1,803 matches
-
a construirii sociale a rolurilor de gen. Textele sunt redactate de autori și autoare din universități și centre de cercetare din România și din alte câteva țări din Europa (Franța, Italia, Finlanda)2. Cartea lansează un spațiu de dialog și interogații pe teme din registrul problematicii: gen-carieră-familie-viață privată, articularea dimensiunilor timpului social (ca timp profesional, timp familial și timp personal), raportul muncă productivă - muncă reproductivă sau de îngrijire, in-egalitatea de gen și politicile publice. Textele reunite în acest volum reprezintă mai
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
menținerea raporturilor de putere între femei-bărbați în sfera vieții private și, implicit, în sfera vieții publice? De asemenea, acest demers editorial se încadrează în aria tematică a cercetărilor cu privire la relația politică și gen, cercetări care nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femelilor în politică, ci propun cel puțin trei teme centrale pentru teoria politică: cetățenia; statul și politicile publice; relația între sfera vieții publice și sfera vieții private. Aceste teme, privite din perspectiva genului, pun în discuție și reanalizează
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de exemplu, workshopul de o săptămână din iulie 2012, la Varna, Bulgaria, "Practici teatrale în cadrul predării limbilor străine" sub coordonarea regizoarei Catherine Eger, care mi-a revelat noi potențialități. Fiecare întâlnire profesională m-a marcat într-un anumit fel, prin interogațiile pe care mi le-a trezit și mi-a dat șansa unei noi reevaluări și poziționări a statutului, pe care îl consideram definitiv dobândit până în acel moment. Un alt avantaj extraordinar de care am beneficiat a fost studiul într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fie că era vorba despre studenți, fie că erau profesioniști din alte domenii (administrație publică, învățământ preuniversitarsau universitar). Dificultatea pe care o resimțeam era aceea de a formula tematica feministă într-o manieră care să trezească interesul și să provoace interogații și dezbateri. Adesea, efectul era contrar, în sensul că simțeam că vorbesc lucruri abstracte sau că lansez false probleme. Atitudinile cele mai frecvente pe care le întâmpinam din partea audienței erau fie indiferență/opacitate, fie respingere/negare, ambele sintetizate în replici
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în semnificații teoretice și aplicative care, dincolo de prezentarea traiectoriei de viață a autorilor în funcție de ordinea cronologică sau de substanța unor evenimente majore ale existenței individuale 4, oferă un important punct de plecare pentru identificarea unor noi teme de reflecție sau interogații epistemologice și axe de cercetare. În același timp, povestirile inspiră posibile direcții de acțiune și schimbare la scara vieții personale și sociale. Survine în mod necesar întrebarea cu privire la relația dintre cercetător și textele autobiografice, respectiv aspectele referitoare la analiza și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Întrebările poeziei (1988) e, de fapt, o privire cuprinzătoare asupra poeziei române moderne pe baza valorilor ei canonice, de la Eminescu la Emil Botta, cu străpungeri spre generațiile lui Nichita Stănescu și Mircea Cărtărescu. Sunt propuse mai multe clasificări posibile ale interogației poetice, în final autorul operând cu triada zetetic (întrebarea „căutătoare” de adevăr), ephektic (interogația „suspensivă”) și aporetic (dubitația totală). Un paragraf are ca obiect polaritatea Eminescu-Caragiale, înțeleasă ca pereche arhetipală a spiritului românesc, exprimând, pe de-o parte, himericul, nocturnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
baza valorilor ei canonice, de la Eminescu la Emil Botta, cu străpungeri spre generațiile lui Nichita Stănescu și Mircea Cărtărescu. Sunt propuse mai multe clasificări posibile ale interogației poetice, în final autorul operând cu triada zetetic (întrebarea „căutătoare” de adevăr), ephektic (interogația „suspensivă”) și aporetic (dubitația totală). Un paragraf are ca obiect polaritatea Eminescu-Caragiale, înțeleasă ca pereche arhetipală a spiritului românesc, exprimând, pe de-o parte, himericul, nocturnul, metafizicul și (cu un concept blagian) „timpul cascadă”, iar de cealaltă parte, realismul sarcastic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
