4,045 matches
-
procedurilor s-a dovedit vital pentru Adunare și mai târziu pentru Parlamentul European. Faptul că PE a evoluat spre o structură cu mult mai practică se datorează nu numai membrilor și aspirațiilor acestora, ci și rivalității dintre organizațiile supranaționale și interguvernamentale care au fost instituționalizate o dată cu formarea CE. Prima reuniune a Adunării a avut loc în 1952 la Strassbourg iar toți cei 78 de membri au fost nominalizați de către parlamentele naționale. 1. Tratatul de la Roma / Înființarea Comunității Economice Europene Atât Tratatul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Roma / Înființarea Comunității Economice Europene Atât Tratatul de la Roma din1957, cât și Tratatul de la Paris din 1951 au stat la baza constituirii Comunităților Europene. Aranjamentele instituționale ale CECO au fost consolidate și extinse prin tratatele din 1957. Caracteristica fuziunii elementelor interguvernamentale și supranaționale ale CECO se reflectată în structura instituțională a CEE și a EURATOM. Articolele Tratatului de la Roma privind Adunarea Parlamentară s-au bazat pe Articolele Tratatului de la Paris. Articolul 137312 coincide cu Art. 20 din Tratatul privind instituirea Comunității
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și simplificarea Codeciziei a decurs din abilitatea Comisiei de a controla textul propunerilor de-a lungul procesului legislativ. Alți câțiva comentatori au susținut că Amsterdam a marcat un pas înainte în evoluția UE către un model federal 335. 4. Conferința Interguvernamentală 2000 Semnarea tratatului de la Nisa, 26 februarie 2001 a reprezentat cea de a 4 reformă a tratatului într-o perioadă de 13 ani. Lărgirea iminentă a UE la 25 membrii până în 2004 și 27 până în 2007 a dus la urgentarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o perioadă de 13 ani. Lărgirea iminentă a UE la 25 membrii până în 2004 și 27 până în 2007 a dus la urgentarea examinării problemelor constituționale rămase nerezolvate în urma tratatului de la Amsterdam. Parlamentul European a identificat două imperative de pe agenda Conferinței Interguvernamentale din 2000336, democratizarea instituțiilor europene și eficientizarea acesteia. Pe lângă aceste imperative, a mai indicat trei probleme specific instituționale: scopul votării unanime în Consiliul, prin procedură co-decizională, importanța voturilor în Consiliu, și structura Comisiei. Parlamentul a subliniat obiectivele sale din cadrul Conferinței
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ar fi marcat pași importanți către un model parlamentar de guvernare. Rezoluția a solicitat de asemenea, schițarea statutului partidelor politice prin care să se specifice condițiile privind recunoașterea și finanțarea partidelor politice europene. Opiniile PE au fost prezentate în cadrul Conferinței Interguvernamentale de către Elmar Brok. 5. Tratatul de la Nisa Conform revizuirii art. 214, Președintele Comisiei urma a fi nominalizat de o majoritate calificată a Consiliului să acționeze la nivel de conducători de stat și de guvern. Prin revizuirea art. 189 privind numărul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
unui risc clar de violare gravă de către un Stat Membru a principiilor comune tuturor Statelor Membre. XVIII. Afaceri constitutionale AFCO379 Competențele comisiei sunt: 1. procesul de integrare europeană sub aspectul său instituțional, în special în cadrul pregătirii și a lucrărilor conferințelor interguvernamentale și a convențiilor; 2. implementarea prevederilor Tratului UE și ale evaluării punerii în practică ale acestora; 3. consecințele instituționale ale negocierilor duse de Uniune în vederea extinderii; 4. relațiile interinstituționale, inclusiv examinarea acordurilor interinstituționale ce decurg din aplicarea art. 120 (2
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
transversală, corelând dinamica practicilor juridice cu transformările din viața internațională. Concluziile au revelat faptul că noțiunea de parlament depășește percepția clasică și sfidează limitele rigide ale regimului juridic, marcând traiectorii precise în orizontul cooperării internaționale ale statelor, ale organizațiilor internaționale interguvernamentale și ale Uniunii Europene. Influențată de schimbările politice, sociale și de relaționare în societatea internațională, noțiunea de parlament a influențat, la rândul ei, o serie de schimbări politice, sociale și de sistem în viața demoocratică a statelor, fenomen sesizabil cu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
analiză a științelor politice și a domeniului specific relațiilor internaționale într-o lume globalizată, și dimensiunea parlamentară, ca mod de colaborare între actorii internaționali. Expunerea analitică a vizat prezentarea succintă a fiecărei adunări parlamentare și a relațiilor funcționale cu organizația interguvernamentală internațională, dar și contribuția pe care o aduce la progresul cooperării între membrii săi. În decursul timpului au apărut diverse tipuri de organizații internaționale, care pot fi împărțite în categorii, în funcție de scopul pentru care au fost create. Există, astfel, organizații
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
