848 matches
-
acord cu această critică radicală: craniile închise în "casete" de piatră, grupate lângă perete sau suspendate în nișe și încadrate de oase lungi, se explică prin fapte geologice și prin comportamentul urșilor înșiși (op. Cit., pp. 31 sq.). Această critică a intenționalității "depozitelor" pare convingătoare, cu atât mai mult cu cât primele săpături din peșteri erau neglijente. Totuși, e surprinzător ca același tip de "depozit" să se regăsească în numeroase peșteri, în nișe plasate la mai mult de un metru înălțime. De
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
peșteră ar fi suficiente pentru a explica absenta depozitelor rituale, în ce privește opacitate semantică a depozitelor de oase a căror intenție rituală este în afara îndoielii, paralelele s găsesc la vânătorii arctici contemporani. Prin el însuși, depozitul nu este decât expresia unt intenționalități magico-religioasesemnificațiile specifice ale acestui act ne devin accesibil grație informațiilor comunicate de către membrii societăților respective. Se poate afla, eventua astfel dacă oasele lungi și craniile reprezintă ofrande aduse unei Ființe Supreme sau unui Stăpâ al Animalelor sau, dimpotrivă, dacă ele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sălășluiește în oase, sau, în fine, grad faptului că vânătorul i-a asigurat un "mormânt" (pentru a evita ca oasele să fie devorate d către câini). Întotdeauna trebuie să ținem cont de multiplicitatea interpretărilor posibile ale unui documen a cărui intenționalitate magico-religioasă este plauzibilă. Dar, pe de altă parte, nu trebuie s. uităm că oricare ar fi deosebirile dintre vânătorii arctici și cei din paleolitic, toți aparțin aceluias tip de economie și, foarte probabil, aceleiași ideologii religioase specifice civilizațiilor d" vânători
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și cere câteva ore ca s-o vizitezi. La Lascaux, se ajunge la galeria inferioară - unde se găsește una din capodoperele artistice din paleolitic - coborând pe o scară de sfoară de-a lungul unui puț de 6,30 m adâncime. Intenționalitatea acestor opere pictate sau gravate pare în afară de îndoială. Pentru a le interpreta, majoritatea cercetătorilor au făcut apel la paralele etnologice. Anumite comparații nu erau convingătoare, mai ales când se încerca a se "completa" documentul paleolitic pentru ca el să semene și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
variate ca femeia, apele, vegetația, șarpele, fertilitatea, moartea, "renașterea" etc.33 Analizând meandrele gravate pe obiecte sau pictate pe pereții peșterilor, A. Marshak a tras concluzia că aceste desene constituie un "sistem", căci ele prezintă o succesiune și exprimă o intenționalitate. Această structură este deja atestată în desenele gravate pe un os exhumat la Pech de l'Aze (Dordogne) și aparținând nivelului acheulean (cea ~ 135000), adică cu cel puțin 100000 de ani înaintea meandrelor paleoliticului superior, în plus, meandrele sunt trasate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
primului vânat adusă unei divinități, probabil Stăpânului Animalelor. Dar H. Pohlhausen a amintit că eschimoșii își conservă proviziile de carne în apa înghețată a lacurilor și a râurilor 1. Totuși, după cum recunoaște însuși H. Pohlhausen, această explicație empirică nu exclude intenționalitatea religioasă a anumitor depozite, într-adevăr sacrificiul prin scufundare este larg atestat, și în epoci diferite, din Europa Septentrională până în India 2. Lacul de la Stellmoor era probabil considerat "loc sacru" de către vânătorii din mezolitic. Rust a cules din zăcământ numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
între căsătorie și crimă, o să ai o nuvelă pentru tine, și pentru mine o schiță scurtă. Du-te, fă-ți timp, și dă la iveală tragedia, căci este o tragedie". (Autobiografie - 317). Ceea ce e remarcabil în indicația lui Steffen este intenționalitatea subliniată a direcției literare, pentru că la sfârșit produsul va fi o schiță pentru el și o nuvelă pentru Cahan. Steffen era editorul responsabil pentru New York Commercial Advertiser și sprijinea direcția jurnalismului literar făcând asta, arăta că este conștient din punct
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dominat cu atâta putere acel secol. Coda Cu siguranță multe lucruri au rămas în afara acestei istorii, în parte datorită însăși naturii istoriei. Ceea ce a putut fi demonstrat aici este lunga tradiție a jurnalismului literarar narativ. Cu toate acestea efortul cu intenționalitate istorică se oprește la "noul jurnalism" al anilor '60, pentru că este foarte greu să stabilești ceea ce este "literar" în rândul scriitorilor contemporani. Spre exemplu lucrarea lui Tony Horwitz Confederates in the Attic mi se pare a fi eligibilă în această
