ființare anume, aceea care aduce ființa către cel ce o poate recunoaște, el însuși, acesta din urmă, fiind o ființare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru că în cele mai simple gânduri din orizontul judicativului constitutiv este implicat sensul de ființă: ori trebuie să fie "ceva", pentru ca gândirea să-l facă obiect al său, ori gândirea însăși constituie "obiectul" în cauză, altminteri gândirea, în mod esențial intențională, neputând să ... gândească. Observăm însă, pe de altă parte, că sunt acceptate ca având un anumit sens expresii de felul: "este fără ființă", "nu este fără ființă", "fără ființă fiind", "este ființă", "nu este ființă" etc. Diferența ontologică evocată mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pot constitui o mărturie pentru acest fapt. Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial acceptată sau nu în funcție de "obiectul" ei. Pentru Husserl, judecata nu este altceva decât un construct intențional bazat pe intuiția empirică, pe cea categorială și pe cea eidetică, luate împreună într-o unitate; ea dă seamă de o "stare de lucruri". În ambele situații este vorba despre o reducție la imagine (aceasta din urmă, ca tip de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
subiect”. În jurul nostru se găsește un sistem de semne deoarece viața le generează prin intenționalitate. Nu sunt lansate în zadar, fără rost. Suntem de acord cu Daniel Dennett care consideră că până și unicelularele trebuie să fie privite ca agenți intenționali. (Mustață Gh., Mustață Mariana, 2006) Intenționalitatea trebuie să fie acceptată ca o strategie de adaptare. Poate fi acceptată ca atare doar atunci când se atribuie și celorlalte ființe facultăți mentale. Conceptul de intenționalitate nu trebuie să fie restrâns doar la modul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și celorlalte ființe facultăți mentale. Conceptul de intenționalitate nu trebuie să fie restrâns doar la modul uman de gândire. Intenționalitatea trebuie urmărită paralel cu căutarea semnelor ce pot conferi un anumit sens deoarece, așa cum afirmă George Kampis (1991), un sistem intențional (din punct de vedere naturalist) și ceea ce poate fi considerat ca semn ce conține sens pentru semioticieni sunt versiuni ale aceleași probleme”. În mediu se găsesc o multitudine de semne ce prezintă sens. Dacă este așa, atunci ce valoare are
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Morris, Hoffmeyer, Dennett și Bateson, atunci Culoarea de avertizare este un semnal care semnalează un pericol, care declanșează în mintea prădătorului o experiență amară. Culoarea de avertizare nu capătă sensul unui pericol decât în urma unei experiențe trăite. Un singur agent intențional poate marca imediat orice obiect din apropierea sa să devină un semn. Semnalul reprezintă o informație care poate căpăta sens doar atunci când canalizează o acțiune pe o anumită direcție. Virusul Phi X 174 având gene suprapuse poate determina sinteza unor produși
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a organismului, prin exerciții de concentrare pasive, determinate rațional. Antrenamentului autogen cuprinde un ciclu de 6 exerciții standard ce urmăresc crearea unei stări trofotrope între presomnolență și somnolență cu efect pozitiv asupra psihicului, prin utilizarea unor formule verbale de sugestie intențională:Resimțirea senzației de greutate prin relaxarea segmentelor corpului; - Resimțirea senzației de căldură prin inducerea unei vasodilatații progresive; - Exercițiul de control al ritmului cardiac cu obținerea unei bradicardii; - Exercițiul de control al respirației cu obținerea unei respirații ample și rare; - Exercițiul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o interpretare) a textului biblic cu instrumentele conceptuale moderne și postmoderne (în ce măsură aceste concepte își au originea în textul biblic rămâne de văzut). Ceea ce ar înseamnă, poate, o depășire a sensurilor inițiale (sau intenționate). Putem vorbi însă de un conținut intențional al textului biblic? În acest caz ar fi vorba de intenționalitatea divină. Constituie însă conceptul de intenționalitate un instrument adecvat pentru descifrarea voinței divinității (via Biblie)? * Trăim într-o societate marcată de dihotomia muncă timp liber. Urmele acestor teme le
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sau sociale, și reprezintă conceptul central al socio- constructivismului. Wendt: În sens filosofic o identitate este orice face un lucru ceea ce este. Formulare este prea largă pentru a fi folositoare aici, așa că o voi trata ca o proprietate a actorilor intenționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale. Asta însemană că identitatea este la bază o calitate subiectivă sau dependentă de nivelul avut în vedere, înrădăcinată în auto-înțelegerea unui actor. Pe de altă parte, sensul acestor înțelegeri depinde deseori de faptul dacă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
noastre este cea care își exercită controlul asupra noastră, raportându-se la percepția lumii terestre, respectiv la acțiunea mentală și fizică pe care o exercităm asupra acestei lumi. Aceasta este relația arcului reflex fizic care se produce cu o componentă intențională manifestă și privește aspectul cel mai material al existenței noastre. Această fază a conștienței umane este aceea care constituie lumea conștientului, și doar prin intermediul acestui arc aplicăm liberul nostru arbitru în viața cotidiană. În întregime acesta este supus controlului volitiv
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
primire toată creația, îl face Domn și Împărat peste toată lucrarea mâinilor Sale. Această măreție a OMULUI care reflecta Dumnezeirea în forme materiale, sensibile, îl tulbură pe Lucifer. Acesta are nevoie de cheia cu care să intre în cunoașterea actului intențional Divin ascuns în această nouă existență. Diavolul: Ce v-a spus Dumnezeu, când v-a așezat aici? Femeia: Putem să gustăm din toți pomii grădinii afară de „pomul cunoștinței binelui și răului”. Diavolul: De ce? Femeia: Pentru că în ziua când vom gusta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau cel puțin două). 3. Monopareza sau tetrapareza. b) Sindromul ataxic: ... 1. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgita de susținere, tulburări ale probelor de coordonare (proba indice - nas și călcai - genunchi), adiadococinezie (proba marionetelor), reflex pendular, tremor intențional. 2. Ataxie prin sindrom vestibular: deviații tonice statice la închiderea ochilor, proba Romberg, proba brațelor întinse. 3. Ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă: abolirea reflexelor osteotendinoase + abolirea simțului mioartrokinetic și vibrator. c) Semne oculare ... 1. Oftalmopareze. 2. Tulburările de acuitate
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]