1,925 matches
-
istoria țării. N-ar fi fost deloc surprins dacă cei de la Sweetbreads ar fi inițiat o acțiune în justiție pentru daunele aduse reputației lor, până atunci nepătată. în fine, ținuse în arest timp de o săptămână un om aparent nevinovat, interogându-l fără încetare în tot acest timp, și avea să fie declarat în mod cert responsabil pentru amânarea construcției noii clădiri a administrației de la Colegiul Tehnic și pentru cheltuielile lor suplimentare. După toate probabilitățile, mai trebuia să ia în considerare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
decât la cele de stat. Ultimele ore s-au ținut vineri. Din nou, sunt convins că Honey nu mă crede. Dar, dacă nu vrea să depășească limitele și să intre pe tărâmul unei impoliteți inacceptabile, nu poate continua să mă interogheze pe teme care nu o privesc. Îmi place budinca asta de femeie sănătoasă și directă și îmi place și taică-său, care stă vizavi de mine la masă, mestecând în tăcere mâncarea și bând din vin, dar n-am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
deschid și îmi încep întrebările inutile. Alături, Tom încă doarme în camera cu Buster Keaton, dar, când coboară la micul dejun, o oră mai târziu, obține același rezultat în tentativa de a stoarce informații de la ea. Împreună, continuăm să o interogăm până la jumătatea dimineții, dar copilul ăsta e făcut din oțel și nici nu se clintește. Nu vrea să ne spună cu ce se ocupă tatăl ei („Are o slujbă“) sau dacă mama mai are tatuajul pe umărul stâng („N-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
țină în viață și numai un om care nu vrea să rămână în viață e capabil să dea răspunsuri mincinoase. Dacă se întâmplă să fii într-o rezervă micuță și, la doar un metru în dreapta ta, o altă persoană e interogată de un doctor sau o asistentă, nu se poate să nu auzi ce spune persoana respectivă. Nu că vrei neapărat să auzi răspunsurile, dar te afli într-o situație care face cu neputință să nu le știi. Așa am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
treabă are cu mine? Doamne, e cam obraznică puștoaica, nu? Adică nu poate să aibă mai mult de douăzeci și doi de ani. Copiii ar trebui să fie văzuți, nu auziți și în nici un caz nu ar trebui să-l interogheze pe căpitan în legătură cu interesele lui. În orice caz, mă bucur că Mike a pus-o la locul ei. —O să mă duc imediat, spun uitându-mă în jos, în revistă, îngrozită că fața mea ar putea trăda ceva. La naiba, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
centura de siguranță pentru aterizare. Dau luminile mai încet pe măsură ce roțile coboară. —E prima întâlnire? — Aha, zice din nou. Doamne, nu dă prea multe detalii, nu? Ei bine, poate să se ducă undeva dacă-și închipuie că o să o tot interoghez ca să storc informații. Nu-mi pasă nici cât negru sub unghie cu cine iese. Nu vrei să știi cine e? mă întreabă apoi Lydia, în timp ce eu îmi notez în minte ca pe viitor să verific atentă grilele, ca să mă asigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
l-a primit aici la o biserică creștină, botezată pe la trei ani, nu știe dac-a venit din Turcia cu vreun nume... De maică-ta-ți amintești? Nț. Și cine te-a adus aici? Ei, asta-i, ce mă tot interoghezi (Zina rostește totdeauna cuvintele „mari“, intelectuale, cu o subliniere ostentativă), parc-ai fi de la poliție! Un tir m-a adus, na! Când se sătura de casă, Țârțâc își lua câinele-n căruță și pleca două-trei zile la Jurilovca. Acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un sunet, i se pun cătușe și e îmbrâncită într-o mașină parcată un pic mai încolo pe stradă. La locul de detenție, e târâtă afară din mașină și aruncată într-o celulă plină cu femei. Deținutele așteaptă să fie interogate. O colegă de celulă îi explică cum stă treaba. Fără o mărturisire, nu vom fi eliberate. Femeile tușesc îngrozitor. În celulă e frig și umezeală. Yunhe observă că, la fiecare cincisprezece minute, cineva e aruncat înapoi în încăpere și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de salvare. Până la urmă vine și rândul ei. Anchetatorul e un bărbat cu un chip care e o mască alcătuită din cicatrice. Partea de sus a corpului său e masivă, înfiptă pe niște picioare disproporționat