3,324 matches
-
din statusuri și roluri exercitate de către acești oameni. Putem Înțelege astfel cultura ca o funcție a omului În societate prin funcțiile modelului cultural latente sau manifeste În abordarea umană a culturii și culturală a omului În societate. Acest fapt impune interdependența cultură-societate, aceasta asigurând condiția creației culturale de către ființele sociale. Lucrarea este adresată atât consultanților, studenților și specialiștilor În domeniul culturii, cărora le oferă noi modalități de abordare a problemelor cu care se confruntă, cât și teoreticienilor acestui domeniu. De asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar dispune de integrare funcțională și unitate interioară și transindividuală, nu mai are astăzi un corespondent empiric. A rămas o simplă abstracție care se confruntă cu o acută nevoie de deconstrucție și de reconstrucție teoretică. Globalizarea, multiculturalismul, accentuarea raporturilor de interdependență și interacțiune, individualizarea, construcțiile identitare multiple și altele de acest gen, atât de frecvente în viața socială, politică sau culturală și în discursurile ideologice sau jurnalistice, solicită un alt mod de înțelegere și teoretizare a raporturilor sociale în general și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de distanțate și dislocate. Comunicarea este tot mai accentuat transfrontalieră și intermediată. Persoanele individuale devin tot mai autonome și mai preocupate de construcția propriilor identități și stiluri de a fi. Socializării i se substituie tot mai mult individualizarea. Raporturile de interdependență și interacțiune trec masiv dincolo de granițele statelor naționale în forma unor valuri tot mai puternice ale migrației și ale globalizării economice, politice sau culturale. Grupurile și rețelele sociale se multiplică și se transformă rapid și permanent în noi mișcări sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot mai proeminente, iar comunitățile locale se preocupă să ofere acestora spații constitutive și de manifestare. Astfel, rezultă un gen de „gramatică a civilizațiilor”, cum ar numi-o Braudel, în care putem identifica atât particularisme comunitare, cât și convergențe globale. Interdependențele și interacțiunile frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia universalului, dar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunitate”), iar al doilea printr-o solidaritate mecanică - și o societate modernă emergentă, respectiv gesellschaft („societate”) sau solidaritate organică. În mare, pentru ambii autori, societatea tradițională era bazată pe rețele de relații interpersonale directe, reglementate de norme cutumiare ce accentuau interdependența și reciprocitatea, pe când societatea modernă, aflată sub influența apariției industriilor manufacturiere și a urbanizării accelerate, a specializării profesionale și a fragmentării spațiale, a creșterii densității interacțiunilor într-un spațiu social dilatat, a început treptat să se bazeze pe generalizarea raționalității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare a culturii și a relațiilor (interacțiunilor) sociale. Cel mai adesea, aceste roluri au fost separate, uneori opuse. Prea puțin s-a investit în demonstrarea interdependențelor lor, în condițiile în care nici un proiect de construcție socială sau de management al schimbării nu ar fi realizabil în absența unei analize interpretative a participării actorilor sociali. Tradițiile teoretice care au corespuns celor trei roluri ale științei sociale au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
altele de acest gen. La limită, ne apare doar ca produs al unor „structuri sociale” supraordonate și chiar atotputernice. Ca individ, nu ar fi decât ceea ce structura dictează, iar societatea nu ar fi decât produsul final al jocului determinărilor sau interdependențelor dintre un set de factori transindividuali. Să luăm exemple ilustrative. De ce există inegalități sociale sau de ce ajungem să avem poziții sociale sau salarii diferite? Răspunsul clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a condus la înlăturarea dependenței femeilor față de bărbați. Bărbații și-au schimbat și ei practicile și relațiile de gen. Astfel de schimbări sunt însoțite de tensiuni în relațiile de gen, dar și de forme noi de parteneriat bazate pe interdependența economică, sexuală sau culturală a femeilor și bărbaților. Familia oferă cadrul de configurare a acestora. Tensiunea dintre autonomie și dependență, separare și parteneriat modelează familia modernității reflexive, chemând partenerii la o construcție mereu evaluată, prospectată și consolidată. Astfel, trebuie identificate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și bărbaților. Familia oferă cadrul de configurare a acestora. Tensiunea dintre autonomie și dependență, separare și parteneriat modelează familia modernității reflexive, chemând partenerii la o construcție mereu evaluată, prospectată și consolidată. Astfel, trebuie identificate atât manifestările tensiunii, cât și formele interdependenței, pentru că familia de astăzi le cuprinde pe ambele. 3. Tipurile de familii s-au tot diversificat și continuă să se diversifice odată cu schimbările din codurile culturale ale conviețuirii și în diviziunea sexuală a muncii. În ce măsură diversificarea actuală a tipurilor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de aceiași termeni specifici abordărilor romantice și umaniste. Abia odată cu începutul secolului XX, schimbările din diviziunea muncii și a cunoașterii, odată cu expansiunea birocrației de stat și a capitalismului european și mai ales odată cu creșterea influențelor americane într-un spațiu al interdependențelor globale tot mai accentuate, se resimt și în organizarea și funcționarea studiilor universitare. Acestea din urmă încep să se schimbe pentru a face un loc mai extins științelor naturii și celor inginerești, ce pregăteau absolvenții specifici profesiilor atât de solicitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
