4,210 matches
-
din partea de jos a ierarhiei respective, ca și între profilul de personalitate al managerilor de succes și cel al non-managerilor. Astfel, managerii de succes sunt mai agresivi, mult mai stabili emoțional, mai sociabili și mai deschiși - ceea ce le asigură contacte interpersonale mai facile și premisele succesului în negocieri - sunt mai puțin depresivi, mai rezistenți la stres. Alte cercetări (A. Mihai, 2001) au urmărit identificarea celui mai frecvent tip psihologic al femeilor, respectiv, al bărbaților care ocupă funcții manageriale, determinându-se că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în alta nu. Însă personalitatea este o componentă importantă a performanței în conducere. Sintetizând, putem afirma că literatura de specialitate consideră că o funcție de conducere presupune o combinație de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în evidență atât faptul că, pentru intrarea într-o organizație și adaptarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tot mai mult abordat, teoretizat și explicat este leadership-ul carismatic. S. Marcus (2000, pp. 108-109) a realizat operaționalizarea conceptului de carismă, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibru afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv, interpersonal, imagine de sine); însușiri relaționale (empatie, extraversie, orientare prosocială). Observăm că accentul, în cazul liderului carismatic, este pus pe relaționare, extraversie, control afectiv, comunicare (care presupun dezvoltarea sistemului limbic). Se poate vorbi, în aceste condiții, de o corelație între tipul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lider și dezvoltarea celor patru sectoare cerebrale? De asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus în evidență stiluri diferite de comunicare în funcție de preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor forme de leadership, putem vorbi despre mai multe forme de management
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri, creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
raționamentul logic, precis, fără ezitare în prezentarea elementelor tehnice și neglijarea considerațiilor financiare. Preferă exprimarea orală, precisă și clară. Tot ceea ce este cifră, procentaj, cuantificare este repede înțeles. S-ar putea crede că aceste persoane acordă mai puțină atenție relațiilor interpersonale, comunicării, implicărilor afective. Ceea ce nu este adevărat, având în vedere intensitatea preferințelor pentru celelalte modalități cerebrale. În tabelul de mai jos se pot urmări profilurile celor 40 de subiecți. Profilul se prezintă ca o înșiruire de patru cifre, valoarea depinzând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Kondratieff reprezintă nu numai fenomene tehnologice și economice, ci și sociale, care conduc la reorganizări majore în societate. Astfel, pot fi prognozate salturi chiar în domeniul inovațiilor, productivității muncii, pe baza potențialelor psihosociale și a investirii în resursele umane (competențe interpersonale, capacitate de cooperare, creativitate), minimizându-se fenomenele distructive de toate tipurile (distrugerea mediului, criminalitate psihosocială, șomaj, boli psihice). Nefiodow susține că marile rezerve de productivitate ale societății nu rezidă numai în privatizarea serviciilor sociale, în băncile de date, nici în infrastructura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
că marile rezerve de productivitate ale societății nu rezidă numai în privatizarea serviciilor sociale, în băncile de date, nici în infrastructura transporturilor, energiei și comunicațiilor, ci depind de calitatea fluxurilor și schimburilor de informație, materie și energie la nivel intrași interpersonal. Întrebarea care prezintă interes și rămâne deschisă în continuare nu este dacă al șaselea ciclu Kondratieff este realizabil, ci care firme, organizații, corporații, țări și/sau regiuni își „permit” și-și propun a-l iniția și a-l derula, pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
p. 139). Howard Gardner, în teoria sa privind inteligențele multiple (1983), rezervă un loc important acelor forme de inteligență care îi permit omului o adaptare superioară la mediul social, apropiat sau îndepărtat. El a introdus termenii de inteligență intrapersonală și interpersonală. În esență, studiul inteligenței emoționale s-a cristalizat pe trei mari direcții. Prima, generată de Mayer și Salovey (1990, 1993), consideră că inteligența emoțională implică abilitatea de a percepe cât mai corect emoțiile și de a le exprima, abilitatea de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și etape ale formării inteligenței emoționale (Mayer și Salovey, apud Roco, 2001). Cercetătorul israelian Reuven Bar-On, în urma studiilor de peste 25 de ani, grupează componentele inteligenței emoționale în: aspectul intrapersonal (conștientizarea emoțiilor, optimismul, respectul pentru propria persoană, autorealizarea și independența), aspectul interpersonal (empatia, relațiile pozitive, intimitatea, afecțiunea, responsabilitatea socială), adaptabilitatea (rezolvarea problemelor, testarea relației trăire-realitate, flexibilitatea emoțională, cognitivă și comportamentală), controlul stresului (toleranța la stres și controlul impulsurilor) și dispoziția generală (fericirea și optimismul). Măsurarea acestor dimensiuni conduce la coeficientul de emoționalitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Conflictul fals, pe un fond de suspiciune și competiție, se poate transforma în timp în conflict manifest (Deutsch, apud Voinea, 2002). 