964 matches
-
facere) desemnează chiar actul de numire primordială a lucrurilor. Etimologic vorbind, orice substantiv sau adjectiv s-au ivit dintr-o onomatopee, adică dintr-o botezare primitivă în cursul căreia subiectul, mimînd alura sonoră a obiectului, face corp comun cu el. Interjecția e pastișa fonetică a unui obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea purtătoare de întreg) din care se va desprinde ulterior substantivul (subiectul) și verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
este o lumină a substanței, a materiei intrate în combustie, și nicidecum una emanată dintr-o sursă exterioară. Există în această perioadă, poate chiar într-o mai mare măsură decît în cea totemică și în cea decorativ-abstractă, o obsesie a interjecției și un tip de paroxism al trăirii gestualist-cromatice care se înalță pînă la experiența extazului. Într-un fel cu totul particular, se dezlănțuie aici o formă de erotică panteistă, un exercițiu dezlănțuit al posesiunii elementare care poate fi și o
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
de Lazarov cu invitați pe care-i puteai asculta ore în șir: Piersic, Stela, Arșinel, Iurie Darie, Albulescu... Poți să ai un discurs carismatic doar dacă ai citit ceva, cândva. Pregătiți-vă! Vin vremuri aride, cu mulți semianalfabeți și multe interjecții în loc de fraze", a scris Dan Negru pe Facebook.
Dan Negru se teme de o schimbare neașteptată de la TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39080_a_40405]
-
ascund uneori povești nelămurite, mici mistere etimologice. Cele mai multe dintre dicționarele noastre oferă o explicație destul de discutabilă a originii termenului pisică. Acesta ar fi - după DEX, ca și după Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007) - un derivat de la interjecția cu care este chemată (strigată, poftită) simpatica felină: pis!. O evoluție lexicală de acest tip este totuși greu de acceptat, mai ales că nu i se prea pot găsi echivalente; mult mai ușor ne putem reprezenta procesul invers, prin care
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
evoluție lexicală de acest tip este totuși greu de acceptat, mai ales că nu i se prea pot găsi echivalente; mult mai ușor ne putem reprezenta procesul invers, prin care o denumire (folosită la vocativ) se transformă, prin abreviere, în interjecție de apel (așa cum pentru bă și fă, de exemplu, s-a presupus proveniența din bărbate și fămeie). De fapt, există o explicație etimologică mult mai convingătoare pentru pisică, dar aceasta nu a fost acceptată și nici preluată de dicționarele generale
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
1976, p. 209). În dicționarul turc-englez/englezturc Redhouse 1998, ca termen curent pentru pisică, în turca actuală, apare substantivul kedi, dar este înregistrat și pisi, denumire a animalului „în limbajul copiilor”, despre care se spune că este folosit și ca interjecție de chemare. Mai multe studii și dicționare ale limbilor turcice (Kurtuluș Öztopçu, Dictionary of the Turkic languages, 1996; Turkic languages, 2004 etc.), ca și paginile lexicografice din internet (wikipedia, wiktionary) indică marea răspândire a variantelor pisik, pișik, piși în interiorul acestei
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
ar fi vorba doar de intonația apelului menit să atragă atenția șoferului (Táxi!), s-ar putea presupune că e o deplasare emfatică a accentului către începutul cuvântului, fenomen descris de Iorgu Iordan în Stilistica limbii române (1944) și ilustrat prin interjecția álo! - aló!. De fapt, accentul inițial (întărit de existența unor compuse de tipul máxi-táxi) apare și în alte contexte: a luat un táxi. Neadmisă de norme e și variația în cazul termenului tango (accentuat: tángo), reîmprumutat, direct de la sursă (spaniola
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
de a te ului, de a-ți manifesta entuziasmul sau dezaprobarea, de a-ți comunica plăcerea la vederea a ceva gingaș, sau a-ți striga ura în caz că ar fi cazul!... Și toată tevatura - din cauza unui cuvințel, a unei căcăreze de interjecții, din care avem în vocabular zeci, dacă nu sute, dar nici una singură care să le înglobeze pe toate! La ce s-or fi gândit, după bătăliile din anii 101 și 106 ai erei noastre, perechile mixte daco-romane retrase prin tufișuri
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
