1,350 matches
-
admit, în funcție de anumiți factori, acordul potrivit trăsăturilor substantivului centru din alcătuirea sintagmei abreviate (de ex. Televiziunea Română, TVR) sau potrivit trăsăturilor substantivului format prin recategorizarea abrevierii (de ex. TVR-ul, recategorizat drept substantiv masculin sau neutru). Termenii inclusivi (pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive sau grupuri substantivale) sunt nominale aflate în poziția de subiect care, fără să aibă trăsătura de persoană (I sau a II-a), acceptă acordul la persoana I sau a II-a a verbului-predicat, lectura propoziției fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
posibilitatea alegerii între atribuirea rolului extern (ca în primul exemplu de sub (b)) și suspendarea acestuia (al doilea exemplu de sub (b)). Cinque aplică teste sintactice care diferențiază, în limba italiană, verbele și adjectivele ergative de cele inergative (cliticizarea cu ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții subordonatoare, pronume relative, nici fenomenul deplasării particulelor interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în estul Arcticii. Cazul absolutiv este atribuit obligatoriu, dar fiind o limbă pro-drop, restricția nu este întotdeauna vizibilă. Verbele tranzitive se acordă cu subiectul și cu obiectul. Verbele intranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fără echivoc, cu o fermitate imperioasă, este poezia închinată limbii materne: "O altă limbă mai frumoasă nu-i...". În general însă, dincolo de aura meditativ-reflexivă, poezia lui Victor Teleucă se remarcă printr-un evident caracter de introvertire romantică. Cu anii, "transa interogativă" se accentuează, poetul rămânând afectiv mereu același, adică "nici bonom dar nici încrâncenat" (Adrian Dinu Rachieru), realizând însă, odată cu, îndrăznesc să spun, fericita plecare din funcția de redactor, un "triplu salt", dar cu totul în alt sens decât cel etic-existențial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fetiță culcată pe genunchii mamei, mă îndrept, mă doare spatele! masivul tatăl fluturat cu mîna prin aer, am reprodus un timp trecut, eu mă știu observată, intonația, să te apropii de ele, sînt chiar societatea! Sîrca! și ea te repetă interogativ, stație în drept cu geamul martor, îngust intervalul fiecăruia și nesfîrșit de groase ramele lui! Sîrca de cîteva zeci de secunde de peron și fetița luminată de numele ei, mai știm și că aici este sursa de rod, pomii altoiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" - se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile care înfășoară acest fenomen enigmatic - "acest sentiment care răscolește toate puterile unui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în valabilitatea lor, deși valabilitatea nu este decât a principiului (identității, în acest caz), ea însăși problematică, dacă ținem seama de convențiile strict formale care susțin însuși "principiul" în ceea ce este el, fapt, de altfel, semnalat și trecut în condiție interogativă uneori, aporetică de unii cercetători actuali, mai cu seamă din orizontul filosofiei analitice și din cel al fenomenologiei. Poate că lucrurile trebuie să stea astfel; poate că "principiul" nu are nici un sens doar în sine, fără un domeniu de aplicație
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei întrebări care structurează problema principală anunțată (privind evenimentul prin care gândirea formală (și autonomă) a devenit suverană în orizontul de viață omenească) și care alcătuiesc componentele cele mai generale (deci, cele mai încăpătoare, totodată și mai vagi) ale atitudinii interogative proprii cercetării de față: (1) în ce condiții gândirea a căpătat preeminență față de practicile omenești și cum a reușit ea, în fapt, să se detașeze de unitatea de viață umană căreia îi aparținea alături de practici?; (2) care este forma filosofică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iasă din orizontul dictaturii judicativului, de sub dominația regulilor strict formale ale acestuia; așa încât, însăși ordinea discursului recuperator se schimbă fundamental față de cea a analiticii și dialecticii, ce reprezintă judicativul constitutiv. În plus, decurg dintr-o astfel de repoziționare a conștiinței interogative mai multe probleme, pe care filosofia le va pune deschis: natura "obiectului", posibilitatea gândirii de a prelua și prelucra transcendentul, compatibilitatea obiectului-lucru cu actul conștiinței prelucrătoare, formele "sintetice" ale acestei relații, poziția relației: ca unitate originară sau ca sinteză