politice și culturale moderne. Parisul, orașul prin excelență, mai mult decât oricare alt loc, este capitala modernității, definită că o exaltare a rupturii cu morală tradițională, cu tradiția socială și estetică. Acest oraș a devenit pe termen lung terenul unor interogații privind problemele profunde ale modernității. Parisul a fost prima capitala care a devenit obiect al propriului său discurs. Secolul al XIX-lea oferă o imagine a capitalei franceze, oraș în afara oricărei comparații, notează Christophe Charle [p.8], centru al tuturor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Cultural Francez din Iași, alte manifestări, consacrate unor personalități românești din exil. Propunându-și, în Constructori ai romanului, să studieze manifestările și importanța „rolului construcției în existența estetică a operei”, C. analizează resorturile tensiunilor dramatice și tragice (Ion, Răscoala), implicațiile interogației interioare (Pădurea spânzuraților, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), „anatomia caracterelor” și „sintaxa imaginarului” (ciclul Hallipilor), poetica „dosarului de existențe” (Patul lui Procust). „Construcția”, concept central, e văzută ca un câmp al solicitărilor (și tensiunilor) estetice. Figurile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
fine!... sta a lu' Fănică a lu' Cocean, a plecat Zane șî cu Andrei, se întîlnesc Andrei și Zane! Uite, ieșii, dom'ne, la capu' acela, capul locului, eu mai ieșeam, mai beam... noroc, bă, nea Tița, noroc, bă, Palică! interogație constatativă: Nicu Tița a fost și el la fasole? Olela, auzi! Olela lu' Gauș, făcea diarie pă gură dacă vorbea! reproș, vineam la soacră-mea, că mai beam, mai aia!... ștafeta sonoră la femei, s-a avut bine! s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vază, / Când la un semn puternic se vor clăti cu groază / Cerurile-așezate pe polurile lor?”). Pe străvechea temă ubi sunt, el depășește obișnuitele glose în spiritul vanitas vanitatum prin naturalețea cu care monologul interior lasă suspendate dilemele ivite din zigzagul interogațiilor: iluzia și speranța alternează, fără tranziție, cu certitudinile lucidității și gândul morții (Meditație, Cimitirul, Suferința: „La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată / Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând, / Și prada îi e gata... De fulger luminată, / Ca valea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
a vorbi, tonul, gestica sunt semnele categoriei morale, dialogurile sunt vii și de mare verosimilitate și nici un detaliu nu e întâmplător sau inutil. Artist cu reușite personale certe, A. deschide drum poeziei de mari tensiuni lăuntrice, pe linia liricii de interogație și atmosferă meditativă, și conturează un ton, un relief de accente propriu satirei, poetul numărându-se între precursorii direcți ai lui M. Eminescu. În proză (Memorial de călătorie), deși tonalitatea este naturală, dezinvoltă, autorul nu se ridică dincolo de observația directă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În limbajul mimico-gestual, ochii servesc în a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
înnobilând/ trecerea noastră [...] Aici este țara neamului meu!” (Încrustări în vreme). Odată cu Miresemele fulgerului (1988), autorul renunță la poezia circumstanțială. Apar figuri mitologice și livrești, peisajul se spiritualizează în viziuni (neo)expresioniste, tonalitatea senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai profund, cel puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă a câtorva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
motiv, singura care contează este culpabilitatea în sine, a cărei gravitate nu se măsoară în raport cu un timp sau cu o contextualizare anume. În general, personajele își mistuie sub regim sublunar pasiunile, ca și dorința de a afla o soluție unor interogații eterne. Pe de altă parte, s-a spus că S. „scrie cu obsesia spectacolului ce urmează a deveni propriul text. Drama visează spectacolul care nu există încă și din această reverie a dramei către spectacol se naște stilul, imediat sesizabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
metaforice se amestecă în combinații discursive sau ironice. Această amprentă stilistică definește întregul volum, fiind vorba de „variații” ale aceleiași voci, ale aceluiași mogul-algebrar („eu am nostalgii de mogul/ și algebrar”, sună un vers). Dacă sunt poeme care propun o interogație filosofică serioasă sau urmăresc o tramă narativ-onirică, uneori cu subtext erotic, probabil alte poeme sunt doar simple jocuri de cuvinte, exerciții ludic-imagiste, ironice chinezării lexicale: „... pești electrici au plecat spre Transvaal/ cu pânze țesute din splendide termite/ dinamite scobite ne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
elimină incertitudinile inițiale și marchează o angajare mai puternică în profesie. Pe fondul consolidării deprinderilor și competențelor, sporește confortul psihologic și sentimentul de autonomie. 3. Experimentare-diversificare-echilibrare: etapă foarte greu de delimitat din punct de vedere temporal, marcată de fenomene de interogație personală pedagogică și asupra carierei, de teama de rutină, dar și de echilibru psihorelațional atât cu elevii (studenții), cât și cu ceilalți colegi. 4. Perioada noilor întrebări: mai puțin prezentă la femei decât la bărbați, evidențiază o criză existențială însoțită