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din primii care a teoretizat versiunea sa de jurnalism literar/nonficțiune, și, procedând astfel, a stabilit o linie directă de cercetare a cărui traseu poate fi urmărit până la Lounsberry, o linie bazată pe o tehnică retorică precisă și pe o intenționalitate auctorială. Wolfe construiește o taxonomie în care el identifică patru caracteristici care domină scrierea noului jurnalism. Ele sunt: "construcția scenă după scenă" similară cu cea din romanul realist; folosirea persoanei a treia într-o formă care să-i dea cititorului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care servesc la integrarea și adaptarea indivizilor la situațiile sociale, construirea și menținerea relațiilor cu ceilalți, influențarea gândurilor și faptelor celorlalți în mod pozitiv sau negativ, crearea unei impresii adevărate sau false despre sine. În acest sens, Desmond Morris specifică intenționalitatea gestului și clasifică gesturile primare în: a) gesturile expresive se referă la mișcările manuale și expresiile faciale, care dau sens stărilor noastre emoționale și scapă controlului voluntar, apropiind specia umană de cea animală și constituind universalii ale interacțiunilor umane. Ele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acest sens, sunt reactualizate și reelaborate anumite funcții ale artei care s-au dovedit a fi eficiente și în trecut, de la înțelesul artei ca act cognitiv și etic la abordarea artei ca act critic și social. Transformările constitutive la nivelul intenționalității artistului, a structurii artelor vizuale și a receptării lucrărilor artistice de după cel de-al Doilea Război Mondial au afectat statutul teoretic, respectiv combinarea efectivă a viziunilor și metodologiilor de lucru în abordarea fenomenului artistic ca practică culturală extinsă. Dacă paradigma
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
facă asumpții cu privire la bazele acțiunii, cercetătorii ar trebui să le cerceteze ca explicații concurente.80 Afirmăm că limbajul, înțelesurile, simbolurile, cultura, discursul toate fenomenele intersubiective care sunt în centrul ontologiei constructiviste rămân componente vitale ale analizei cauzale pentru că este prezumată intenționalitatea. Procesele raționale, fie constând în calcule instrumentale sau argumente morale, rămân chestiuni empirice care trebuie cercetate cu o serie de instrumente metodologice adecvate.81 1.1.3 Metodologia Metodologia este veriga lipsă între abordarea constructivistă și cercetare,82 însă Wendt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
trăsătură a puterii care relevă tocmai continuitatea acesteia. Puterea nu reprezintă un fenomen episodic, care se manifestă din când în când, ci mai degrabă o constantă, fie în formă potențială, fie în formă actualizată. Încercând să surprindă relația puterii cu intenționalitatea umană, Dennis Wrong definește puterea drept capacitatea unor persoane de a produce efecte scontate și prevăzute asupra celuilalt 10. O problemă asupra căreia nu s-a stăruit niciodată îndeajuns este sugerată exact de această definiție a lui Dennis Wrong. În ce măsură
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
unei interogări de tip disciplinar. În cazul interesului, Dewey discriminează trei elemente: unul propulsiv, unul obiectiv și unul afectiv. În ceea ce privește elementul propulsiv, John Dewey susține că nu există conștiință vidă, că în orice moment ființa umană este animată de o intenționalitate care o dislocă din indiferență; mai mult, intenționalitatea se obiectivează prin intermediul activității: Acolo unde este viață este și activitate, activitatea fiind animată de o tendință sau de o direcție proprie 207. Intenționalitatea dată a ființei umane generează întotdeauna impulsuri și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Dewey discriminează trei elemente: unul propulsiv, unul obiectiv și unul afectiv. În ceea ce privește elementul propulsiv, John Dewey susține că nu există conștiință vidă, că în orice moment ființa umană este animată de o intenționalitate care o dislocă din indiferență; mai mult, intenționalitatea se obiectivează prin intermediul activității: Acolo unde este viață este și activitate, activitatea fiind animată de o tendință sau de o direcție proprie 207. Intenționalitatea dată a ființei umane generează întotdeauna impulsuri și activități spontane care constituie "baza interesului natural"; așadar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
orice moment ființa umană este animată de o intenționalitate care o dislocă din indiferență; mai mult, intenționalitatea se obiectivează prin intermediul activității: Acolo unde este viață este și activitate, activitatea fiind animată de o tendință sau de o direcție proprie 207. Intenționalitatea dată a ființei umane generează întotdeauna impulsuri și activități spontane care constituie "baza interesului natural"; așadar, clipă de clipă, ființa umană se află sub imperiul unor interese orientate către o direcție sau alta; în ce măsură interesele respective sunt canalizate și se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o conexiune indisolubilă între un individ și un lucru (înțeles ca un element exterior conștiinței individului respectiv): Prin interes înțelegem, de asemenea, punctul în care un lucru atinge sau angajează un om; punctul în care acesta îl influențează 208. Cuplând intenționalitatea umană (și formele sale de manifestare inerente activitățile) cu lucrurile, John Dewey subliniază importanța mediului în experiența educațională; o "situație" sau o "experiență" educațională este rezultatul combinării între aceste laturi intenționaliatea umană și lucrul -, rezultat care se mai poate numi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