caracter ambivalent, determinat de o întrepătrundere între elemente de natură politică și tehnică. Guvernarea internațională, în înțelesul de reprezentare a tuturor cetățenilor din societățile cunoscute, încă se concentrează excesiv asupra guvernelor naționale care interacționează și își coordonează politicile în cadrul organizațiilor interguvernamentale clasice, multe dintre acestea din urmă fiind înfățișate acum ca un organism parlamentar. În primul rând, într-o formă de guvernare democratică, legitimitatea politică este în mod tradițional asigurată prin intermediul unor mecanisme de reprezentare parlamentară. Aceste practici politice ale statului-națiune
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
activitate; * nu există o procedură de lucru uniformizată, deciziile fiind luate în conformitate cu regulamentele de organizare și funcționare interne; de asemenea nu există o periodicitate a întrunirilor care să fie unanim acceptată de aceste manifestări parlamentare; * relația dintre nivelul interparlamentar și interguvernamental este structurată pe diverse paliere, de la primirea de rapoarte care nu au un caracter obligatoriu și până la impunerea de măsuri, obligatorii pentru organizație. Multe dintre deciziile luate în cadrul adunărilor parlamentare au fost transpuse în legislație primară, în statele de orgine
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
F. W., Schmitter P. C. and Strick W., Governance in the European Union, Londra, 1996. Marschall S., Transnationale Representation in Parliament, Baden-Baden, Nomos, 2005. Miga- Beșteliu R., Drept internațional public, Ed. All Beck, 2005, volumul I. Miga-Beșteliu R., Organizații internaționale interguvernamentale, București, Ed. All Beck, 2000. Monnet, J., Memoirs, New York, Doubleday. Muraru I., Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc, ed. All Beck, 2005. Muraru I., Tănăsescu E. S., și alții, Perspective juridice privind instituția parlamentului, Ed. All Beck, București, 2005. Muraru I.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
forme instituționalizate, precum Convenția de la Lome încheiată între Comunitatea Europeană și un număr de state din Africa, Pacific și Caraibe; CAER din care făceau parte Vietnamul, Mongolia și Cuba, împreună cu state europene din blocul ex-sovietic. 149 Raluca-Miga Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, Ed. All Beck, 2000, p. 3. 150 Leroy. Bennett, James Oliver, International Organizations Principles and Issues, ed. Prentice Hall, Londra, 1977, p. 14. 151 Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Ed. Polirom, 2009, p. 288. 152 Adrian
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și urm. 153 C. Jura, op. cit., pp. 6 și urm.; J. P. Chamberlain, International Organizations, ed. Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1955, p. 118. 154 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, op. cit., p. 89. 155 Raluca Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 33. 156 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, Ed. All Beck, 2005, vol. I, p. 49. 157 Andrei Popescu, Ion Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Ed. Universul Juridic, 2009, p. 21. 158 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Series, Harvard University, 2007, p. 4. 164 J. Nye, op. cit., p. 5. 165 Ebrahim, Herz, op. cit., p. 16. 166 D. H. Bowett, The Law of International Institutions, Londra, 1993, p. 24; Cristian Jura, op. cit., p. 70; Raluca Miga-Beșteliu, Organizații Internaționale Interguvernamentale, p. 76. 167 Cristian Jura, op. cit., pp. 8 și urm. 168 P. Reuter, Institutions internationales, PUF, 1962, p. 55. 169 http://www. onuinfo. ro/documente fundamentale/carta natiunilor unite/ 170 Acestea pun în aplicare liniile directoare ale politicii unei organizații, au activitate periodică
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Carta ONU, Statele Unite a trimis unii din cei mai influenți senatori. 173 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p. 119. 174 Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc la 7 iunie 1979. 175 R. MigaBeșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 109. 176 P. R. Viotti și M. V. Kauppi (ed.), International Relations Theory, Allya & Bacon, Needham Heights, MA, 1999. 177 B. Habegger, Parlamentarismus in der internationalen Politik: Europarat, OSZE und Interparlamentarische Union, Baden-Baden:Nomos, 2005, p. 180. 178 A se
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Pevehouse, op. cit., p. 341; Cu toate acestea ONU se apropie cel mai mult de un guvern mondial, în situațiile în care, cu acordul guvernelor statelor suverane aceasta își poate impune voința pe teritoriile statelor respective. 187 Rodica Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 159. 188 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p. 105. 189 Alexandru Bolintineanu, M. Malita, Carta ONU. Document al erei noastre, București, 1970, p. 12. 190 P. R. Baehr, L. Gordenker, The United Nations at the end of