alcătuită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre ea Aristotel vorbește în multe locuri ale lucrării menționate (de multe ori, în același loc în care vorbește și despre ființă). Totuși, cercul dictaturii judicativului nu este rupt de Aristotel, iar problemele enumerate mai sus, descinse din repoziționarea conștiinței interogative în așa fel încât să fie recuperat nimicul din ființă, nu au încă o șansă non-judicativă. Poate că nici nu era posibil acest ultim fapt, date fiind condiționările discursului dinspre dictatura judicativului, căreia tocmai Aristotel, prin proiectul logicii-organon și prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândește pe sine" în orizontul discursului (de fapt, oriunde se produc gândirea, rostirea și făptuirea), principiu care ar putea fi formulat astfel: constrângerea cea mai puternică în orizontul discursului (încă odată, în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii) este de ordin interogativ. De aici faptul că ceea ce contează în cea mai mare măsură nu este legat, în orizontul precizat, de formele logice (concepte, judecăți de orice fel, tipuri de raționamente etc.) sau de alte elemente constitutive ale discursului, cum ar fi conținuturile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens de generalitate, să se constituie ca atare, în carne și oase, prin fiecare act de constituire judicativă. De exemplu, S (subiectul) judecății să fie constituit ca S, pur și simplu, dar, totodată, ca acest-S. Dictatura judicativului îngăduie transmutări interogative, problematice, dubitative, asemenea celor menționate mai sus. Dar tocmai în acest fel se constituie fel de fel de aporii. Este chiar firesc să se ajungă la aporii în demersurile filosofice; dacă nu cumva este lăudabil să picăm în aporiile cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raportul muncă productivă - muncă reproductivă sau de îngrijire, in-egalitatea de gen și politicile publice. Textele reunite în acest volum reprezintă mai mult decât un demers academic neutru, menit să răspundă unor obiective de cercetare științifică. Ele sunt ipostaze narative și interogative cu privire la traiectoriile noastre de carieră-viață, ca femei și bărbați, secvențe ale unui proces continuu de definire și redefinire personală, profesională și socială. Ce este și ce nu este această carte? Ideea cărții s-a născut din constatarea unei cvasi-absențe a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
teoretice ale acestora, cartea transmite o imagine unitară chiar și pentru simplul fapt că nu rămâne în zona denunțării dominației masculine și a inegalităților sau asimetriilor de gen din sfera vieții publice și private, ci invită la un exercițiu reflexiv, interogativ și critic la adresa modelelor culturale dominante, care încorsetează libertatea de alegere a traiectoriilor de viață feminină și masculină. Cartea nu oferă răspunsuri general valabile sau sentințe normative, ci probează valoarea euristică a întrebărilor lansate inițial, care au ghidat exercițiul argumentativ
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
irațional-plauzibil și irațional-neplauzibil;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în context propozițional corect și incorect gramatical;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul propozițional cu topică normală și modificată;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ pozitiv, negativ și dublu - negativ, și interogativ; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ logic și în conflict logic; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul statusului psihologic, motivațional în decodificarea lexicală; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul modificării strategiei decodificării; - Testarea se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Dezvoltarea intonației se asigură prin însușirea unor formule de intonație simple. Aceeași propoziție este redată prin cât mai multe modalități intonative. În faza inițială se exersează propoziții scurte cu intonație caracteristică, ușor exagerată, încât copiii să sesizeze fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau imperative. Ulterior se dezvoltă modele intonative mai complexe. Scopul exersării este de a evidenția diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