3. Cauze ale conflictelor Unii autori susțin faptul că sursele conflictelor trebuie căutate în deficiențele existente la nivelul relațiilor interpersonale sau ale mediului, cum ar fi particularități ale trăsăturilor morale și de personalitate, manifestate prin criză neîntemeiată, insulte, jigniri, calomnii, irascibilitate accentuată, refuzul uneia sau a mai multor persoane de a colabora sau de a da ajutor, dorința unui individ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
foarte puternic și ostil. Evident, cele mai eficiente stiluri de abordare a situațiilor conflictuale sunt compromisul și cooperarea, întrucât se concentrează atât pe discutarea punctelor de vedere diferite, cât și pe găsirea unor soluții reciproc avantajoase, cu preocupare pentru relațiile interpersonale. Acestea necesită însă un timp mai îndelungat de soluționare, dar și un anumit nivel de maturitate. Referitor la soluționare, Mielu Zlate consideră că un prim pas către rezolvarea conflictelor care apar în cadrul grupurilor de muncă este descărcarea lor, aducerea lor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asupra lor. Parcurgând asemenea programe, o astfel de persoană începe să interacționeze mai ușor cu colegii de serviciu, începe să îi cunoască mai bine și să capete încredere în aceștia. Concomitent cu câștigurile realizate de către acea persoană în planul relațiilor interpersonale, treptat se recapătă și încrederea în sine, implicându-se mai mult în relațiile cu colegii de serviciu, învățând să-și expună și să-și susțină punctele de vedere în cadrul grupului. Bineînțeles că folosirea unui stil sau a altuia de soluționare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Situationism in psychology: An analysis and a critique”, Psychological Review, nr. 80, pp. 307-336. Brown, S.R. (1980), Political Subjectivity: Applications of Q Methodology in Political Science, Yale University Press, Yale. Buss, D.M. & Craik, K.H. (1981),” The act frequency analysis of interpersonal dispositions: Allofness, gregariousness, dominance and submissivness”, Journal of Personality, nr. 49, pp. 174-192. Buss, D.M. & Craik, K.H. (1983), „The act frequency approach to personality”, Psychological Review, nr. 90, pp. 105-126. Caspi, A. & Bem, D.J. (1990), „Personality continuity and change across
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
consistency”, Psychological Review, nr. 89, pp. 730-755. Moskowitz, D.S. (1982), „Coherence and cross-situational generality in personality: a new analysis of old problems”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 43, pp. 754-768. Moskowitz, D.S. (1994), „Cross-situational generality and the interpersonal circumplex”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 66, pp. 921-933. Nisbett, R.E. & Ross L. (1980), Human inference: Strategies and shortcomings of human judgment. Englewood Clifs, NJ, Prentice-Hall. Olweus, D. (1979), „The stability of aggresive reaction patterns in human males
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
interne. 3. Adaptarea la culorile celuilalt (ale interlocutorului). Ceea ce înțelegem prin flexibilitatea comportamentului este deschiderea spiritului pentru a exersa alte comportamente decât al său în vederea ameliorării unei relații. Autorul ne prezintă un plan de acțiune util pentru ameliorarea unei relații interpersonale și ne oferă câteva „trucuri” pentru a comunica eficient cu un „roșu dominant”, „galben dominant”, „verde dominant” și „albastru dominant”. Ultima etapă a dezvoltării unei eficacități optimale în culori este: 4. integrarea situației. Situația, de asemenea, poate fi reprezentată cu ajutorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
2 Un celebru studiu de caz descriptiv Lucrarea numită Street Corner Society, de William F. Whyte (1943/1955), este de zeci de ani recomandată În domeniul sociologiei comunitare. Cartea este un exemplu clasic de studiu descriptiv. Ea depistează succesiunea evenimentelor interpersonale de-a lungul timpului, descrie o subcultură care fusese rareori subiectul studiilor anterioare și descoperă fenomene-cheie - cum ar fi avansarea profesională a tinerilor din familii cu venituri mici și capacitatea (sau incapacitatea) lor de a rupe legăturile cu mediul din
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
