1,200 matches
-
să stea prea mult în fața televizorului? De ce suntem neliniștiți de efectele jocurilor video, de influența mărcilor asupra adolescenților și, în general, asupra oamenilor? Pentru că imersiunea totală a sinelui în universul hedonist și mediatic echivalează cu sărăcirea spiritului, cu existența fără interioritate, cu nimicirea subiectului ca ființă a reflecției și a perfectibilității. În ciuda tuturor incitațiilor la fericire, ordinea consumeristă nu este legitimă decât atât timp cât nu obstrucționează autonomia reflexivă a oamenilor, exigența formării și perfecționării subiecților. Nu este adevărat că principiul plăcerii a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
O stafie bântuie liberă în interiorul cunoașterii: actuala criză economică ar putea să fie din categoria acelor fluctuații prezentate de comportamentele elementelor fundamentale ale naturii. Sugestia este că, asemănător stărilor departe de echilibru (unde se întâmplă efectul legii bifurcației), atât în interioritatea faptelor economice, cât și în reflexia lor ideatică (în Economie), are loc o deschidere alternativă, apare o magistrală contextuală diferită, un alt nivel de complexitate care necesită un alt nivel de interpretare (Prigogine, Stengers, 1984). Dacă este așa, analiza economică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economice, corespondentă cu funcția de ordine/dezordine din sistemele fizice, este ea însăși produsul subtil al substanței raționale a sistemului economic. În fond, oscilația tinde să extindă/ comprime fie stabilitatea, fie instabilitatea consecințelor într-o formulă instantanee în esență. Practic, interioritatea sistemului economic nu este omogenă ca substanțiere nici a mijloacelor și metodelor de lucru, nici a rezultatelor. Demarcațiile oscilante dintre raționalitate și nonraționalitate nu exprimă însă prin ele însele specificul integrării comportamentelor factoriale. Întotdeauna există o corecție ce vine din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sumarizare limitează asimetria, conferind ansamblului sistemului un comportament stabil. Problema stabilității sistemelor economice nu are sens de echilibru decât dacă acesta este asimilat cu funcționarea sistemului în teritoriul raționalității consecințelor. Stabilitatea este, într-un fel, definită extrateritorial și nu cu privire la interioritatea sistemului. Când acceptăm că ar fi vorba și despre așa ceva, sensul vizează aspectul de funcție convectivă, ea rămâne stabilă, iar nu structura interfactorială. Stabilitatea economică este tendința de a menține rezultatele funcției economice, ajustată cu funcția monetară și funcția pieței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să coincidă cu proiecția teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate. Deci, nici mai mult și nici mai puțin decât un inventar de posibilități și probabilități. Mai precis spus, predictibilitatea în Economie se referă la interioritatea în care se procesează deodată ideea în realitate și realitatea se substanțializează drept consecință judecată în reperele de performanță, preformate de intenții (de ipoteze). Singurul aspect cu adevărat predictibil sunt, deci, ipotezele de lucru, asupra cărora operează și alegerea și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
asigura consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lucru cu cogniția situațională, folosind, limbajul popperian. Condiția și necesară și suficientă a căii contextuale este ca nimic să nu fie exterior capacității de explicație. În termeni hegelieni, dar în sens desăvârșit, tot ceea ce există, și cunoscut, și necunoscut, constituie interioritatea contextului (a eternității, în metafizică). Timpul este reflexia a ceea ce există în context (este reflexia eternității). Contextul este, ca și eternitatea, compact, iar timpul este desfășurat, este flux al conștienței care umple contextul. Timpul este ciclul trăirii, este conținutul existenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
materia și spiritul se simt unificate), denotă implacabilitatea mișcării din aproape în aproape, de tipul văzând și făcând, ca lege a marii lucrări a naturii. Într-adevăr, natura nu are cum să facă salturi și nici nu le face pentru că interioritatea ei se întemeiază pe construcție element cu element pentru a nu ajunge la stări de singularitate, fie reprezentată de explozia generată de amestecul până la indistincție a stărilor, fie de implozia în gaura neagră a ignoranței. B. Unde ajunge cristalizarea Economiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin rafinament explicativ. Distincțiile Economiei Croiala maniheistă ține de începuturile Economiei, ca oikos, care a dispus funcțiile părților implicate în manevrarea mijloacelor pentru realizarea scopului, în ceea ce numesc economia platonică. Chiar de la începuturile ei, Economia a avut de ales între interioritate și exterioritate, între gospodărie și Agora, între spațiul privat și spațiul public. Așa se explică de ce Economia, care dă soluție