critic, apare și un fragment din piesa lui Camil Petrescu Suflete tari. Criticii literare îi este acordat un spațiu generos, pe măsura remarcabilelor condeie care o slujesc: Perpessicius (Cuvinte despre Nicolae Filimon), E. Lovinescu (Poporanismul și civilizația română, Poporanism sau interdependență?), Ramiro Ortiz (Dante și Coșbuc), Camil Petrescu (Eminescu), Tudor Vianu (Masca timpului, Personalitatea lui Eminescu). Specificul revistei constă însă în faptul că, în afara unor articole disparate, există câteva rubrici bine structurate și, la fel cu semnatarii lor, de notorietate în
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Guiașu și Guiașu (2003), Baumgärtner (2006) și mulți alții, diversitatea este o caracteristică esențială a lumii vii. O înțelegere a conceptului de diversitate este cerută de studiul ecosistemelor și de analiza relațiilor dintre speciile care formează ecosistemul sau de analiza interdependențelor dintre diferite ecosisteme considerate părți componente ale unui ecosistem complex. Temele cercetării multidisciplinare a diversității constituie interesul special al ecologiștilor, conservatorilor biologi și al biogeografilor. Numărul de studii relative la o astfel de tematică a crescut extraordinar de repede și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de masă ai omului [specii care, chiar dacă nu sunt gestionate de om, se adaptează mediului creat de el (gândaci, șobolani etc.)]. Uneori, biodiversitatea mai este utilizată și ca o măsură a gradului (stării) de sănătate a sistemelor biologice. În contextul interdependențelor dintre specii, este limpede că orice modificare care intervine asupra unei specii are diferite consecințe pozitive sau negative asupra celorlalte specii. În prezent, după opinia specialiștilor, biodiversitatea este constituită din mai multe milioane de specii biologice distincte și reprezintă rezultatul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
respectă practic?). Ideea că diversitatea biologică contribuie direct și indirect asupra traiului uman este unanimă. Pierderea de biodiversitate contribuie la agravarea sănătății, la o scădere a securității alimentare, la creșterea vulnerabilității, la diminuarea bogăției materiale și apoi implicit (una dintre interdependențe) la deteriorarea relațiilor culturale, politice și sociale. Preocupată de evoluția lumii vii și de consecințele din ce în ce mai îngrijorătoare pe care le-ar putea avea în timp dispariția unor specii sau a unor ecosisteme, lumea științifică de pretutindeni a reacționat prompt antrenând
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pradă) și cum conduc acestea la diversitatea ecosistemului și la deosebiri în productivitatea și stabilitatea acestuia. În rezumat, se poate spune că ecologiștii studiază sistemele naturale, iar economiștii studiază sistemele umane. Sistemele naturale și sistemele umane se află însă în interdependență, iar conexiunile care apar și funcționează între ele dovedesc că studierea sistemelor naturale fără a ține cont de sistemele umane și invers înseamnă o activitate incompletă și doar parțial utilă. Ecologia este o știință încă recentă în istoria cunoașterii lumii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a studia economia fără a cunoaște ecologia sau a studia ecologia fără a cunoaște economia înseamnă teorii incomplete și fără suportul real necesar susținerii acestora! Economia ecologică reprezintă un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară, îndreptat asupra dinamicii și interdependenței spațiale dintre economiile umane și ecosistemele naturale. Principalul său obiectiv este să descifreze marea enigmă: cum funcționează o economie printre restricțiile ecologice ale biosferei? Ca urmare, economia ecologică regrupează și conectează într-un mod mai aparte diferite discipline, în interiorul grupului
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
dogmatic autonom, ele se opun din ce în ce mai mult realității ecologice a unei politici economice incerte. Există totuși un proces de diferențiere sau de bifurcare. Economia nu poate integra ecologia în calculele sale și nici reciproc. În ideea necesității analizei sistemice a interdependențelor dintre economie și ecologie, parafrazându-l pe sensibilul matematician și filosof Blaise Pascal (1623-1662), vom afirma că: nu putem înțelege sistemul dacă nu-i cunoaștem componentele și nici nu putem înțelege componentele dacă nu cunoaștem sistemul. Capitolul 2 Diversitate culturală