unul din tipurile de teorii ce pot face obiectul studiului. Alte tipuri ce merită a fi luate În considerare includ următoarele: • Teorii despre indivizi - de exemplu, teorii despre dezvoltare individuală, comportament cognitiv, personalitate, Învățare și incapacitate, percepție individuală și interacțiuni interpersonale • Teorii despre grupuri - de exemplu, teorii despre funcționarea familială, grupuri informale, echipe de lucru, relații supraveghetor-angajat și rețele interpersonale • Teorii organizaționale - de exemplu, teorii despre birocrații, structură și funcții organizaționale, performanță organizațională de Înalt nivel și parteneriate interorganizaționale • Teorii societale
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
includ următoarele: • Teorii despre indivizi - de exemplu, teorii despre dezvoltare individuală, comportament cognitiv, personalitate, Învățare și incapacitate, percepție individuală și interacțiuni interpersonale • Teorii despre grupuri - de exemplu, teorii despre funcționarea familială, grupuri informale, echipe de lucru, relații supraveghetor-angajat și rețele interpersonale • Teorii organizaționale - de exemplu, teorii despre birocrații, structură și funcții organizaționale, performanță organizațională de Înalt nivel și parteneriate interorganizaționale • Teorii societale - de exemplu, teorii despre dezvoltare urbană, comportament internațional, instituții culturale, dezvoltare tehnologică și funcții ale pieței. Există și alte
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
caz prezentat În Street Corner Society (Whyte, 1943/1955). Și În alte studii au fost remarcați informatori-cheie de acest gen. Desigur, trebuie să aveți grijă să nu ajungeți să depindeți În mod excesiv de un singur informator-cheie, În special din cauza influenței interpersonale - de obicei foarte subtilă - pe care o poate avea asupra dumneavoastră. Din nou, o modalitate rezonabilă de a evita această capcană este să vă bazați și pe alte surse de informații, care să vină În sprijinul relatărilor primite, și să
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ar fi fost rolul jucat de „anecdotica politică”, după cum se exprimă autorii la pagina 122, credem că anecdotica are importanță pentru interpretarea faptelor istorice, fenomenele cu un „rol copleșitor” la care se face referire fiind, de fapt, manifestările unor relații interpersonale. În orice caz, multe dintre picanteriile citate astfel nu contribuie neapărat la Înțelegerea modului În care a funcționat CDR. De pildă, este puțin relevant dacă fostul președinte Emil Constantinescu era trimis după țigări. Alte afirmații Însă sînt cu adevărat grave
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
precum faptul că bucătăria este Încăperea cel mai des folosită dintr-o casă: este locul cel mai versatil, fiindcă acolo se află alimentele, acolo se gătește și se mănâncă și, prin urmare, acolo se desfășoară activitățile de socializare și schimb interpersonal. Care sunt condițiile ce asigură această diversitate? Jacobs sugerează că cel mai important este ca respectivul cartier să aibă scopuri primare mixte. Străzile și cvartalele trebuie să fie scurte, pentru a se evita apariția de bariere lungi În calea circulației
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cronic. DEBLOCAREA ENERGIILOR SEXUALE În afară de naștere, sexul reprezintă cel mai intim act fizic, de obicei perceput astfel mai mult de către femeie decît de către bărbat deoarece ea Îl primește Înlăuntrul ei. Depășește cu mult scopul acestei cărți abordarea tuturor dimensiunilor emoționale, interpersonale și spirituale ale sexualității dumneavoastră, dar pot să vă Împărtășesc unele tehnici de stimulare a energiilor acre le afectează. Cum să faceți energiile sexuale să circule. În medicina energetică meridianele cele mai implicate În sexualitatea sănătoasă sînt: meridianele rinichiului, splinei
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de oricare dintre mii de factori” 14. Contracarînd efectele paternurilor energetice ce Împiedică concepția și readucînd energiile corpului la echilibrul lor natural se poate determina reîntregirea cîmpului energetic al corpului și reactivarea programului de concepție. Emoțiile - temeri, ambivalență sau dificultăți interpersonale cu partenerul - pot de asemenea determina paternuri energetice care inhibă sarcina. Există o zicală În medicina tradițională chinezească care spune că „frica răspîndește chi” și În experiența mea am constatat că este Într-adevăr mai greu să se mențină un
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Dacă unui participant Îi este sete, Începeți prin a bea apă. Apa este conductor de electricitate, iar deshidratarea Împiedică curgerea energiei prin corp. Evitați contactul vizual În timpul testului, deoarece acest lucru va duce mai degrabă la o testare a dinamicii interpersonale decît la un teste energetic. Îndepărtați telefoanele celulare sau alte dispozitive electronice, cristalele și bijuteriile grele. De asemenea, Întrebați persoana testată dacă are vreo leziune ce poate fi agravată de presiunea pe care o veți aplica asupra brațului testat. Dacă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]