la problemele subzistenței, sfârșește prin a accepta drept soluții pe cele ale existenței. Desigur, pare un tip de evadare din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu amplificarea acuității intelectuale. Într-adevăr, în mod simbolic, orbul (Homer, de exemplu) își sporește cu atât mai mult capacitatea de înțelegere, în sens etimologic, cu cât el este scutit de distragerea aferentă viziunilor cotidiene, banale și triviale. Concentrarea asupra interiorității permite accederea la adevăruri admirabile interzise muritorilor de rând. Și apoi, pentru a percepe încheierea unei vieți de fecioară nasul este de ajuns, pentru că atomii solicită atât simțul olfactiv, cât și vederea - formele și înlănțuirile decid. Se mai spune și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Pavelcu, semnificative nu sunt atât trăirile și stările afective în sine, cât locul unde se amplasează ele în câmpul afectiv și, mai ales, relațiile dintre ele. Câmpul afectiv este constituit, după Pavelcu, din trei axe: axa polarității (agreabil, dezagreabil), axa interiorității sau adâncimii (stări afective centrale și periferice), axa înălțimii sau nivelului (superioare sau inferioare). Un asemenea model are nu doar o valoare teoretică, ci și una aplicativă, găsindu-și utilitatea mai ales în domeniul psihoterapiilor. În 1938-1939 medicul Ștefan Odobleja
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
reușite sau mai puțin reușite de popularizare a ei. Un al doilea tip de psihologie este cea pe care eu o numesc psihologia-spectacol, prin analogie cu arta, psihologia bazată pe intuiție, spontaneitate, pe experiență personală, pe o bună cunoaștere a interiorității umane. Prin ineditul și facilitatea ei, prin utilitatea ei imediată, acest tip de psihologie prinde foarte ușor, așa explicându-se proliferarea ei. Din nefericire, psihologia-spectacol oferă multe rețete și speranță, mai ales speranță... Ea induce credința că, urmând cinci sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care sunt considerate într-adevăr legitime sunt cele care decurg din reciprocitate (dintr-un raport mutual, de influențare reciprocă, care angajează, în egală măsură, ambele părți). Gândirea morală teoretică a copilului ascultă, acum, de principiile rezultate din respectul mutual („morala interiorității și a responsabilității subiective” — J. Piaget). Într-adevăr, în această etapă copilul face un salt de la gândirea egocentrică a copiilor mici — o gândire foarte puțin înclinată spre introspecție și care se interesează mai mult de rezultate, decât de motivarea actelor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
individual spre altul, și al participării noastre la efortul general depus de societate pentru „umanizarea” omului. Integrarea morală autentică presupune interiorizarea „valorilor” și a „normelor morale” în așa fel încât să se realizeze acea unitate a „faptului moral” și a „interiorității afective”. Numai în aceste condiții, în care s-a realizat unitatea între „cuvânt” și „faptă”, între „atitudine interioară” și „normele” și prescripțiile morale, putem spune că au fost puse într-adevăr bazele reale ale progresului personalității individuale și ale dezvoltării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Legea lui Dumnezeu pe pămînt, prin violență și subversiune. Dimpotrivă, Luther este un marcionit moderat, ușurat să lase În seama statului laic acea latură blestemată a existenței care cade sub incidența Legii și să-și dedice toate forțele edificării unei interiorități creștine. Dintre cei doi, Münzer ar fi mai perspicace, Întrucît el prevede că, saturat de mierea rugăciunii și a harului, sufletul (interioritatea, subiectivitatea) va ajunge atît de copleșit de dulceață, Încît va Înceta să mai existe: Wer den bitteren Christum
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
haben, wird sich am Honig totfressen (Cine Îndepărtează de la el amărăciunea lui Cristos va mînca atîta miere, că va muri). Într-adevăr, subiectivitatea luterană avea să se dovedească precară și toate Încercările de a-1 Întîlni pe Dumnezeu pe terenul interiorității se vor lovi În curînd doar de Înfricoșătoarea lui tăcere. O dată cu Hegel, locul autenticității istoriale se mută definitiv din religie În filozofie, care preia misiunea revoluționară a religiei 24. Reprezentanții „revoluției permanente” sînt Kierkegaard și Marx: „Marx distruge lumea burghezo-capitalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