de mici. Înainte de a o interoga, îi scufundă capul într-o găleată cu apă ardeiată. Yunhe strânge din ochi și îndură. Nu mărturisește nimic. Ajunsă înapoi în celulă, e martoră la moartea unei deținute. Cadavrul e târât afară, ca să fie dat de mâncare câinilor. La următorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mai eficient mod de a stârni o reacție. Nu contează dacă Liu refuză să intre în scenă. Creează tu spectacolul în locul lui. Mai întâi, scoate la lumină cunoscuți de-ai lui Liu al căror trecut e asociat cu agenți străini. Interoghează-i și fă-i să spună ce vrei tu. Comunist sau nu, nici un stomac nu suportă băgarea în apă cu ardei iute. Avem noi mijloace de a descleșta fălcile. Vor exista semnături, apoi publici versiunea tipărită. Nu e vorba aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Mai mult de atât nu veți scoate de la mine. Rușine! Doamna Mao Jiang Ching arată cu degetele spre anchetatori. Sunteți niște incompetenți. Mergeți înapoi și munciți până aveți succes. Rupeți-i falca, dacă trebuie. Și dacă subiectul moare? Continuați, îi interogați spiritul! 26 martie 1968. Wang Shi-yin, bolnavul de cancer pulmonar, bărbatul cu voință de fier, moare în timpul interogatoriului. Deși el nu-l incriminează pe vicepreședintele Liu Shao-qi, la congresul Partidului Comunist din 24 noiembrie 1968 Liu este, cu toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pildè, acești tineri de la Medjugorje, forța viziunii lor e atat de puternicè încât se spune cè cei care ajung în preajma lor se simt înèlțați în cuget și binecuvântați cu credințè! Pe vremea comuniștilor nu le-a fost ușor, au fost interogați, amenințați, agresați, intimidați, dar credință lor în Dumnezeu i-a apèrat și i-a întèrit în fața greutèților pe care le-au îndurat! E frumos ce-mi spune Ilarie, dar eu, adicè Șerban crede, si eu îi dau dreptate cè din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și echilibrată. Le șopteau celor care căutau că erau chiar dispuși să negocieze în privința zestrei. Atât erau de îngrijorați. Și-i trimiseră un mesaj domnului Chawla: „Vă rugăm să vă împiedicați fiica să ne mai deranjeze fiul.“ Domnul Chawla o interogă pe Pinky: — Despre ce e vorba? Mereu te plângi că te urmăresc oamenii și acum adevărul iese la iveală - tu îi urmărești pe alții. Și cu asta basta, îi spusese. Să nu mi te aduni cu vânzătorii de înghețată. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și de ultima ocazie În care mi se luaseră amprentele, una nu tocmai fericită. Mă hotărâsem să-i las să afle despre asta mai târziu. N-avea nici un sens să grăbesc lucrurile; dacă ar fi știut deja, m-ar fi interogat toată ziua. Îmi făceam planul că, atunci când Într-adevăr va ieși la lumină acest amănunt, situația va fi calmată de un cunoscut de-al meu care va pune o vorbă bună pentru mine. Am coborât amândoi la subsol, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În mod deliberat să beau un pahar cu Jeff. Am Împins ușa de la intrare și m-am dus la masă, trezindu-mă că mă cufund fericită În scaunul din fața lui. Abia mă mai țineam pe picioare. — Salut, Jeff. Te-au interogat deja? Ca introducere, Întrebarea asta era mult mai bună decât un comentariu despre vreme. Jeff arăta tras la față și avea niște gropițe În obraji pe care nu i le mai văzusem. Se ghemuise În haina lui mare, mucitorească, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
M-am așezat iarăși la masă. Nu mai puteam să beau altceva după al doilea pahar de tequila, pentru că eram cu mașina, așa că mi-am dat silința să Îl sorb cât mai Încet. — Nu-i de mirare că te-au interogat primul, am zis. Erai Într-un loc perfect, de unde puteai să vezi pe oricine venea sau pleca. Jeff strânse din umeri. — Ticăloși nenorociți. Ar fi trebuit să refuz să stau de vorbă cu ei. Haide, haide, Jeff, am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
atent la ea. — De fapt, ce dovezi au? Sunt suficiente ca să-l aresteze? — Ei știu că Derek și Linda nu se Înțelegeau prea bine În ultima vreme. — Știu și motivul? Bănuiesc că da. Să sperăm că n-or s-o interogheze pe idioata aia de Lesley, pentru că sigur va face lucrurile să pară chiar mai rele decât erau, ca să-și dea importanță. — Or să discute cu toată lumea, zise Lou. Nu-s proști. — Totuși, ăsta nu e un motiv suficient, am susținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