mixte daco-romane retrase prin tufișuri ca să pună bazele poporului și limbii române? Ce alte preocupări secundare puteau să le întunece câmpul de vedere asupra necesităților filologice ale urmașilor? E una din marile taine ale Istoriei... Fapt e că nefericita de interjecție nu s-a născut atunci. Dar iată că peste o mie și nouă sute de ani.... ...Peste o mie și nouă sute de ani au venit americanii! Să mai scriu despre lacrimile, de data aceasta de bucurie, care mi-au irigat tenul
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
scriu despre lacrimile, de data aceasta de bucurie, care mi-au irigat tenul? Pentru că au venit americanii nu cu mâna goală! Nu doar cu portavioane sau rachete sol-aer, au venit cu egalul acestora ca forță și importanță, au venit cu interjecția ce ne lipsea de sens filologic, au venit cu UAU!... S-au dat în lături toate "vai"-urile, "of"-urile, "o-ho"-urile, "măi-măi"-urile, toate zecile de surogate de interjecții, tot ce împiedica neamul românesc de pretutindeni să-și
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
egalul acestora ca forță și importanță, au venit cu interjecția ce ne lipsea de sens filologic, au venit cu UAU!... S-au dat în lături toate "vai"-urile, "of"-urile, "o-ho"-urile, "măi-măi"-urile, toate zecile de surogate de interjecții, tot ce împiedica neamul românesc de pretutindeni să-și manifeste plenar sentimentele și trăirile, ca să permită UAU-lui să ocupe în limba noastră locul pustiu de atâtea secole. Iată-l, să zicem, pe tânărul cap de familie, care poate spune însfârșit
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
la sosirea americanilor! Și împreună cu mine s-au smiorcăit toți de pretutindeni, nu numai românii! E o imensă bucurie să-ți vezi tot mai pline DEX-urile, să poți comunica tot mai ușor pe plan internațional, cel puțin la rubrica "interjecții", într-un cuvânt - să te simți lingvistic tot mai protejat. Nu voi trece cu vederea și ajutorul altor state suverane acordat limbii române, de exemplu aportul italienilor. Altfel de unde am avea miracolul filologic al "smântânii cremoase", al "iaurtului cremos", al
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
de ghete cremoase"... Dar ar fi prea mult să vorbesc despre asta în prezenta pastilă... Mai lăsăm și pentru viitor. Până atunci nu-mi rămâne decât să deplâng soarta tragică a eschimoșilor care nu ni se pot alătura, întrucât toate interjecțiile și alte cuvinte din limba lor sunt compuse numai din consoane. Ca să nu lase gerul să le intre în gură... Cum să strige ei "UAU"?... Așa că îl lăsăm pe vornicul Ureche să ofteze și pentru ei: "Uau!Uau!Uau! Săracă
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
ca și, în general, ultimii ani ai oricărei aberații politice - șochează prin mulțimea, diversitatea și, finalmente, inutilitatea legilor virulent represive. Vladimir Tismăneanu definea acest tip de reacții, cu totul străine ideii de lege, caracteristice regimurilor autoritare intrate în putrefacție, drept "interjecții dictatoriale". Amintiți-vă de puhoiul de "ordonanțe" din vremea lui Văcăroiu, simplă maculatură de cancelarie, de care nu țineau seamă nici măcar cei ce le dăduseră. Ca să fim corecți până la capăt, nici blajin-haoticul regim Constantinescu n-a scăpat de vinovata tentație
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
de toate culorile. Legi acut-limitatoare există în orice țară. Dar când un parlament votează texte de acest gen știe exact de ce-o face. La noi, unde parlamentul e o adunătură inertă de aplaudaci anexată unei haite de administratori iresponsabili, "interjecțiile" cutărui ministru ajung în trei secunde în "Monitorul Oficial". O lege altminteri normală, dură dar inevitabilă, precum aceea ce impozitează nu doar salariile ci și orice alt fel de avantaje ale angajaților, a devenit pretextul unui război civil mediatic. Pe
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor tridimensionale. Fie că este vorba de Pește, de Focă, de Țestoasă, de Cocoș sau de oricare alta din aceeași categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înșiși este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Gerhard Ortinau, e, printre altele, un rechizitoriu al limbii de lemn: „adjectivele s-au năpustit asupra substantivelor/ adverbele au sufocat verbele/ numeralele au luat locul unor pronume/ prepoziția și conjuncția au depus plângerile/ articolul a plecat să facă trotuarul pentru că/ interjecția s-a suit/ sinistru de tăcută/ pe/ tron” (p. 68). Cu Pantofii mei (datat 9 martie 1973), Rolf Bossert se prevalează de o aluzie atât de transparentă încât cu greu mai poate fi numită aluzie: „trăiesc de capul lor/ dau