urmează să fie comunicat. Explicația completă sau repetițiile, chiar dacă sunt indicate uneori, pot da comunicării didactice un aspect de monotonie. C. Cucoș vorbește și despre importanța tăcerilor În comunicare. Tăcerea nu este lipsită de semnificații; sensul acesteia este dominat de intenționalitatea circumstanțelor: tăceri indiferente, tăceri-nedumeriri, tăceriproteste, tăceri-vinovății, tăceriaprobări sau tăceri-obraznice. Când suntem stingheriți neștiind răspunsul la o Întrebare, noi comunicăm implicit ceva. Această tăcere e deosebită de tăcerea omului plictisit sau de tăcerea meditativului, de tăcerea impusă prin “reducerea la tăcere
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
ordine a preeminențelor fenomenologice din care poate fi dedusă structura universală a experiențelor fundamentale ale Dasein-ului. Expresia autentică a condiției umane ține de activitatea auto-revelatoare a unui for pre-reflexiv care dezvoltă, în concordanță cu o manieră proprie de cuprindere, o intenționalitate sui-generis, anterioară în ordinea importanței existențiale celei care se potrivește definiției clasice a conștiinței de sine. Dacă pentru aceasta din urmă replierea pe sine este act fenomenologic fondator al experienței și constitutiv oricărui mod derivat al cunoașterii, pentru reprezentanții existențialismului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tip de personalitate este figurat în unitate inter-elementară. Îndelunga exercitare a conștiinței de sine conduce intenția hermeneutică și îi sugerează opțiunea fundamentală în această situație teoretică prin revelarea unui fenomen esențial: soarta obiectului vizării și al aplicării este determinată de intenționalitatea subiectului activ. Chiar și supus unor simple cogitații, câmpul interiorității, ca obiect al lor, se schimbă, nu mai este același, primind amprenta noetică a actului conștiinței. Cu atât mai mult, apoi, implicarea concretă în elementul sufletesc va desăvârși opera abia
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
voluntare. Ne apropiem de miezul unei înalte definiții antropologice o dată cu constatarea unui fapt fundamental: ființa umană este "aspirată" din multiplele sale risipiri existențiale (către nucleul spiritual) de către propria conștiință de sine, în manieră lucidă și asumată (și nu în virtutea unei intenționalități condiționale fatale). Sub-structurile existențiale oferă și ele un tip de coeziune, cea a permanenței imuabile de tip întemeietor. Unitatea subiectului nu este garantată, însă, și în chip nemijlocit la îndemână. Ea nu poate aștepta revelarea eliberatoare a unor realități condiționale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
poate manifesta cu mult sânge rece sau în plină efervescență emoțională. Nici măcar nu este nevoie ca agresorul să-și deteste victima. Se întâmplă uneori ca agresorul să adopte chiar o atitudine pozitivă față de victimă mai ales în cazul agresiunii domestice. Intenționalitatea agresivității Intenționalitatea figurează printre dimensiunile ce diferențiază comportamentul agresiv de alte tipuri de comportament ale căror consecințe provoacă de asemenea suferință dar fără intenție reală. În acest caz este vorba doar de un simplu accident. Termenul de "agresivitate" nu se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu mult sânge rece sau în plină efervescență emoțională. Nici măcar nu este nevoie ca agresorul să-și deteste victima. Se întâmplă uneori ca agresorul să adopte chiar o atitudine pozitivă față de victimă mai ales în cazul agresiunii domestice. Intenționalitatea agresivității Intenționalitatea figurează printre dimensiunile ce diferențiază comportamentul agresiv de alte tipuri de comportament ale căror consecințe provoacă de asemenea suferință dar fără intenție reală. În acest caz este vorba doar de un simplu accident. Termenul de "agresivitate" nu se aplică decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
proces individual, iar procesele interne nu pot fi observate în mod direct (Bandura, 1983, 1986). Într-adevăr, percepția și evaluarea unui comportament precum agresivitatea depind de subiectivitatea celui care încearcă să definească sau să clarifice realitatea. Prin urmare, noțiunea de intenționalitate poate fi cu greu folosită în definirea agresivității pentru că acest lucru ar implica mai multe variabile și constrângeri în determinarea naturii agresive sau non agresive a unui comportament. Luarea în considerație a intenționalității permite totuși realizarea unei distincții între comportamentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să clarifice realitatea. Prin urmare, noțiunea de intenționalitate poate fi cu greu folosită în definirea agresivității pentru că acest lucru ar implica mai multe variabile și constrângeri în determinarea naturii agresive sau non agresive a unui comportament. Luarea în considerație a intenționalității permite totuși realizarea unei distincții între comportamentele accidentale și cele făcute în mod intenționat. Fără dimensiunea intențională, intervențiile medicale și cele disciplinare ar putea fi considerate drept agresiuni, iar agresiunile "ratate" n-ar mai exista. Este deci mult mai judicios
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]