haină tricotată, la baza gâtului și scurtuță. Poate că era dintre aceia care nu simt frigul. — E groaznic ce i s-a Întâmplat tipei ăleia, Linda, nu? continuă ea. Ieri seară, polițiștii s-au dus la Naomi acasă s-o interogheze. — Chiar așa? Mda. Erau doi. Se pare că Naomi era la subsol când a fost omorâtă, corect? Ochii Îi scăpărau, arătând teribil de Încântată la gândul că avea o prietenă implicată În ancheta unei crime. M-am hotărât s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
tine? — Nu. Are vreo importanță? — Polițiștii vor vrea probabil să știe unde era fiecare În acel moment, am zis eu, dând din umeri. Mă refer la cei care ar fi avut vreun motiv s-o omoare pe Linda. Te-au interogat deja? Lesley Încuviință din cap. — M-au Întrebat de cearta dintre noi. Știi tu, chestia aia cu tipul de Drepturile de Difuzare care m-a amendat după ce Linda le dăduse numele meu? — Da, n-am uitat, Lesley, am răspuns răbdătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fost vina lui. Probabil că și-ar ține gura și n-ar spune nimica polițiștilor despre asta. — Cineva ar trebui să discute cu el și să-i atragă atenția că nu e bine să ascundă nimic. Am fost și eu interogată ieri și trebuie să recunosc că polițiștii ăștia nu par deloc proști sau rasiști. Deși, nu poți să știi. Dar Își vor da seama dacă li se ascunde ceva și, În cazul În care Derek se face vinovat de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ăsta chiar Însemna că discuția se Încheiase. Am așteptat o clipă, Însă asta părea a fi tot ce avea Brian de zis despre subiect. — Erai și tu la subsol, nu? Atunci când s-a petrecut crima. Pe mine polițiștii m-au interogat deja de două ori, am adăugat eu, vrând să arăt, cu ajutorul acestui șiretlic, că mă aflam și eu pe lista suspecților. — Mda, mă antrenam. Mi-au luat hainele pentru teste, ca să vadă dacă era sânge pe ele. — Ah, da? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe piept. Atitudinea ei era amenințătoare, iar eu nu știam ce să zic. Din câte pricepusem, ea era cea care voia să-mi vorbească. Dintr-un motiv oarecare, mă simțeam ca un amărât de subaltern pe care căzuse măgăreața să interogheze un bătrân general maior suferind de gută. În cele din urmă, Fliss rosti scurt: — Brian ți-a explicat? — Nu mi-a spus decât că vrei să vorbești cu mine. Am accentuat mai cu seamă a doua jumătate a propoziției. — Pfui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de entuziasm și de Îndoială. Ce idei strălucite sau monstruoase putuseră germina În creierul său adormit? Ce va face când se va trezi? Avea oare să se năpustească, orb, asupra celor care-l zgâlțâiseră? Primeam scrisori din partea cititorilor care mă interogau cu Îngrijorare, cerându-mi să devin ghicitor. Purtând Încă În memorie Răscoala Boxerilor chinezi de la Pekin, din 1900, luarea ca ostatici a diplomaților străini, dificultățile corpului expediționar, confruntat cu bătrâna Împărăteasă, Înfricoșătoare fiică a Cerului, ei se temeau de Asia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mă gândesc de două ori înainte de a cumpăra ceva, stau în fața casieriței de la supermarket ca în boxa acuzaților, așteptând sentința judecătorului, dacă mă concediază, din ce vom trăi. Când trec pe coridor și văd ușa ei închisă, sunt convinsă că interoghează candidații pentru slujba mea, și mă plimb nerăbdătoare prin fața biroului ei, bat la ușă cu tot felul de pretexte, iar asta nu face decât să-i sporească și mai mult bănuielile ei, iar mie, teama. Nici măcar cu Noga nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mult. Să uit de mesele verzi de biliard și de mașinile roșii N-360 și de florile albe de pe bancă. Să uit de fumul negru, înalt, ce ieșea pe coșul crematoriului și de prespapierul din încăperea în care am fost interogat la poliție. La început mi s-a părut că reușesc. Am făcut eforturi uriașe să uit totul, dar în sufletul meu a rămas un gol uriaș. Și pe măsură ce trecea timpul, golul căpăta un contur tot mai limpede, un contur pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]