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversitatea lingvistică reprezintă una dintre caracteristicile societăților moderne, care sunt toate multilingvistice și sunt descrise aproape definitoriu prin această diversitate, chiar dacă uneori o politică lingvistică oficială refuză să țină cont de această stare de diversitate sub toate aspectele, cu toate interdependențele și toate consecințele ei. Această categorie concretă de diversitate are două cauze deosebit de importante atât teoretic, cât și practi, și anume: 1) statele-națiuni au fost create, în timp, prin anumite grupări sau regrupări (cuceriri, anexiuni) de teritorii conținând, într-un
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
azi același sens pentru economia matematică, unilaterală și închisă, sau pentru ecologia politică, multidimensională și deschisă, care o înglobează. Cu toate acestea, indiferent de ordinea în care apar cele două cuvinte sau de semnificațiile avute într-o astfel de ordine, interdependența dintre economic și ecologic ilustrează două tipuri aparte de sisteme cibernetice complexe: sistemul uman și sistemul biosferei, gândind și sistemul cibernetic mult mai complex compus din cele două. Doar privite și analizate cibernetic, ele pot scoate în evidență cât de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Într-un sens general, un sistem este înțeles ca o mulțime ordonată ale cărei elemente sunt evenimente, ființe, idei filosofice sau științifice, metode, obiecte, procese, strategii, teorii sau alte entități care se găsesc în anumite relații de dependență sau de interdependență pentru a conduce la un anumit rezultat. Definiția sistemului este destul de vagă, dar acest concept poate fi înțeles mult mai bine prin exemple, putând vorbi despre sisteme sociale, sisteme filosofice, sisteme politice, sisteme de învățământ, biosisteme, sisteme religioase, ecosisteme, sisteme
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
important îl au anumiți indicatori cantitativi (numerici) care furnizează diferite informații referitoare la structura sistemelor, la gradul de concentrare sau de diversitate a stărilor componentelor lor la un moment dat sau în timp, precum și la gradul de dependență sau de interdependență dintre componentele sistemului dat. O categorie specială de sisteme este definită de lumea vie, în înțeles general, situație în care se vorbește despre biosisteme sau ecosisteme pentru al căror studiu există preocupări variate din multe puncte de vedere (agronomice, biologice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
perceptibilă pentru observațiile omului decât atunci când jocul cauzelor producătoare este destul de simplu [Iosifescu (1968)]. Studiul conexiunilor dintre componentele unui sistem sau ecosistem oarecare cu evoluție probabilistă a preocupat multă lume și s-au adus diverse contribuții la măsurarea dependenței sau interdependenței statistice (Mihoc și Craiu (1976-1980)). Pe această linie, s-au obținut câteva rezultate remarcabile cu privire la măsurarea entropică a dependenței, a interdependenței și a organizării componentelor unui sistem probabilist sau cu evoluție statistică [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1978, 1988), Watanabe (1969
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ecosistem oarecare cu evoluție probabilistă a preocupat multă lume și s-au adus diverse contribuții la măsurarea dependenței sau interdependenței statistice (Mihoc și Craiu (1976-1980)). Pe această linie, s-au obținut câteva rezultate remarcabile cu privire la măsurarea entropică a dependenței, a interdependenței și a organizării componentelor unui sistem probabilist sau cu evoluție statistică [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1978, 1988), Watanabe (1969) etc.), bazate pe conceptul de entropie Shannon (1948) definită ca măsură a cantității medii de informație (Guiașu (1968, 1971, 1973, 1977
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
of Environmental Economics and Management, 29, 298-303 [090] Preda, V. (1992). Teoria deciziilor statistice. Editura Academiei, București. [091] Purcaru, I. (1976). Asupra coeficientului de corelație informațională. Studii și Cercetări Matematice, 3, 343-352 [092] Purcaru, I. (1976). Asupra unor măsuri ale interdependenței dintre două sau mai multe grupuri de variabile aleatoare. Studii și Cercetări Matematice, 5, 571-592 [093] Purcaru, I. (1977). On connection between the statistical correlation and the informational correlation. Analele Universității București, 15-19 [094] Purcaru, I. (1978). Contribuții la măsurarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
foarte eficient să masați și punctele reflexe ale plămânilor în timpul aceleiași ședințe. Concentrați-vă și asupra punctului reflex al inimii, din palma stângă. Circulația energiei în aceste trei segmente este foarte importantă, deoarece ele se află într-o relație de interdependență. Masați energic această zonă pentru a activa circulația. Căutați punctele sensibile care ar putea să vă avertizeze că ficatul și-a încetinit activitatea și că are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Masați punctele dureroase pentru a stimula circulația forței vitale către
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]