normei și a normalizării. În noul context, „anormaliile” sau „anormalii” (vezi Foucault, 1999Ă sunt ființe cyborgice ficționale lipsite de idealurile normalității clasice, hibride și disproporționale, dezintegrate și nesimetrice, ieșite din tiparele socialului: cyborgi neadaptați, având o corporalitate transmutată și o interioritate coșmarescă, aspirând însă la integrarea umană și la spiritualitate (precum replicanții, Terminatorul, Robocopul, androiziiă. Încercarea de transcendere a limitelor tehnoștiinței este văzută în această ilustrare ca o întoarcere nefastă împotriva propriului demers, ca o tentativă de „răzbunare” a naturii sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1999Ă. Invadarea tehnologiei înăuntrul trupului uman îl golește pe acesta de organicitatea socotită oricum inutilă, astfel încât corpul devine „gazda” componentelor tehnologice 13. Punctul vulnerabil al acestui discurs este că, deși se dorește ștergerea dihotomiilor dintre subiect și obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca subiect, artistul privilegiază reversul, și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
activism social și politic împotriva spectacolului și a comodificării. De asemenea, aceste direcții nu mai pătrează distanța dintre corp și imagine, dintre fenomenologic și mecanologic, dintre realitate și simulare ori dintre organic și tehnologic. De asemenea, prezența și absența sau interioritatea și exterioritatea devin procese comunicabile. Practicile corporale și identitare ale subiectului uman sunt relaționate impulsurilor electronice, iar tehnologiile vizualului remodelează fizionomia umană în diverse sensuri, de la reprezentările imaginilor feței în cărțile de identitate la morphing-ul grafic și la potențialul de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginii, fie pentru a face tangibilă irealitatea bazelor de date, fie pentru a intra în paradigma globală a „videologiei”, ca să folosim terminologia lui Manolescu (2003Ă. Mai degrabă decât să fie reprezentat, trupul este construit la interfață, este simulat atât ca interioritate, cât și ca exterioritate, atât ca întreg, cât și ca părți-organe destructurate. Prin urmare, numeroși artiști încearcă să adreseze modul de relaționare a corpului organic (împreună cu noțiuni precum piele, bătrânețe, moarte, boală, durere, plăcere, afectă la cyberspațiul nemuririi și al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin interacțiune în timp real. Însă, universul tematic-vizual, cibernetic-iconografic, al naturii vegetale și acvatice este completat de elementele viscerale ale corporalității (reprezentări/ construcții optice de organe, vase de sânge și oaseă scopul de a accentua relația dintre lumea pământului și interioritatea trupului. Astfel, cele trei paradigme ale vizibilului artistic din instalație sunt peisajul vegetal, pământul subteran și trupul visceral. În cadrul acestui registru vizual intervine structura temporalului, a condiției efemerității: spațiul virtual se schimbă în mod continuu, în funcție de dimensiunile derulării zi-noapte și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
problematica ontologic-psihologică a mașinilor dezirante (vezi capitolul întâiă, nu din perspectiva regimului de manifestare, ci datorită faptului că acestea din urmă se instanțiază ca inconștient pentru cele dintâi. Astfel încât ceea ce constituie exteriorul mașinilor tehnologice în termenii raporturilor de producție devine interioritatea mașinilor dezirante. Prin urmare, Deleuze și Guattari nu resping doar psihoanaliza freudiană care a obturat viața instinctuală și dorința, încarcerându-le în „complexul lui Oedip”, codul limbajului familiei alcătuit în numele controlului social, ci și capitalismul însuși. Teoreticienii propun, pe de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nefirescul. În traiul de zi cu zi, cîteodată sub înfățișări ciudate, absurdul se înfiripă. Și cum ar putea fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în care indivizii, supuși presiunii unui context mortificant, își pierd treptat prospețimea și conturul interiorității. O dezlegare ar fi: evadarea. Numai să nu se producă prea tîrziu, cînd anormalitatea își va fi desăvîrșit lucrarea destructivă. Celula de bază, așa-zicînd, a teatrului lui Constantin Popa este apartamentul. Apartamentul de bloc, acest spațiu al depersonalizării. Unde să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ordonări la nivel social-istoric, iar istoria o reclamă ca pe o constantă a etosului națiunilor. Omul a avut întotdeauna nevoie de ideologie, deoarece a simțit nevoia perpetuă de redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității umane, urmată imediat de arborarea unei măști ca expresie a depersonalizării. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Modele de mistificare ideologică în literatură Resurse didactice: Facerea, textul povestirii Hainele cele noi ale împăratului de H. C. Andersen, fragmente
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
simplă ecranizare a nuvelei, ci a folosit sugestiile ei principale, pe care, preluîndu-le, le-a amplificat, îngăduindu-și să adauge personaje, situații, relații și stări care îmbogățesc filmul și dau o mai largă deschidere atît asupra epocii, cît și asupra interiorității personajelor și a destinelor lor. Cineastul a lărgit unghiul din care privește lumea satului de la sfîrșitul veacului trecut, deși este evident că nu a avut nici o clipă intenția de a rămîne la ideea creării unui tablou al acestei lumi. [...] adăugînd
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]