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mod cert, de la teama Bucureștiului de "exportul de inteligență". România era o țară în curs de dezvoltare și trebuia să-și păstreze oamenii pe care îi instruise și îi calificase. Principalele excepții la emigrarea pe cazuri specifice erau cîteva contacte interguvernamentale, privind germanii care voiau să plece în Germania Federală și evreii care doreau să plece în Israel 1876. Ceaușescu a înțeles, totuși, avertismentul lui deHaan și Tinker. La o săptămînă după plecarea lor, președintele a emis o amnistiere completă pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cel mai bine se vede criza în dansul monedelor și ratelor de schimb pe plan internațional. Analizînd evoluțiile monetare, putem fi siguri că criza actuală va impune schimbări structurale majore. Schimbări ce nu vor fi posibile fără o acțiune concertată, interguvernamentală. Datorită privilegiilor aduse de preeminența dolarului, Statele Unite s-au opus pînă acum unei astfel de concertări; acum ea a devenit însă o necesitate absolută. Altfel nu vom putea avea ceea ce dorim de la sistemul monetar internațional, adică o structură ordonată și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la intimitate, de care nu se bucură și cetățenii mexicani. Pentru moment, cazul este blocat la nivelul „consultării ministeriale”. A treia etapă jurisdicțională presupune reunirea unui „comitet de experți” care să întocmească un raport. În timp ce problema era discutată la nivel interguvernamental, organizația Human Rights Watchxe "Human Rights Watch" și-a înmânat raportul mai multor corporații transnaționale americane care dețin fabrici maquiladora în regiunea de frontieră. General Motors și ITT Industries s-au oferit voluntar să întrerupă astfel de practici; totuși, alte
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fi identificate în istorie manifestări relativ similare, abia în ultimii ani fenomenul așa-zisului „terorism nou” luând o asemenea amploare și generând consecințe atât de profunde încât se află în prim-planul agendei politice, economice, militare și sociale a organizațiilor interguvernamentale și statale. Altfel spus, terorismul a pătruns în cotidianul vieții de zi cu zi, actorii guvernamentali elaborând strategii antiteroriste iar agențiile interguvernamentale, cum ar fi ONU sau Comisia Europeană, implicându-se în promovarea unei susținute lupte contra fenomenului terorist prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
consecințe atât de profunde încât se află în prim-planul agendei politice, economice, militare și sociale a organizațiilor interguvernamentale și statale. Altfel spus, terorismul a pătruns în cotidianul vieții de zi cu zi, actorii guvernamentali elaborând strategii antiteroriste iar agențiile interguvernamentale, cum ar fi ONU sau Comisia Europeană, implicându-se în promovarea unei susținute lupte contra fenomenului terorist prin adoptarea unor documente cu valoare juridică la nivel internațional. Trebuie menționat că toate acestea au anticipat, oarecum, preocuparea lumii academice pentru analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ar arăta o instituție compusă din delegații guvernamentale însărcinate cu stabilirea politicii monetare. Instrucțiunile delegațiilor ar risca să fie contradictorii și organismul decizional ar fi paralizat. Or, deciziile monetare trebuie adoptate cu rapiditate și nu pot constitui obiectul unor negocieri interguvernamentale interminabile. Așa s-a impus concluzia că Banca Centrală trebuie să fie o instituție autonomă. Desigur, a funcționat un timp ECU, care stabilea un raport de schimb fix între monedele naționale, dar se impunea lansarea unei monede noi, care să
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
în general, de schimbările complexe care se petrec continuu în lumea reală. Se manifestă o creștere accelerată a cererii publicului pentru servicii personalizate și integrate pe fondul unei dinamici pozitive a numărului de probleme complexe a căror rezolvare necesită răspunsuri interguvernamentale și intersectoriale. Guvernarea în rețea a permis, de asemenea, guvernelor să-și extindă influența și responsabilitățile în sfera nevoilor și valorilor comunităților locale. Adoptarea structurii de rețea la nivel guvernamental oferă o multitudine de avantaje (inclusiv o rază mare de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
privați, în beneficiul reciproc al ambelor părți. Un alt avantaj constă în generarea unor noi forme organizaționale/grupuri de lucru interactive (care activează fie pe lângă organisme consultative, fie în zona de influență a unor autorități/forumuri de politici pentru organisme interguvernamentale noi), ca rezultat al schimbărilor organizaționale determinate de implicarea diferiților actori în rețea (pot fi redirecționate inclusiv alocarea resurselor). Prezența rețelelor în procesul de implementare are o serie de avantaje care decurg din faptul că, în primul rând, sunt clarificate
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și de Sănătate, completată cu: a) sume de la bugetul de stat, b) sume din bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și din c) veniturile proprii ale populației.” (Niță, 2014). O astfel de abordare multisectorială poate varia de la nivelurile înalte ale acordurilor interguvernamentale, la parteneriate la nivelul comunității care implică ONG-uri, asociații și grupuri din sectorul privat, precum și autorități locale. Legitimarea anumitor alegeri pe care le fac guvernele este mai facilă prin implicarea cetățenilor care sunt afectați de alegerea respectivă. Cu alte
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]