nici papagalizare, nici excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167). Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învățământului și forma acestuia. Fondul învățământului corespunde acelor concepte transversale pe care le-am discutat mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și interogativă. Acestea sînt principalele moduri de expunere și vehiculare a cunoștințelor, în opinia lui Fl. Ilioasa, care adaugă și faptul că „dacă în trecut învățământul limbii române era stăpânit exclusiv de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Școalei active”, se face uneori
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
moduri de expunere și vehiculare a cunoștințelor, în opinia lui Fl. Ilioasa, care adaugă și faptul că „dacă în trecut învățământul limbii române era stăpânit exclusiv de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Școalei active”, se face uneori exces de forma interogativă.” (Fl. Ilioasa, 1939: 21). Fl. Ilioasa justifică iterarea conceptelor transversale ale limbii române și ale disciplinelor enumerate mai sus, prin aceea că „într-o înfățișare empirică, fără orânduire logică și fără motivare se găsesc în orice manual de didactică sub
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
metodă, „aceiea a învățământului grammatical ocazional sistematizat” (Papadopol, 1925. 152), căreia îi dă și o ilustrare metodică amplă. Fl. Ilioasa menționează și el Școala activă, atunci când discută „forma învățământului (vezi supra), pe care o caracterizează ca fiind bazată pe metoda interogativă. XXXI. Material didactic auxiliar, tabele sinoptice etc. Papadopol alocă un număr considerabil de pagini tabelelor sinoptice sintetice pe probleme de literatura: la Genuri literare tabelele vizează Poezia, Proza, Oratoriea (Papadopol, !925: 169-172). La Literatură veche, tabelele sînt organizate pe regiuni
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau sistematic și numai uneori ocazional„ (p. 10), „factorii de seamă” (p. 10), principiu intuitiv (p. 14), apercepția, imaginație, memorie, logic (p. 14), formă expozitivă (p. 20), formă interogativă (p. 21). Momentele psihologice ale unei lecții, (p. 25), în general aceeași termeni ca și la Papadopol și unii noi care anunță etapa următoare a metodicilor cu influențe socialiste. Referindu-ne la metodele de cercetare, observăm că Papadopol utilizează analiza
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Papadopol utilizează analiza documentelor, documentarea bibliografică, critica conceptelor, observarea și compararea, generalizarea prin clasificări și sistematizări, consemnarea opiniilor și a experienței didactice directe, polemica între autori. La Fl. Ilioasa repertoriul abordărilor fiind redus doar la analiza documentelor, documentarea bibliografică, tehnica interogativă și consemnarea experienței pedagogice directe. Concluzii la prima etapă 1. Didactica limbii și literaturii române, ca paraștiință a apărut după recunoașterea limbii române ca limbă națională și după apariția, întărirea și introducerea în școli ca discipline de studiu limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă? c) după scopul comunicării: enunțiativă, exclamativă sau interogativă? Exemplu de „secvență de fixare sintetică” 1. Atributul este o parte secundară de propoziție care........................ înțelesul unui...................................sau al unui substitut al substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a)....................................... b) .................. c)...................d)..............................(dacă nu știi să răspunzi, revezi secvența 33
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în școală, cum vorbim în vacanță, în: Flacăra, 26, nr. 35, 1977, p. 9. [61] MARCEA, POMPILIU, Româna în licee, prin prisma admiterii, Flacăra, 26, nr.30, 1977, 9. [62] MARGINEANU, VALERIA, Unele aspecte metodice ale predării pronumelui si adjectivului interogativ ,,care”, AMPLR, 104-111. [63] MATEESCU, ELENA, Limbă și personalitate, Argeș, 12, nr.3, 1977, 2. [64] MĂRGINEAN, NICOLAE, Din activitatea inspectorului școlar, LL, 2, 1977, 511-518. [65] MIȘAN, ANDREI, Limba si literatura româna în programul facultăților și al secțiilor de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de limbi moderne). [65] GEANTĂ, ILIE, Limba română la examenele de admitere [în clasa a IX-a], RN, 8, nr. 64-65-66,1979, 1050. [66] GEORGESCU, I., ȘOȘA, E., BUZ, M., Limba română pentru vorbitorii de swahili. Verbul: forma afirmativă, negativă, interogativă, PredLRSS, [1], 97-106. [67] GHEORGHIU, Vladimir; NICOLAE, Nicolae I.; OTOBÎCU, Constantin. Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Coordonator: Constantin Otobîcu. București, EDP, 1979, 287 p. [68] GHINESCU, FLORENTE, CRISTOFOR, EUGEN, Metodica predării limbii și literaturii române
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]