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
suflu ideii de continuitate, integrarea în natură până la contopire implicând o pseudoîmpăcare, de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect colocvial - recurgând la interogații, exclamații și imperative - și exploratoare a eului profund, contând pe forța inepuizabilă a senzației, dar organizându-și sentimentele în texte decantate, dense, de o fluență impecabilă, I. excelează în tranziția de la „desenul” clar, creator de reliefuri, la vizionarismul fluent, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
frapante precum mercurialele, curbele de prețuri, registrele parohiale, testamentele, băncile de date, statisticile etc. Devine prin urmare document tot ce poate fi interogat de istoric în intenția de a găsi acolo o informație asupra trecutului. Aceeași caracterizare a documentului prin interogația ce i se aplică e valabilă, așadar, și pentru o categorie de mărturii nescrise, mărturiile orale înregistrate. Cei care manifestă reticență față de acest tip de surse își argumentează punctul de vedere prin limitele memoriei umane, lipsa de fiabilitate și subiectivitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de naufragiu fiind de multă vreme abandonate: „și încă mă apropii prăbușindu-mă de-a valma/ în cele curgătoare/ o, demult am ucis, demult am ucis cea mai fragilă/ punte de salvare”. Versurile, citite ca un tot, dezvoltă o continuă interogație, dar eul liric rămâne fără răspuns. Întâia oară pentru că acel „tu” invocat devine din ce în ce mai abstract și mai îndepărtat, a doua oară deoarece responsabilitatea eșecului este așezată pe umerii unui interlocutor apropiat și vulnerabil care, scindat într-un „șir lung de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
sau aleasă de elev. Tema poate fi concepută sub forma unei întrebări la care trebuie să se formuleze un răspuns amplu sau a unui titlu concis. Pentru ușurarea și clarificarea muncii elevului se preferă enunțurile care pot fi transformate în interogații. Dacă, spre exempu, se cere realizarea unui referat cu titlul Rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină elevul va putea să-și contruiască răspunsul tranformâd tema în întrebare: Care a fost rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină? Sunt situații
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
prin încercări și erori. Gestaliștii numesc problemă dezechilibrul creat între subiect și mediu prin ruperea unor verigi relaționale. Pedagogul A.W.Melton consideă că întregul învățământ se derulează sub semnul problemei, în sensul că prin pedare - învățare - evaluare se formulează interogații și se caută răspunsuri adecvate situațiilor problematice. Așezând problema în prim - planul actului intelectual, Edouard Claparede o definește ca dificultate care se cere rezolvată prin identificarea direcției în care trebuie orientată cecetarea. Realizând corecția cu modelul gândirii convergente și divergente
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la redactarea unei Carte albe europene de securitate și de apărare și reflecțiile în jurul noului Concept strategic al N.A.T.O. ridică multe puncte de interogații. Reîncadrarea pozițiilor și analiza interpretărilor privind problematica strategică europeană trebuie să fie adaptate la orientările Administrației americane, la politica N.A.T.O. și la marile schimbări strategice ale lumii contemporane 25. Redactarea Cartei albe europene de securitate și de apărare poate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
însărcinate cu activitatea de urmărire penală și cu executarea pedepselor). Ambele aveau funcția de apărare a orânduirii și a "legalității socialiste", ocupându-se, în acest sens, inclusiv de prevenție și de reeducarea infractorilor. O asemenea organizare a lăsat, pentru postcomunism, interogația de fond dacă judecătorii și procurorii sunt laolaltă magistrați și dacă, în consecință, ar trebui să se bucure deopotrivă de protecție în fața imixtiunilor politice. În materie de puteri ale statului, Constituția din 1965 dotează Marea Adunare Națională cu un organism
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
respectivă, pentru că există sisteme electorale compatibile, care facilitează sistemul cotelor, și sisteme electorale care intră în contradicție cu acestea și le anulează efectele/aplicabilitatea. Concluzii Analizele care au în atenție relația gen și politică/democrație nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femeilor în politică, ci se ocupă de dinamica raporturilor între femei și bărbați în societate, punând în discuție și reanalizând critic cel puțin trei teme centrale ale teoriei politice clasice cetățenia, statul și politicile publice, teoretizarea raportulului public-privat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]