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
înregistrată expresia, probabil de circulație foarte limitată, evocată de Andrei Pleșu într-un articol mai vechi (a da cu zacherlină-n proști). E instructivă (pentru evocarea vieții cotidiene în textele vechi românești) succesiunea de citate în care apare zacuscă, iar interjecția zău prilejuiește o trecere în revistă (începînd cu anul 1581) a unor pasaje interesante prin trăsăturile lor de oralitate. Cuvîntul zăstimp (neinclus în DEX) apare la momentul potrivit pentru a-i liniști pe cititorii lui Șerban Foarță, care au putut
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
cobor clătinându-mă scările de fier ca de ieșire în caz de foc, și când o văd la parter, nemișcată, la locul ei, mă dau în spectacol numaidecât, posedat încă de vedeniile de la mansardă. Colombina îmi ascultă zâmbind adjectivele înfrigurate, interjecțiile; pe urmă zice - arătând-o cu bărbia pe femeia goală de alături mușcată de șarpe - și eu care a trebuit să stau aici și să mă uit tot timpul la nerușinata asta!...
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
a lua la vale și a-și da foc la valiză nu sînt incluse într-un dicționar care ar trebui să fie mult mai atent la limba actuală, precum DEX (1996). Ar mai merita remarcată utilitatea articolului destul de amplu consacrat interjecției vai, pornind de la care se pot identifica pasaje impregnate de oralitate din scrisul românesc vechi (la Coresi, în Biblia de la 1688, la Dosoftei Varlaam, Cantemir, Neculce etc. O ultimă observație: volumul cuprinde două verbe foarte importante din fondul principal lexical
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
imba română interjecțional-sexualizată a tinerilor continuă să-și îndeplinească rolul fundamental, adică pe cel al comunicării, nu văd de ce am fi neliniștiți. Tinerii români de azi se înțeleg între ei foarte bine cu jargonul lor de trei sute de cuvinte, iar interjecțiile și gesturile îi ajută să suplinească pauperitatea verbală. Așa încît introducerea în context a unor criterii de inspirație vag estetică mi se pare neproductivă". Ironia profesorului scriitor colorează și perspectiva: "A te exprima în româna literară va ajunge curînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
îi adaugă elemente fatice și afective. Cuvântul care evocă râsul este echivalentul funcțional al transcrierilor tradiționale, convenționalizate, ale hohotelor: ha-ha-ha, he-he-he, ha-ha.., hi-hi..., ho-ho... etc. Acestea pot fi interpretate ca onomatopee (pentru că imită un tip de sunet), dar și ca interjecții propriu-zise, expresive (pentru că, indicând o reacție, exprimă și o stare psihologică). De altfel, secvență ha-ha poate imită imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvantul lol (scris în mai multe feluri: LOL, LoL etc.) tinde cu
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
exprimă și o stare psihologică). De altfel, secvență ha-ha poate imită imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvantul lol (scris în mai multe feluri: LOL, LoL etc.) tinde cu atat mai mult să devină o interjecție - semnal al stării de amuzament. E mai economic decât onomatopeele hohotitoare, dar poate fi și repetat: "LoL, LoL, LoL și iar LoL" (forum.cabalonline.com). Cuvântul nu e transparent, de aceea provoacă discuții între utilizatorii internetului, care cer și oferă
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
cunosc oameni care ZIC lol atunci când vorbești cu ei..." (olimpiade.ro); "ei nu mai știu să râdă normal. Cand le vine să râdă zic un ŤLOLť foarte sec și au rezolvat problema" (punkminority.wordpress.com). Astfel, cuvantul devine o adevarată interjecție - ", asta e tare" (olimpiade.ro) -, care poate fi și substantivizata ad-hoc, prin citare (că în exemplul de mai sus: un lol) sau prin schimbarea de sens. Astfel, lol devine sinonim cu "râs" sau "glumă" - "un LOL pe zi" (oradeanul.com
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
cazarmă. țin minte și acum șocul de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții, încât erau gata să-ți perforeze timpanele. Sunt sigur că măcar până prin clasa a patra vorbeam exact așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]